Faceți căutări pe acest blog

Noutăți CoE-RM - Aprilie - Iunie 2020

 26.06.2020
Drepturile omului în biomedicină în perioada post-COVID-19: plan de acţiune 2020-2025

 Comitetul de bioetică a lansat noul său plan de acţiune privind drepturile omului și tehnologiile biomedicale. Guvernarea tehnologiilor, echitatea în îngrijirea sănătăţii, integritatea fizică şi mentală sunt în centrul acestei strategii de cinci ani.
„În timp ce impactul pandemiei COVID-19 a fost devastator, trebuie să ajutăm guvernele noastre să obţină instrumentele potrivite, să restabilească încrederea şi să avanseze în asistenţa medicală prestată. Fie că este vorba despre disponibilitatea asistenţei de îngrijire, accesul la resurse sau dezvoltarea aplicaţiilor de urmărire, trebuie să se aplice standardele noastre comune ”, a declarat secretarul general Marija Pejčinović Burić.
Proiectat pentru a proteja demnitatea umană, drepturile omului și libertățile individuale în ceea ce privește aplicarea biologiei și medicamentului, planul de acţiune se concentrează pe abordarea provocărilor cheie pe care le prezintă evoluțiile tehnologice și tendințele practicilor biomedicale.
Este împărțit în patru direcții principale:
  1. Guvernarea tehnologiei: obiectivul principal fiind încorporarea drepturilor omului în dezvoltarea de tehnologii care au o aplicație în biomedicină și încurajarea dialogului public pentru a asigura o mai mare transparență în domeniul biomedicinii;
  2. Echitate în asistența medicală: va fi elaborat un proiect cu titlu de recomandare pentru promovarea accesului echitabil la tratamente inovatoare și tehnologii adecvate, împreună cu un ghid pentru educația în sănătate pentru persoanele în vârstă;
  3. În ceea ce privește integritatea fizică și mentală, planul de acțiune prevede:
  • un ghid de bune practici privind participarea copiilor la procesul de luare a deciziilor;
  • un compendiu de bune practici pentru promovarea măsurilor voluntare în domeniul sănătății mintale. 
      4. Cooperare şi comunicare 
Planul de acțiune se bazează pe Convenția Consiliului Europei pentru Drepturile Omului și Biomedicină (Convenția de la Oviedo) adoptată în 1997, care este singurul instrument legal obligatoriu în acest domeniu.
25.06.2020

Raportul Comisarului CoE pentru Drepturile Omului: Republica Moldova ar trebui să ratifice Convenţia de la Istanbul, să-şi îmbunătăţească răspunsul privind discursul instigator la ură şi să avanseze în prestarea şi accesul serviciilor medicale de calitate, locuinţe accesibile şi incluziune socială pentru toţi.

Având în vedere legislația privind violența în familie și punerea în aplicare a acesteia, în conformitate cu standardele internaționale, comisarul îndeamnă autoritățile moldovenești să ratifice Convenția de la Istanbul fără întârziere. 
„Guvernul ar trebui să se asigure că publicul are informaţii exacte despre adevărata natură şi sfera violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, precum şi a măsurilor prevăzute în Convenţia de la Istanbul pentru a răspunde şi a preveni aceste fenomene”, subliniază Comisarul.
Reţeaua de adăposturi şi servicii de asistenţă pentru victimele violenţei domestice ar trebui extinsă şi accesul la justiţie ar trebui îmbunătăţit, împreună cu capacităţile poliţiei, procurorilor şi sistemului judiciar de a investiga în mod eficient plângerile şi de a trata cauzele într-un mod sensibil pe dimensiunea de gen.
Comisarul este preocupat de cazurile de discurs instigator la ură, în special de către liderii politici în timpul campaniilor electorale, care vizează femei și persoane LGBTI.
„Funcționarii publici și liderii comunității, nu numai că, nu ar trebui niciodată să se angajeze în discursul instigator la ură, ci ar trebui să-l dezaprobe atunci când apare şi să-l combată prin prevenire, urmărire penală, autoreglare și contra-discurs”. În acest scop, cadrul juridic şi instituţional existent ar trebui să fie ajustat şi să ofere în mod explicit protecţie împotriva discursului instigator la ură, inclusiv pe motive de orientare sexuală şi identitate de gen, iar Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii ar trebui consolidat prin intermediul modificările necesare în reglementări și alocarea resurselor. „Autorităţile moldoveneşti trebuie să-şi asume responsabilitatea în lupta împotriva discursului instigator la ură şi să-şi transpună angajamentul într-o strategie vizibilă”, subliniază oficialul.



