Sportul nu mai este afectat de dopaj doar la nivel de elită. Substanțele pentru îmbunătățirea performanței și imaginii sunt tot mai utilizate în sportul recreativ și în mediile de fitness, fenomen alimentat de cultura rețelelor sociale, presiunea legată de imaginea corporală și accesul facil la cumpărături online anonime.
Aceste subiecte au fost discutate în cadrul Conferinței internaționale „Limitarea disponibilității substanțelor dopante în Europa: o responsabilitate comună”, organizată la Paris de Consiliul Europei, cu sprijinul Agenției Mondiale Anti-Doping (WADA). Evenimentul a reunit aproximativ 130 de participanți – reprezentanți ai autorităților publice, organizațiilor anti-doping, sectorului sportiv, organelor de aplicare a legii și industriei farmaceutice.
Directoarea pentru securitate, integritate și statul de drept a Consiliului Europei, Hanne Juncher, a subliniat necesitatea unui efort coordonat pentru limitarea abuzului și disponibilității substanțelor dopante, menționând că mulți consumatori nu conștientizează riscurile pentru sănătate sau le ignoră pentru rezultate rapide privind aspectul fizic.
Totodată, oficialii au evidențiat rolul sportului ca factor de stabilitate și coeziune socială într-o perioadă în care democrațiile europene sunt supuse unor presiuni constante.
Potrivit cercetărilor prezentate în cadrul conferinței, 42% dintre tineri sunt expuși săptămânal la conținut online care promovează „transformări rapide” sau performanțe „supraumane”, iar o treime dintre aceștia au cumpărat substanțe promovate pe internet.
Consiliul Europei continuă să abordeze această problemă complexă prin convențiile sale internaționale, promovând o guvernanță mai bună, integritate și un sport mai etic, incluziv și sigur.
La 26 mai 2026, Republica Moldova a semnat Protocolul de modificare a Convenției Council of Europe privind prevenirea terorismului (CETS nr. 231), document deschis spre semnare în aceeași zi.
Noul protocol are drept scop consolidarea cadrului european de prevenire și combatere a terorismului, prin adaptarea instrumentelor juridice existente la noile riscuri și amenințări de securitate. Documentul urmărește îmbunătățirea cooperării internaționale între state, precum și eficientizarea măsurilor de prevenire a radicalizării, recrutării și activităților legate de terorism.
Prin semnarea acestui protocol, Republica Moldova își reafirmă angajamentul față de standardele și valorile promovate de Consiliului Europei în domeniul securității democratice, statului de drept și protecției drepturilor fundamentale.
Semnarea documentului are loc în contextul consolidării cooperării Republicii Moldova cu Consiliul Europei.
– fondul cultural de sprijin al Consiliului Europei – au fost printre marii câștigători ai celei de-a 79-a ediții a Festivalului de Film de la Cannes.
„Fjord” este o dramă intensă și atmosferică, care explorează dileme morale într-o comunitate nordică izolată, marcată de tăcere, natură și tensiuni ascunse.
• Premiul pentru cea mai bună actriță – „All of a Sudden”, regia Ryūsuke Hamaguchi
Prin sprijinirea filmelor de ficțiune, animație și documentare, Eurimages promovează cinematografia independentă și cooperarea culturală europeană, consolidând dialogul și creativitatea prin artă.
Rezoluția reafirmă că statele au obligații în temeiul dreptului internațional de a preveni daunele climatice și de a proteja dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil. În acest sens, aceasta reflectă procedurile consultative din fața Curții Internaționale de Justiție privind obligațiile statelor în ceea ce privește schimbările climatice, contribuind astfel la consolidarea responsabilității internaționale și a acțiunii colective ca răspuns la criza climatică.
În acest scop, Consiliul Europei ar trebui să recunoască fără întârziere dreptul la un mediu sănătos, așa cum solicită Adunarea Parlamentară din 2021. APCE rămâne activ angajată în promovarea unei protecții mai puternice a mediului, a dialogului democratic privind sustenabilitatea și a respectării obligațiilor statelor în materie de climă.
Ca parlamentari, avem responsabilitatea de a contribui la transformarea acestor angajamente în acțiuni concrete. În întreaga Europă, parlamentele naționale joacă un rol esențial în promovarea politicilor climatice și în asigurarea faptului că acțiunile de mediu rămân întemeiate pe drepturile omului, democrație și statul de drept.