 

22.06.2020
Comisia de la Veneția a publicat două opinii care vizează Republica Moldova. 


Ele se referă la inițiativa de modificare a componentei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) si la proiectul de modificare al Constituției îmbunătățit după avizului Comisiei din 20 martie 2020.

Rezumatul principalelor constatări din acestea pot fi consultate aici  @CRJM.org https://tinyurl.com/y7uz33s7

Text complet - https://www.venice.coe.int/webforms/documents/?match=CDL-AD(2020)&cdl=123
 Mai mult

19.06.2020
Un nou ghid privind protecția internațională a victimelor traficului de persoane
Înainte de Ziua Mondială a Refugiaților, care se marchează la 20 iunie, Grupul de Experți privind Acțiunile împotriva Traficului de Ființe Umane (GRETA) a publicat un nou ghid privind dreptul victimelor supuse traficului de persoane și persoanele cu risc de a fi traficate, la protecția internațională.

Ghidul este menit să ajute autoritățile naționale și alte organizații care se ocupă de victimele supuse traficului de persoane sau persoane cu risc, pentru a se asigura că nimeni nu ar trebui forţat să se întoarcă în țara lor de origine dacă nu este sigur pentru ei să facă acest lucru. Ghidul  stabilește bazele legale în temeiul dreptului internațional și european - inclusiv Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Convenția Anti-Trafic a Consiliului Europei - pentru țările de destinație în vederea permiterii persoanelor traficate să rămână pe teritoriul acelei ţări.

Mai mult
Vezi ghidul privind protecția internațională a victimelor traficului de persoane
12.06.2020
Reprezentantul Permanent al RM pe lângă Consiliul Europei a fost reales în calitate de Preşedinte al Comitetului Părţilor la Convenţia anti-trafic

La 12 iunie 2020, Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei, Ambasadorul Corina Călugăru, a fost realeasă în calitate de Preşedinte al Comitetului Părţilor la Convenţia Consiliului Europei privind combaterea traficului de fiinţe umane (CP).
Anterior, începând cu 5 aprilie 2019, Reprezentantul Permanent al RM a exercitat mandatul de Preşedinte al CP, și două mandate consecutive, în calitate de Vice-președinte al CP, în perioada 10 martie 2017 - 9 februarie 2019. În cadrul aceleiași reuniunii, Ambasadorul Elveției Christian Meuwly a fost ales drept Vice-președinte al CP.
Republica Moldova este parte la acest important instrument din 2008, fiind printre primele țări care a semnat și ratificat Convenţia.



3.06.2020
GRECO: un nou raport îndeamnă autoritățile publice să fie exemplare și transparente

Guvernele și deținătorii de funcții publice ar trebui să acționeze în mod exemplar, respectând măsurile anticorupție și standardele de transparență, a declarat organismul anticorupție GRECO al Consiliului Europei în raportul său anual.

Raportul analizează măsurile de prevenire ale corupției luate în statele membre GRECO în 2019, în ceea ce privește parlamentari, judecători și procurori, precum și în administrațiile centrale - inclusiv funcții executive cheie - și agențiile de aplicare a legii.
Secretarul general, Marija Pejčinović Burić, a declarat: „Corupția subminează încrederea cetățenilor în democrație și în instituțiile democratice. Prin urmare, punerea în aplicare a măsurilor eficiente anticorupție și promovarea integrității și transparenței ar trebui să fie în orice moment o prioritate pentru autoritățile publice. Statele au înregistrat progrese, dar ar trebui să își intensifice eforturile pentru a implementa pe deplin recomandările GRECO ”.
Președintele GRECO, Marin Mrčela, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la acuzațiile de corupție răspândite în mai multe țări cu privire la persoanele responsabile de instituțiile publice în ultimii ani. „Nicio persoană, stat sau instituție nu este imună la corupție. Politicienii, indiferent de apartenența lor politică, trebuie să conducă prin exemplul personal şi exemplaritatea care este aşteptată din partea acestora. Politicienii sunt meniţi să servească, nu să conducă oamenii. ”, a spus acesta. 

Raportul subliniază că, de când a început a patra rundă de evaluare în 2012, aproape jumătate din statele membre ale GRECO au efectuat reforme constituționale ca urmare a recomandărilor sale.
Statele membre ale GRECO au efectuat peste 150 de reforme legislative, de reglementare sau instituționale concrete pentru a pune în aplicare recomandările GRECO.
GRECO a continuat să facă progrese în evaluarea prevenirii corupției în guvernele și agențiile de aplicare a legii: 18 țări au fost evaluate până la sfârșitul anului 2019.

GRECO a constatat adesea deficiențe în modul în care țările se ocupă de lobby, conflictele de interese și „ușile rotative” în guvernele centrale, inclusiv necesitatea extinderii măsurilor anticorupție consilierilor. Recomandările GRECO cu privire la agențiile de aplicare a legii se referă mai ales la coduri de conduită, promovare și demitere, conflicte de interese, restricții post-angajare și protecția avertizorilor de integritate.

În anul 2019, care a coincis cu aniversarea a 20-a, GRECO a decis să înceapă o nouă funcție de consiliere, prin care va fi în măsură să furnizeze, la cerere, asistență statelor membre și organismelor Consiliului Europei sub forma unor rapoarte de expertiză.
Raportul conține, de asemenea, un articol cu privire la Oficiul European de Procurori, scris de Laura Kovesi, procuror-șef european.

Mai mult
Comunicatul de presă
Raportul GRECO pentru anul 2019

Aprilie - Mai 2020



29.05.2020
Standarde aplicabile pentru starea de urgență: 
O compilație de extrase din opiniile și rapoartele Comisiei de la Veneția este disponibilă în imba română

O compilație de extrase din rapoartele și studiile adoptate de Comisia de la Veneția privind prerogativele de urgență și starea de urgență a fost tradusă în limba română și pusă la dispoziția autorităților din Republica Moldova.

De-a lungul existenței sale, Comisia de la Veneția a adoptat numeroase rapoarte și studii despre prevederile constituționale referitoare la starea de urgență și/sau legile (proiectele de legi) pentru reglementarea stării de urgență. O compilație a acestora a fost publicată recent pe pagina web a Comisiei de la Veneția, oferind îndrumări pentru toate statele membre și statele observatoare.

Această compilație este structurată în mod tematic, pentru a facilita accesul la direcțiile generale adoptate de Comisia de la Veneția cu privire la diverse aspecte din acest domeniu, precum ar fi competențele în starea de urgență, derogarea de la obligațiile privind drepturile omului, distribuirea prerogativelor de urgență, durata stării de urgență, prelungirea stării de urgență, amendamentele constituționale, dizolvarea parlamentului și activitatea partidelor politice în timpul stării de urgență.

Mai mult
Compilaţie a opiniilor şi rapoartelor Comisiei de la Veneţia privind starea de urgenţă
29.05.2020
Raportul anual al CPT pentru 2019: 30 de ani în prevenirea torturii și a relelor tratamente

"Cea de-a 30-a aniversare a Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT) în 2019 a fost o ocazie de a face un bilanț al realizărilor comitetului și de a analiza provocările cu care ne confruntăm, cum ar fi supraaglomerarea de închisori, detenția de imigrare, tratamentul involuntar al pacienților bolnavi psihic sau reținerea minorilor. a declarat Mykola Gnatovskyy, președintele Comitetului anti-tortură al Consiliului Europei (CPT), în urma publicării raportului anual al comitetului pentru 2019. "

Începând cu 1989, CPT a efectuat peste 450 de vizite în statele membre ale Consiliului Europei, desfășurându-și activitatea de constatare a faptelor în peste 3.000 de secții de poliție și în peste 1.200 de închisori, precum și în sute de centre de detenție de imigrare, instituții de psihiatrie, case de îngrijire socială și alte locații în care persoanele pot fi private de libertate.
În cursul anului 2019, Albania și Republica Cehă s-au alăturat statelor care au autorizat deja ca CPT să publice în mod automat toate viitoarele rapoarte de vizită  și răspunsurile guvernamentale conexe, care îi privesc.

Până în prezent, 12 țări au autorizat o astfel de „procedură de publicare automată”: Albania, Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Luxemburg, Republica Moldova, Monaco, Norvegia, Suedia și Ucraina.