Votul de astăzi este, de asemenea, o reamintire a faptului că cooperarea internațională trebuie să rămână în centrul acțiunii climatice globale. PACE va continua să colaboreze cu parlamentarii din întreaga Europă pentru a sprijini politici durabile și a consolida eforturile colective de abordare a crizei climatice.
Rezoluția 2396 (2021) Consolidarea dreptului la un mediu sănătos: necesitatea unei acțiuni sporite din partea Consiliului Europei
Recomandarea 2211 (2021) Consolidarea dreptului la un mediu sănătos: necesitatea unei acțiuni sporite din partea Consiliului Europei
* * *
18-19.05.2026
Care sunt implicațiile pentru drepturile omului în realitățile imersive? Consiliul Europei explorează impactul XR asupra democrațieiÎn perioada 18–19 mai 2026, Consiliul Europei a găzduit la
Strasbourg conferința intitulată
„Drepturile omului în realitățile imersive (XR): libertatea de exprimare, justiția, drepturile și bunăstarea copiilor”, organizată sub auspiciile Președinției
Monaco a Comitetului Miniștrilor.
Evenimentul a reunit reprezentanți ai statelor europene, ai Curții Europene a Drepturilor Omului, ai mediului academic, societății civile și experți în tehnologie, alături de specialiști ai Consiliului Europei din diverse domenii, pentru a discuta modul în care tehnologiile imersive transformă drepturile omului, democrația și statul de drept.
Conferința s-a bazat pe activitatea Comitetului Director pentru mass-media și societatea informațională (CDMSI), inclusiv pe studiul de fezabilitate adoptat recent privind beneficiile și provocările pentru libertatea de exprimare în realitățile imersive.
Discuțiile au confirmat că, deși Convenția Europeană a Drepturilor Omului oferă un cadru flexibil și solid pentru abordarea evoluțiilor tehnologice, mediile imersive ridică și întrebări noi care necesită reflecție suplimentară și o mai bună conștientizare.
Pe parcursul celor două zile, participanții au abordat teme precum libertatea de exprimare și libertatea de gândire, autonomia mentală, drepturile copiilor și designul adecvat vârstei, justiția și reabilitarea, sănătatea mintală, neurotehnologiile și provocările emergente de reglementare. Discuțiile au evidențiat atât oportunitățile, cât și riscurile tehnologiilor imersive și importanța asigurării faptului că garanțiile privind drepturile omului evoluează în paralel cu inovația.
O caracteristică distinctivă a conferinței a fost formatul său interdisciplinar, dezvoltat în cooperare cu European Metaverse Research Network (EMRN) și Open Council of Europe Academic Networks (OCEAN), combinând discuțiile de politici publice cu contribuțiile cercetătorilor selectați printr-un apel pentru lucrări, prezentări de postere și demonstrații practice XR.
Conferința contribuie la eforturile mai ample ale Consiliului Europei de a anticipa impactul tehnologiilor emergente și de a promova abordări bazate pe drepturile omului în domeniul inovării digitale.
De asemenea, discuțiile au contribuit la reflecțiile mai ample desfășurate în cadrul procesului Noului Pact Democratic, în special privind modul în care tehnologiile emergente pot influența participarea democratică, încrederea și viitorul dezbaterii publice.
Sursa
Realități Imersive – Beneficii și provocări pentru libertatea de exprimare: Studiu de fezabilitate* * *
18.05.2026
Consiliul Europei a lansat înscrierile pentru hackathonul internațional „Hack the Hate, Renew Democracy!”
Cea de-a II-a ediție a hackatonului este dedicată dezvoltării soluțiilor tehnologice împotriva discursului instigator la ură online. Evenimentul va avea loc la Strasbourg, în perioada 17–19 iunie 2026.
Înscrierile sunt deschise până la 5 iunie 2026.
Participanții vor colabora cu experți internaționali din domeniul tehnologiei, cercetării și societății civile pentru a crea instrumente digitale inovatoare care să contribuie la protejarea democrației și a dialogului online.