 18.05.2020
Robert Spano a preluat funcția de președinte al CEDO
La 18 mai 2020, Robert Spano, judecător ales în Islanda, a preluat funcția de președinte al CEDO. El îl succede pe grecul Linos-Alexandre Sicilianos.

 Mai mult




15.05.2020

 Grecia preia președinția Comitetului de Miniștri al CoE
Grecia a preluat la 15 mai 2020 președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei în cadrul unei video-conferințe cu reprezentanții celor 47 de state membre ale Organizației.

Ministrul de externe al Georgiei, ex-președinte al Comitetului de Miniștri, David Zalkaliani a prezentat bilanţul președinției țării sale. Ministrul grec responsabil pentru afaceri externe / europene, Miltiadis Varvitsiotis a subliniat prioritățile Președinției elene pentru următoarele șase luni.

Având în vedere contextul actual, Grecia a ales să își concentreze atenţia şi eforturile pe protecția sănătății publice și răspunsurile la criza de sănătate, asigurând, în același timp, respectarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept.
Alte priorități includ

  • independența sistemului judiciar și statul de drept
  • protecția copiilor vulnerabili 
  • drepturile generațiilor tinere în domeniile educației digitale, mediului și problemelor sociale.

La 4 noiembrie 2020, Atena va găzdui sesiunea Comitetului de Miniștri care va reuni cei 47 de miniștri de Externe și ceremonia care va comemora 70 de ani de la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.


 12.05.2020
Sistemele de justiție trebuie să ajute copiii să depășească frica și traumele, dar să nu le înrăutățească
 
Un set de declarații și resurse privind justiția restaurativă și participarea copiilor la procedurile judiciare a fost publicat pe noua pagină web a portalului Consiliului Europei/.

În fiecare an, mii de copii din statele membre ale Consiliului Europei sunt implicați în proceduri judiciare. Indiferent dacă sunt victime ale unei infracțiuni sau sunt în conflict cu legea, aceştia sunt adesea vulnerabili și au nevoie de protecție: cu alte cuvinte, au nevoie de sisteme de justiție pentru a fi „prietenoase cu copilul”.

La 12 mai, Consiliul Europei a publicat un set de declarații și resurse privind justiția restaurativă și participarea copiilor la procedurile judiciare care urmau să fie prezentate la o conferință la nivel înalt de la Strasbourg, conferinţă anulată din cauza pandemiei COVID-19 din Europa.

Pentru a sensibiliza acest subiect important și pentru a sprijini schimbul de cunoștințe, Consiliul Europei a dezvoltat o pagină web dedicată pe acest segment, care conține declarațiile vorbitorilor la nivel înalt și resursele cheie relevante.

Toate documentele și declarațiile, inclusiv cele ale lui Linos-Alexandre Sicilianos, președintele Curții Europene a Drepturilor Omului, Irakli SHOTADZE, procurorul general al Georgiei, Stefan SCHENNACH, membru al Comisiei pentru Afaceri sociale, Sănătate și Dezvoltare durabilă a Adunării Parlamentului Consiliului Europei, Maria-Andriani KOSTOPOULOU, președintele Comitetului director pentru Drepturile copilului al Consiliului Europei și Drahoslav ŠTEFÁNEK, reprezentant special al Secretarului general al Consiliului Europei pentru Migrație și Refugiați, poate fi găsită pe această nouă pagină web.

Mai mult
Pagina web a setului de declaraţii şi resurse
12.05.2020
Fişa tematică evidențiază decenii de reforme constituționale în urma hotărârilor CtEDO

Departamentul pentru executarea hotărârilor Consiliului Europei a publicat o nouă fişă tematică care evidențiază impactul Convenției Europene a Drepturilor Omului asupra problemelor constituționale din Europa de peste 50 de ani.
Fișa sintetizează 117 cazuri sau grupuri de cazuri relevante referitoare la 32 de state diferite, membre ale Consiliului Europei, care datează din 1968.
Acesta explică modul în care hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului - pe o gamă largă de probleme, inclusiv accesul la justiție, libera exprimare și libertatea de asociere - au dus la schimbări importante în legislația națională sau modul în care constituțiile sunt interpretate de instanțele naționale.