Un hackathon este un eveniment în care participanții, de obicei programatori, designeri și alți profesioniști din diverse domenii, se adună pentru a lucra intens la dezvoltarea de soluții pentru probleme specifice, într-o perioadă scurtă de timp.
Sursa
Detalii (RO)
* * *
15.05.2026
Securitatea Europei începe cu democrația: raportul anual 2026 al Secretarului General al Consiliului Europei
Raportul oferă o imagine de ansamblu asupra stadiului Noului Pact Democratic pentru Europa.
Europa nu trebuie să aleagă între securitate și democrație. Nu a trebuit niciodată și nu își poate permite să înceapă acum. În raportul său anual pentru 2026, intitulat „Noul Pact Democratic pentru Europa în vremuri de ruptură”, Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, solicită un cadru juridic și democratic pe care să se poată sprijini securitatea durabilă a Europei și reconstruirea încrederii cetățenilor în instituții.
Secretarul General a prezentat raportul miniștrilor afacerilor externe ai celor 46 de state membre ale Consiliului Europei în cadrul sesiunii anuale a Comitetului Miniștrilor, desfășurată la Chișinău, la 15 mai.
În raport, Secretarul General Berset avertizează că „pe măsură ce Europa se reînarmează la o scară nemaivăzută de la Războiul Rece, trebuie să ne întrebăm ce anume apărăm cu adevărat și dacă forța singură va fi vreodată suficientă. Aici modelul actual de securitate al Europei își arată limitele și aici trebuie să înceapă securitatea democratică”. El evidențiază daunele provocate de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și de alte crize internaționale. „Fiecare amenințare sau utilizare a forței care rămâne fără răspuns împinge ordinea juridică internațională tot mai aproape de prăpastie”, adaugă acesta.
Manipularea informațională externă și ingerințele străine, alături de erodarea încrederii în sistemele democratice, subminează atât statul de drept, cât și stabilitatea socială, punând în pericol democrațiile europene din interior, susține el. De asemenea, Secretarul General subliniază necesitatea unor garanții care să protejeze drepturile omului și principiile democratice în pas cu schimbările tehnologice rapide, în special în domeniul tehnologiilor digitale și al inteligenței artificiale.
Importanța strategică a drepturilor sociale, sănătății, educației și încrederii instituționale
Secretarul General subliniază că importanța strategică a drepturilor sociale, sănătății, educației și încrederii în instituții a fost mult timp subestimată și redusă la noțiunea de „securitate soft”. Însă această distincție, afirmă el, aparține secolului trecut. Ea nu mai corespunde Europei actuale. „Securitatea reală începe cu instituții în care oamenii pot avea încredere și cu democrații suficient de puternice pentru a rezista presiunilor”, subliniază acesta.
Pentru a răspunde provocărilor la adresa securității democratice, Secretarul General pledează pentru parteneriate largi, în Europa și dincolo de aceasta, și prezintă obiectivul Consiliului Europei de a adopta o abordare inovatoare și echilibrată, combinând măsuri de protecție și prevenire cu investiții în educație.
Raportul oferă o imagine de ansamblu asupra stadiului Noului Pact Democratic pentru Europa, proces strategic și politic lansat de Secretarul General în 2025 pentru identificarea unor răspunsuri integrate la regresul democratic și pentru reînnoirea guvernanței democratice în Europa. În prima fază a Pactului, care se va desfășura până în decembrie 2026, este în curs un amplu proces de consultare.
În raport, Secretarul General afirmă că „ambiția Noului Pact Democratic pentru Europa este de a reconstrui încrederea în instituții și de a consolida reziliența democratică într-o epocă a crizelor permanente”. „Nicăieri acest lucru nu este mai evident decât în Ucraina. Acolo, Consiliul Europei contribuie la construirea mecanismelor de responsabilizare pentru războiul de agresiune al Rusiei, acolo unde acestea nu existau anterior, plasând totodată reziliența democratică în centrul procesului de redresare și reconstrucție”, afirmă el.
* * *
15.05.2026
Republica Moldova consolidează cooperarea cu Consiliul Europei prin noi tratate semnate și ratificate
Republica Moldova continuă consolidarea cadrului juridic european prin semnarea și ratificarea unor noi tratate ale Council of Europe în luna mai 2026. Aceste acțiuni reflectă angajamentul țării pentru cooperare internațională, protecția drepturilor omului, securitate și dezvoltarea standardelor democratice europene.
La 15 mai 2026, Republica Moldova a semnat Convenția Consiliului Europei privind coproducția operelor audiovizuale sub formă de seriale (CETS nr. 230), adoptată la 26 martie 2026, instrument care urmărește stimularea cooperării internaționale în domeniul producției audiovizuale și susținerea industriilor creative europene.
În aceeași zi, Republica Moldova a semnat cel de-al Treilea Protocol adițional la Convenția europeană de asistență judiciară reciprocă în materie penală (CETS nr. 227), care contribuie la consolidarea cooperării judiciare internaționale și la eficientizarea combaterii criminalității transfrontaliere.
Tot la 15 mai 2026, Republica Moldova a ratificat Protocolul de modificare a Convenției pentru protecția persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal (CETS nr. 223), cunoscut și drept Convenția 108+, unul dintre cele mai importante instrumente europene în domeniul protecției datelor și al vieții private în era digitală.
Prin aceste acțiuni, Republica Moldova își reafirmă angajamentul față de valorile și standardele promovate de Council of Europe, în contextul marcării a 30 de ani de apartenență la organizație.
Sursa
* * *
15.05.2026
Miniștrii Afacerilor Externe s-au reunit la Chișinău
La 15 mai 2026, la Chișinău, miniștrii afacerilor externe ai celor 46 de state membre ale Consiliul Europei și-au desfășurat sesiunea lor anuală, care a fost deschisă de Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
Într-un context marcat de importante transformări geopolitice, presiuni crescânde asupra multilateralismului și instabilitate persistentă în Europa, această reuniune a oferit oportunitatea de a stabili obiectivele politice ale Consiliului Europei la cel mai înalt nivel, într-un moment deosebit de important pentru Europa și cetățenii săi.
Discuțiile s-au concentrat asupra unei serii de subiecte prioritare aflate în centrul mandatului Consiliului Europei, precum războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, cu accent deosebit pe responsabilitatea postbelică și reconstrucție, precum și activitatea Consiliului Europei în domeniul migrației, în urma conferinței ministeriale din 10 decembrie 2025, care a solicitat adoptarea unei declarații a Comitetului Miniștrilor ce reflectă o abordare europeană comună.
Miniștrii au discutat, de asemenea, despre Noul Pact Democratic pentru Europa, în lumina noului raport anual al Secretarului General al Consiliului Europei, Alain Berset, manipularea informației și ingerințele străine, inclusiv protejarea proceselor democratice și a integrității alegerilor într-o perioadă de intensificare a presiunilor externe, precum și modalitățile de consolidare a rezilienței democratice.
Un alt subiect aflat pe agenda dezbaterilor a fost viitoarea strategie de acțiune externă a Consiliului Europei, în rolul său de actor geopolitic și de stabilire a standardelor la nivel european și mondial.
Agenda a inclus și tema mai largă a cooperării internaționale și a multilateralismului eficient, într-un moment în care acestea sunt supuse unor presiuni considerabile.
Totodată, a fost adoptat un nou Protocol adițional la Convenția privind spălarea banilor, depistarea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului, pentru a completa și actualiza textul actual.
A avut loc și o ceremonie de semnare a tratatelor, care a permis statelor să adere la mai multe convenții recente ale Consiliului Europei.
La finalul reuniunii, Republica Moldova a transmis Președinția Comitetului Miniștrilor către Monaco. Viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a prezentat bilanțul președinției moldovenești. Isabelle Berro-Amadeï a prezentat prioritățile Președinției Principatului pentru următoarele șase luni.
O conferință de presă a avut loc la încheierea sesiunii, cu participarea miniștrilor Republicii Moldova și Monaco, precum și a Secretarului General al Consiliului Europei.
Sursa
Detalii
* * *
13.05.2026
O nouă inițiativă europeană pentru participarea cetățenilor la nivel local
Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei a lansat oficial inițiativa „European Local Democracy Action” (ELDA) /
Acțiunea Europeană pentru Democrație Locală, care va înlocui, începând cu anul 2026, Săptămâna Europeană a Democrației Locale (ELDW).