Mai mult
Fişele tematice
Site-ul Impactul Convenției Europene a Drepturilor Omului
Vezi e-publicaţia "Probleme constituţionale. Fişa tematică"


 11.05.2020

 30 de ani de la înființarea Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei
Cu ocazia aniversării, Președintele Comisiei de la Veneția Gianni Buquicchio a publicat Declarația

"La 10 mai 1990, optsprezece ambasadori ai statelor membre ale Consiliului Europei au luat decizia de a înființa Comisia Europeană pentru Democrație prin Lege, cunoscută sub denumirea de Comisia de la Veneția. Ceea ce arăta în timpul de atunci, fiind ca crearea unui alt organism consultativ tehnic s-a dovedit a fi să fie un eveniment de importanță majoră pentru dezvoltarea statului de drept și a democrației în Europa și nu numai.

"În cei 30 de ani de la existența sa, Comisia de la Veneția a devenit o referință principală în ceea ce privește dezvoltarea standardelor internaționale privind statul de drept, democrația și respectul pentru drepturile omului".

Președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio a prezentat realizările anterioare (Vedeți textul complet al Declarației)

Totodată, Președintele Gianni Buquicchio a prezentat provocările pentru viitor: 

"În opinia mea, Comisia este necesară acum mai mult ca oricând, pentru a apăra și promova, în parteneriat cu organele Consiliului Europei și ale Uniunii Europene:
  • Respectarea statului de drept și, în special, independența sistemului judiciar;
  • Control și echilibru în cadrul unui sistem democratic funcțional;
  • Alegeri libere și corecte;
  • Respectarea drepturilor omului, inclusiv în situații de urgență".

Textul complet al Declarației 
Web - site-ul Comisiei de la Veneția 

5.05.2020

 Ziua Europei, 5 mai: Declarația Secretarului general al Consiliului Europei,  Marija Pejčinović Burić cu ocazia Zilei Europei

„În această zi, de Ziua Europei, cu toții ne gândim la impactul pandemiei COVID-19 pe întregul continentul și în întreaga lume. 
Fiecare dintre noi a fost atins de criză, dar solidaritatea noastră se îndreaptă către cei care și-au pierdut prietenii și pe cei dragi. 
La nivel instituțional, ne străduim să facem ceea ce este corect, adecvat și cu mijloacele noastre pentru a ajuta Europa să se recupereze. 
Consiliul Europei și Uniunea Europeană au roluri și responsabilități diferite, dar, în calitate de membri apropiați ai familiei europene, avem foarte multe în comun.
Când vine vorba de Coronavirus - și alte probleme - împărtășim convingerea că răspunsurile la problemele noastre trebuie să se bazeze pe valorile noastre fundamentale: drepturile omului, democrația și statul de drept.  Pe această bază vom găsi o unitate mai mare în Europa, mai ales în perioadele de adversitate...."

Varianta română a declarației

3.05.2020
Secretarul general al Consiliului Europei: Guvernele trebuie să protejeze rolul esențial al jurnaliștilor în domeniul democrației, în special în perioadele de criză
Într-o declarație publicată înainte de Ziua Mondială a Libertății Presei la 3 mai, secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, invită guvernele să evite restricționarea libertății mass-media în timpul crizei COVID-19.

„Guvernele se confruntă cu provocări fără precedent în timpul crizei COVID-19, dar situația nu trebuie folosită pentru a tăcea sau a împiedica jurnaliștii”, a declarat secretarul general. „Mass-media trebuie să fie liberă să raporteze asupra tuturor aspectelor crizei. Jurnaliștii au un rol cheie și o responsabilitate specială pentru furnizarea de informații în timp util, corecte și fiabile. Acestea trebuie să poată examina deciziile autorităților ca răspuns la pandemie. Prin raportarea responsabilă, jurnaliștii pot contribui, de asemenea, la prevenirea răspândirii panicii și la evidențierea unor exemple pozitive de solidaritate în societățile noastre. Am fost impresionat și încurajat personal de numeroasele rapoarte media pe care le-am văzut despre cetățeni care se ajută reciproc, precum și de îngrijitori, asistenți medicali, medici și alți „eroi” în prima linie a acestei crize. ”

Secretarul general a încurajat statele membre să protejeze rolul jurnaliștilor ca „păzitori” și ca o parte importantă a verificărilor și soldurilor necesare în societățile democratice. Raportul anual 2020 al Platformei pentru Protecția Jurnalismului și a Siguranței Jurnaliștilor, publicat la 29 aprilie 2020 de 14 ONG-uri internaționale, enumeră 142 de amenințări grave la adresa jurnaliștilor din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei.