Anunțul a fost făcut în cadrul reuniunii anuale de coordonare a ediției 2025 a ELDW, desfășurată la Cascais, Portugalia – Capitala Europeană a Democrației 2026 – în marja Conferinței primarilor ACT NOW.
Reuniunea, prezidată de purtătorul de cuvânt al Congresului pentru ELDA, Marcin Golaszewski, a reunit reprezentanți ai 11 municipalități din statele membre ale Consiliului Europei, care au prezentat exemple de bune practici privind participarea cetățenilor la viața comunității locale.
Cu această ocazie, participanții au primit Certificatele de Partener ELDW 2025, în cadrul unei ceremonii conduse de Secretarul General al Congresului, Mathieu Mori.
În parteneriat cu Capitala Europeană a Democrației, reprezentată de CEO-ul Helfried Carl, Congresul a lansat și Premiul ELDA pentru implicarea cetățenilor la nivel local. Distincția va recompensa cele mai inovatoare proiecte de participare civică implementate de municipalități, regiuni sau asociații ale autorităților locale și regionale.
Câștigătorul primei ediții a Premiului ELDA, selectat de un juriu cetățenesc, va fi anunțat în octombrie 2026, la Cascais, în cadrul ceremoniei Innovation in Politics Awards / Premiile pentru Inovație în Politică.
Prin această inițiativă, Consiliul Europei își reafirmă angajamentul pentru consolidarea democrației participative și implicarea activă a cetățenilor în procesul decizional la nivel local.
Sursa
* * *
05.05.2026
„Europa nu trebuie să neglijeze securitatea democratică în eforturile sale de apărare”, spune Secretarul General al Consiliului Europei la Erevan
Europa nu poate investi masiv în apărare, lăsând pentru mai târziu democrația, drepturile omului și statul de drept. Securitatea Europei depinde nu doar de puterea militară, ci și de reziliența democratică și de soliditatea spațiului său juridic comun. Asigurarea securității democratice prin lege este răspunsul la amenințările hibride de astăzi, pe care nicio țară nu le poate combate singură. Acestea au fost principalele mesaje transmise de Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, în timpul vizitei sale de două zile la Erevan, unde a participat la
al 8-lea summit al Comunității Politice Europene (CPE) și la Forumul de dialog de la Erevan. La Summit a participat și Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
Abordarea colectivă a amenințărilor hibride
„Amenințările hibride se manifestă mai ales în jurul alegerilor, manipulând dezbaterea și subminând încrederea”, a spus Berset. „Răspunsul nostru trebuie să fie protejarea democrației, nu slăbirea ei. Urmărim acest lucru prin apărarea drepturilor omului, a mass-mediei libere și a instituțiilor – fără a controla libertatea de exprimare.”
Este nevoie de un nou instrument juridic privind manipularea și interferența informațiilor străine (FIMI), iar miniștrii celor 46 de state membre ale Consiliului Europei, reuniți la Chișinău în perioada 14–15 mai, sunt așteptați să aprobe inițierea lucrărilor pentru dezvoltarea acestuia, a explicat Secretarul General.
De la direcția politică la acțiuni concrete
„Ne propunem să aprofundăm parteneriatul nostru cu Comunitatea Politică Europeană”, a declarat Secretarul General. „CPE stabilește direcția politică, așa cum a făcut-o la Tirana în 2025, în timp ce Consiliul Europei este pregătit să ofere răspunsuri practice, orientate spre acțiune, bazate pe un spațiu juridic comun în întreaga Europă.”
Activitatea privind noile instrumente juridice pentru abordarea FIMI este un exemplu al acestei abordări în tandem.
Comunitatea Politică Europeană (CPE) este o platformă de dialog politic lansată în 2022, la inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron. Ea reunește state europene – atât membre ale Uniunea Europeană, cât și din afara acesteia – pentru a discuta teme de interes comun.
CPE nu este o organizație internațională clasică și nici o instituție a UE. Este mai degrabă:
-
un forum informal de cooperare politică;
-
un spațiu de dialog și coordonare între liderii europeni;
-
o platformă pentru abordarea provocărilor comune, precum:
-
securitatea și stabilitatea Europei;
-
războiul declanșat de Rusia împotriva Ucraina;
-
energia;
-
migrația;
-
conectivitatea și dezvoltarea economică.