27.04.2020
Drepturile omului sunt mai importante ca niciodată în perioadele de criză

Consiliul Europei a plasat pe portalul său o nouă pagină web specială dedicată epidemiei de COVID-19 -

Drepturile omului sunt mai importante ca niciodată în perioadele de criză - Pe prima linie împotriva violăriii drepturilor omului, 

Consiliul Europei prin intemediul acestei pagini web pune la dispoziție toate informațiile despre inițiativele și orientările Consiliului Europei în timpul crizei pandemice,


inclusiv linkuri la pagini tematice dedicate pandemiei de COVID-19 în diferite domenii de activitate ale CoE.
  • IA (Inteligența Artificială) și controlul coronavirusului / Covid-19
  • Copiii: protejarea și abilitarea lor în timpul Covid-19
  • Criminalitatea cibernetică și Covid-19
  • Democrația și coronavirusul / Covid-19
  • Educația și coronavirusul / Covid-19
  • Alegerile în timpul coronavirusului / Covid-19
  • Drepturile omului și statul de drept în timpul Covid-19
  • Orașe interculturale și coronavirusul / Covid-19
  • Măsuri de precauție pentru vizitatorii Consiliului Europei
Pagina web consacrată COVID-19

 22.04.2020
Comitetul European pentru Drepturile Sociale: dreptul la protecția sănătății în perioadele de pandemie

Într-o declarație de interpretare a dreptului la protecția sănătății (articolul 11 ​​din Carta Socială Europeană) în perioadele de pandemie, Comitetul European pentru Drepturile Sociale aprobă multe măsuri adoptate de state ca răspuns la COVID-19: „testarea și urmărirea, distanțarea socială și izolarea de sine, furnizarea de măști și dezinfectante adecvate, precum și impunerea unor carantine și aranjamente de „blocare”. Toate aceste măsuri trebuie proiectate și puse în aplicare având în vedere starea actuală a cunoștințelor științifice și în conformitate cu standardele relevante pentru drepturile omului. "
Comitetul reamintește necesitatea furnizării și a resurselor de sănătate publică adecvate, inclusiv pentru cercetare, dezvoltarea vaccinurilor și prevenirea. De asemenea, subliniază o serie de alte drepturi sociale ale omului afectate de pandemie, inclusiv dreptul la sănătate și siguranță la locul de muncă sau drepturile copiilor și persoanelor în vârstă, cărora autoritățile trebuie să le acorde atenție.

„În perioadele de pandemie, protecția dreptului la sănătate pentru toți trebuie să fie obiectivul principal al politicilor și măsurilor statului, deoarece pandemiile - și răspunsurile statului la acestea - pot reprezenta de asemenea riscuri semnificative pentru multe alte drepturi sociale. Comitetul European pentru Drepturile Sociale va oferi îndrumări suplimentare statelor privind cerințele drepturilor sociale, ca răspuns la COVID-19. Comitetul va analiza îndeaproape acțiunile întreprinse de state ca răspuns la pandemie, în ceea ce privește obligațiile lor de drepturi sociale. Chestionarul pentru statele părți la Carta socială europeană este deja pregătit în acest sens ”, a declarat președintele Comitetului, Giuseppe Palmisano.

Mai mult
Comunicatul de presă


 21.04.2020
Provocările pentru drepturile omului s-au intensificat în Europa


Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatović, a publicat raportul anual de activitate pentru anul 2019.
Raportul oferă o imagine de ansamblu a principalelor probleme, provocări și oportunități cu care se confruntă țările europene în domeniul drepturilor omului. „Imaginea pe care o am ca urmare a activității mele este Europa, mișcându-se într-un cerc, nesigur de direcția și obligațiile pe care statele membre și le-au asumat în domeniul drepturilor omului,”, spune comisarul, adăugând că actuala pandemie COVID-19 agravează problemele de lungă durată și subliniază punctele slabe ale sistemului european de protecție a drepturilor omului.

Cinci dintre subiectele abordate în prezentul raport ilustrează în mod particular continuarea tendințelor negative în Europa: acceptarea în creștere a rasismului politic și societal; ignorarea drepturilor omului ale migranților și refugiaților; amenințările la drepturile femeilor; represiunea disidenței și eroziunea independenței judiciare.