Participă peste 40 de state europene, inclusiv Republica Moldova, Regatul Unit, Turcia și țările din Balcanii de Vest.
Summiturile CPE sunt reuniuni la nivel înalt ale șefilor de stat și de guvern. Ele au loc de obicei de două ori pe an, în diferite țări europene.
* * *
03.05.2026
Ziua Mondială a Libertății Presei
Marcată anual la 3 mai,
Ziua Mondială a Libertății Presei rămâne un prilej important de reflecție asupra rolului esențial al mass-mediei într-o societate democratică și asupra provocărilor tot mai complexe cu care se confruntă jurnaliștii.
Cu această ocazie, Consiliul Europei a reiterat că protejarea jurnaliștilor înseamnă, în mod direct, protejarea democrației. Instituția a subliniat necesitatea ca statele să asigure un mediu sigur pentru activitatea jurnalistică, în care profesioniștii din domeniu să își poată exercita misiunea fără teamă de intimidare, hărțuire sau violență.
De asemenea, în mesajele sale oficiale, Consiliul Europei a evidențiat că libertatea presei este strâns legată de libertatea de exprimare și accesul la informație, drepturi fundamentale garantate într-o societate democratică. Într-un context marcat de dezinformare, polarizare și presiuni asupra mass-mediei, rolul jurnalismului independent devine cu atât mai important pentru informarea corectă a cetățenilor și pentru menținerea încrederii publice.
La rândul său, Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei a atras atenția asupra responsabilității autorităților de la toate nivelurile de a crea condiții favorabile pentru o presă liberă și pluralistă, subliniind că democrația locală și transparența decizională depind, în mod direct, de existența unui jurnalism independent și activ.
Totodată, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a reiterat necesitatea consolidării cadrului de protecție pentru jurnaliști, inclusiv prin măsuri eficiente de prevenire, investigare și sancționare a atacurilor împotriva acestora. Parlamentarii au subliniat că amenințările la adresa presei nu afectează doar profesia jurnalistică, ci și dreptul cetățenilor de a fi informați.
Într-un climat global în care libertatea presei se confruntă cu provocări tot mai mari – de la presiuni politice și economice până la riscuri de securitate – mesajul instituțiilor europene este clar:
- nu poate exista democrație fără o presă liberă;
- jurnaliștii trebuie protejați pentru a-și putea îndeplini rolul;
- societatea are nevoie de informație corectă și verificată pentru a funcționa sănătos.
Ziua Mondială a Libertății Presei este un prilej de a sublinia rolul crucial pe care jurnaliștii și mass-media îl au în informarea publicului, stimularea dezbaterii publice și tragerea la răspundere a celor aflați la putere, precum și importanța fundamentală ca jurnaliștii să își poată desfășura activitatea în siguranță, fără violență și intimidare.
Protecție, urmărire penală, prevenire și sensibilizare
În urmă cu zece ani, în aprilie 2016, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, constatând că este alarmant și inacceptabil faptul că jurnaliștii și lucrătorii din mass-media sunt tot mai des hărțuiți, supuși supravegherii, intimidați, privați arbitrar de libertate, agresați fizic, torturați și chiar uciși, a adoptat o recomandare de politică cuprinzătoare adresată statelor membre privind protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor și a altor actori din mass-media.
Recomandarea a evidențiat că abuzurile și infracțiunile împotriva jurnaliștilor, comise atât de actori statali, cât și nestatali, au un efect de descurajare grav asupra libertății de exprimare, garantată de articolul 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Această recomandare se bazează pe patru piloni: protecția jurnaliștilor și a jurnalismului, urmărirea penală a infracțiunilor comise împotriva jurnaliștilor, prevenirea acestor acte și, în final, sensibilizarea, informarea și educația privind rolul jurnaliștilor în societate și siguranța acestora. Ea a fost completată de ghidul „Cum pot fi protejați jurnaliștii și alți actori media?”, menit să sprijine statele în implementarea sa practică.
Campania „Jurnaliștii contează” se concentrează pe prevenire în 2026
În 2021, pentru a contracara regresul în domeniul siguranței jurnaliștilor și al libertății presei, Conferința miniștrilor responsabili de mass-media și societatea informațională a Consiliului Europei a invitat organizația să desfășoare, pe lângă alte măsuri, o campanie de promovare a protecției și siguranței jurnaliștilor. Lansată la Riga în 2023, campania paneuropeană „Jurnaliștii contează” este o inițiativă dedicată promovării libertății presei și protejării jurnaliștilor împotriva violenței, amenințărilor și hărțuirii.
Conferința anuală a campaniei a avut loc la Chișinău pe 23 aprilie și s-a concentrat pe pilonul prevenire al recomandării Comitetului de Miniștri din 2016. Evenimentul a analizat modul în care siguranța jurnaliștilor și jurnalismul de calitate se consolidează reciproc ca piloni ai rezilienței democratice, precum și rolul jurnalismului etic în reducerea vulnerabilității la polarizare, manipulare și violență. Conferința a abordat, de asemenea, provocările cu care se confruntă jurnaliștii de investigație în contexte de risc ridicat, rolul lor în combaterea dezinformării și a interferențelor electorale, precum și importanța protejării jurnaliștilor pentru a apăra procesele democratice.
Pentru a marca Ziua Libertății Presei, campania a lansat un nou videoclip scurt, menit să crească gradul de conștientizare cu privire la necesitatea măsurilor de prevenire pentru consolidarea siguranței jurnaliștilor și protecției libertății presei.
Cum promovează campania „Jurnaliștii contează” siguranța jurnaliștilor?
Obiectivul principal al campaniei este îmbunătățirea condițiilor de siguranță în care își desfășoară activitatea jurnaliștii în Europa, în special prin promovarea adoptării și implementării planurilor naționale de acțiune și a mecanismelor de coordonare dedicate, inclusiv comitete de campanie multi-actor, care reunesc instituții publice, jurnaliști, organizații media și societatea civilă.
Campania urmărește consolidarea standardelor juridice și instituționale pentru protecția jurnaliștilor, inclusiv asigurarea unor remedii eficiente la nivel național pentru încălcările libertății presei, îmbunătățirea investigării infracțiunilor împotriva jurnaliștilor și sancționarea corespunzătoare a autorilor.
100 de alerte privind siguranța jurnaliștilor în 2026
Potrivit raportului anual al organizațiilor partenere ale Platformei Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și siguranței jurnaliștilor, publicat în martie, libertatea presei continuă să fie sub presiune puternică în Europa. Până la 30 aprilie, au fost publicate 100 de noi alerte pe platformă în 2026.
În 2025, partenerii platformei au publicat 344 de alerte privind amenințări grave la adresa libertății presei, o creștere semnificativă (+29%) față de 2024, când au fost înregistrate 266. Nouăzeci dintre acestea au vizat atacuri asupra siguranței și integrității fizice a jurnaliștilor, cea mai frecventă categorie de alerte. Până la 31 decembrie 2025, 51 de cazuri de ucidere a jurnaliștilor rămâneau nesoluționate pe platformă.
Partenerii platformei au constatat că această situație a fost parțial atenuată de inițiative la nivelul mai multor state și la nivel european, menite să îmbunătățească libertatea presei și siguranța jurnaliștilor, inclusiv prin adoptarea de planuri de acțiune și legislații privind acțiunile abuzive în instanță, dezinformarea și protecția surselor.
Platforma a fost creată de Consiliul Europei în 2015, în cooperare cu ONG-uri internaționale de prestigiu active în domeniul libertății de exprimare și cu asociații ale jurnaliștilor, pentru a furniza informații care pot servi drept bază pentru dialogul cu statele membre privind posibile măsuri de protecție sau remediere.
Detalii:
t.ly/Ktlp-
Într-o perioadă marcată de incertitudini geopolitice, transformări tehnologice accelerate, dezinformare și o încredere tot mai fragilă în instituțiile democratice, Consiliul Europei găzduiește, la Strasbourg, cea de-a 14-a ediție a Forumului Mondial pentru Democrație (World Forum for Democracy), desfășurată în zilele de 2 și 3 noiembrie 2026, cu genericul „Rupture or renewal? Democratic security for the future” („Ruptură sau reînnoire? Securitatea democratică pentru viitor”).
Postări