Comisarul observă că în 2019, ca și în anii precedenți, au existat provocări tot mai mari la standardele și principiile în domeniul drepturilor omului pe tot continentul. În unele cazuri, ostilitatea față de drepturile omului ca fiind universală, indivizibilă și obligatorie din punct de vedere juridic a crescut, alimentând o narațiune corozivă care pune în pericol principiile și standardele pe care s-a construit Europa în ultimele șapte decenii.

În momentul de față, atenția, resursele și eforturile statelor sunt dedicate pe bună dreptate la pandemia de COVID-19 pentru a proteja sănătatea și viața a milioane de oameni din Europa. Cu toate acestea, după ce pandemia va fi controlată, statele vor trebui să-și dubleze eforturile pentru a rezolva deficiențele de lungă durată ale dreptului, practicii și discursului care dăunează atât demnității umane, cât și drepturilor omului ”.




21.04.2020
Alegerea unui nou președinte al Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO)

Curtea l-a ales pe Robert Spano (judecător ales în Islanda) ca președinte al CEDO. După ce a fost vicepreședinte al Curții începând cu 5 mai 2019, islandezul Robert Spano îl va succede pe grecul Linos-Alexandre Sicilianos, al cărui mandat expiră la 17 mai 2020. 

14.04.2020

COVID-19: Principiile drepturilor omului trebuie să ghideze deciziile de sănătate
O declarație publicată de Comitetul pentru Bioetică al Consiliului Europei reamintește principiile fundamentale, bazate pe respectarea demnității umane și a drepturilor omului, care trebuie să ghideze deciziile și practicile medicale în contextul crizei actuale.
Sistemele de asistență medicală se află în constrângeri extreme, iar numărul din ce în ce mai mare de cazuri grave ridică provocări etice majore pe care profesioniștii și autoritățile competente trebuie să le abordeze în asistența medicală a pacienților. Deciziile dificile trebuie să fie luate la nivel colectiv și individual, în contextul incertitudinilor și a resurselor limitate, care pot avea un impact important asupra indivizilor. Convenția privind Drepturile Omului și Biomedicină (Convenția de la Oviedo), care este singurul instrument obligatoriu din punct de vedere legal la nivel internațional în acest domeniu, oferă un cadru unic pentru drepturile omului, inclusiv într-un context de urgență și de gestionare a crizelor de sănătate, pentru a ghida deciziile și practicile atât în domeniul clinic, cât și în cel de cercetare.
Comitetul pentru bioetică va facilita schimbul de informații și analiza provocărilor etice ridicate atât în ​​timpul cât și după actuala pandemie, în cadrul Planului său de acțiune strategică pentru drepturile omului și tehnologiilor în biomedicină (2020-2025) și pe baza corpului legal de referință al drepturilor omului al Consiliului Europei, dezvoltat în special în jurul Convenției de la Oviedo.
9.04.2020
Combaterea violenței împotriva femeilor: progresul este bun, dar obstacolele rămân

Un nou raport al  Grupului de experţi privind Acţiunea împotriva violenţei asupra femeilor și violenţei domestice
(GREVIO) constată că, deși violența bazată pe gen este acum în  centrul dezbaterii publice, multe state membre ale Consiliului Europei ar trebui să depună eforturi mai mari în acest sens, pentru a pune capăt unei asemenea violențe.

GREVIO - organul independent de experți,responsabil pentru monitorizarea implementării Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice (Convenția de la Istanbul), este „mulțumit” de faptul că multe țări au introdus „standarde legislative și politice mai ridicate” la nivel național. Vizitele de evaluare la fața locului au arătat că convenția este „extrem de bine privită” de autoritățile statului, organizațiile de femei și asociațiile de victime.

Raportul constată îmbunătățiri ale legilor și documentelor politice, statele extinzând normele legale de violență împotriva femeilor și violenței în familie, în conformitate cu prevederile convenției, precum și adoptând planurile de acțiune necesare.

Sunt recunoscute, de asemenea, eforturile de a crea mecanisme naționale de coordonare ca prim pas esențial pentru dezvoltarea de date și informații precise și politici care implică toți actorii la toate nivelurile.

 8.04.2020

Coronavirus: un set de instrumente pentru statele membre CoE cu privire la respectarea drepturilor omului, democrației și statul de drept 


Secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a emis un set de instrumente pentru guvernele din toată Europa privind respectarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept în timpul crizei de COVID-19.
Documentul informativ a fost expediat tuturor celor 47 de state membre ale Consiliului Europei.
„Virusul distruge multe vieți și multe altele din ceea ce ne este foarte drag. Nu ar trebui să-l lăsăm să ne distrugă valorile de bază și societățile libere ”, a declarat secretarul general.
Setul de instrumente este conceput pentru a asigura că măsurile luate de statele membre în timpul crizei actuale rămân proporționale cu amenințarea reprezentată de răspândirea virusului și sunt limitate în timp.

Documentul acoperă patru domenii cheie:
  1. Derogarea de la Convenția Europeană a Drepturilor Omului în situații de urgență,
  2. Respectarea statului de drept și a principiilor democratice în situații de urgență, inclusiv limitele cu privire la domeniul de aplicare și durata măsurilor de urgență,
  3. Standarde fundamentale privind drepturile omului, inclusiv libertatea de exprimare, confidențialitatea și protecția datelor, protecția grupurilor vulnerabile împotriva discriminării și dreptul la educație,
  4. Protecția împotriva criminalității și protecția victimelor crimei, în special în ceea ce privește violența bazată pe gen.

6.04.2020

Apel special pentru cereri de grant pentru activități pilot care răspund nevoilor locale provocate de COVID-19
Fundația Europeană pentru Tineret (European Youth Foundation) lansează un apel special pentru organizațiile locale și naționale de tineret din statele membre ale Consiliului Europei,  inclusiv și Republica Moldova.

Puteți solicita granturi pentru activități pilot EYF. Se va acorda prioritate activităților pilot care vizează demonstrarea solidarității și a sprijinului tuturor persoanelor afectate de criza COVID-19, cum ar fi:
  • Să ajungă la grupuri de persoane, în special vulnerabile și să le sprijine, inclusiv persoane fără adăpost, refugiați și solicitanți de azil, persoane cu dizabilități, persoane care trăiesc izolat sau în comunități îndepărtate;
  • Sprijin pentru servicii de sănătate, sociale și educaționale;
  • Educarea și sensibilizarea cu privire la importanța drepturilor omului la răspunsurile de criză COVID-19.
Valoarea maximă a grantului pentru o activitate pilot constituie 10.000 EUR. Următoarea dată limită va fi 10 mai, dar cererile legate de COVID-19 pot fi depuse pe tot parcursul anului 2020. Datele limite ulterioare vor fi definite mai târziu în 2020 și includ lunile iunie și septembrie, pentru a permite procesarea cererilor și deciziilor privind granturile.

Mai mult

3.04.2020

GRETA publică cel de-al 9-lea raport general privind activitățile sale

Raportul revizuiește punerea în aplicare a Convenției Consiliului Europei privind Lupta împotriva Traficului de Fiinţe Umane de către ţările în cauză, la 12 ani de la intrarea în vigoare a convenției, pe baza celui de-al doilea raport de evaluare întocmit de GRETA. 

Raportul evidenţiază identificarea copiilor victime ale traficului și măsurile de asistenţă care sunt acordate copiilor victime, fiind drept cele mai mari lacune în punerea în aplicare a convenţiei. 

Mai mult
Comunicatul de presă
Cel de-al 9-lea raport general GRETA


1.04.2020


Drepturile omului sub carantină: dezbatere online la Forumul juridic din Sankt Petersburg

Direcția generală a Drepturilor Omului și Statul de Drept al Consiliului Europei va co-prezida o dezbatere online despre drepturile omului în carantină în cadrul sesiunii digitale a Forumului juridic din Sankt Petersburg la 10 aprilie 2020.
Catastrofa sanitară continuă și măsurile luate de state ca răspuns la aceasta, afectează sănătatea publică, economia, domeniul social, drepturile și libertățile, inclusiv modul în care viața oamenilor este reglementată prin lege. Viabilitatea sistemelor juridice depinde de capacitatea acestora de a forma un răspuns eficient la pandemie fără a submina valorile comune consacrate în constituțiile naționale și în tratatele internaționale. 
Dezbaterea va fi precedată de o sesiune plenară la nivel înalt, la care vor participa online secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, și vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitriy Medvedev.

Posted by
Labels: , , , , , , , , , , ,