Noutăți CoE-RM - Aprilie 2026

30.04.2026

Conferință la Chișinău: „Abordări ale guvernanței pe mai multe niveluri pentru consolidarea rezilienței democratice și creșterea încrederii publice”

„Guvernanța eficientă pe mai multe niveluri reprezintă o opțiune politică esențială pentru a răspunde provocărilor democratice, cum ar fi scăderea încrederii în instituții și necesitatea de a construi un proces decizional mai eficient, responsabil și incluziv”, a subliniat vicepreședintele Congresului, Andrew Boff (Regatul Unit, ECR), la deschiderea conferinței internaționale „Abordări ale guvernanței pe mai multe niveluri pentru consolidarea rezilienței democratice și creșterea încrederii publice”, desfășurată la Chișinău, Republica Moldova, la 29 aprilie 2026.

„Este esențial să fie clarificate responsabilitățile între nivelurile de guvernare, să fie consolidată coordonarea și să se asigure că instituțiile democratice răspund nevoilor cetățenilor”, a continuat acesta, subliniind că Congresul este pregătit să sprijine Republica Moldova în procesul de reformă a administrației publice locale, așa cum a făcut în Ucraina, Armenia, Albania și în multe alte țări, prin consiliere în materie de politici, schimb de bune practici și consolidarea capacităților.

Obiectivul acestui eveniment, care a constituit o contribuție la Noul Pact Democratic pentru Europa al Consiliului Europei, organizat în cadrul Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, a fost de a evidenția politici inovatoare pentru o mai bună coordonare între autoritățile naționale, regionale și locale în abordarea regresului democratic și a scăderii încrederii cetățenilor, prin reforme ale guvernanței pe mai multe niveluri.

Sursa

*     *     *

27-28.04.2026

Consiliul Europei solicită aderarea mai largă la Convenția Medicrime

Ca răspuns la amenințarea în creștere reprezentată de produsele medicale contrafăcute și de infracțiunile conexe, Consiliul Europei a făcut apel către țările din Europa și din afara acesteia să adere la Convenția Medicrime. Această creștere a medicamentelor false reprezintă un risc evident pentru sănătatea publică.

Acest apel a fost lansat în contextul unei conferințe internaționale desfășurate la Chișinău, în Republica Moldova, în perioada 27–28 aprilie. Evenimentul s-a încheiat cu un set de recomandări-cheie, inclusiv consolidarea rețelei 24/7, care facilitează cooperarea internațională rapidă și asistența juridică, precum și elaborarea unor orientări pentru a aborda noile amenințări, cum ar fi vânzările online, utilizarea inteligenței artificiale și contrafacerea produselor veterinare sau a substanțelor de îmbunătățire a performanței utilizate în sport.

Participanții au subliniat, de asemenea, necesitatea ca statele să consolideze cooperarea națională între instituții, să extindă parteneriatele internaționale și să îmbunătățească mecanismele de schimb de informații. Alte domenii prioritare includ creșterea gradului de conștientizare publică – în special în ceea ce privește riscurile asociate achizițiilor online – precum și consolidarea protecției victimelor și a accesului la justiție.

Medicamentele false prezintă noi provocări

Produsele medicale contrafăcute au evoluat într-o industrie criminală globală sofisticată, bazată pe tehnologie, care prezintă riscuri serioase pentru sănătatea publică, siguranța pacienților și statul de drept. Se estimează că cel puțin 10% dintre medicamentele din țările cu venituri mici și medii sunt substandard sau false, existând tot mai multe dovezi privind implicarea grupărilor criminale organizate.

Rețelele criminale exploatează din ce în ce mai mult platformele online, rețelele sociale și aplicațiile de mesagerie criptată pentru a distribui produse medicale contrafăcute sau ilegale. Medicamentele foarte solicitate, cum ar fi tratamentele pentru slăbit și diabet, precum și substanțele de îmbunătățire a performanței utilizate în sport, sunt ținte frecvente.

În același timp, tehnologiile emergente, inclusiv inteligența artificială, sunt utilizate pentru a genera recomandări false, iar elementele de securitate, precum codurile QR, pot fi ușor replicate și utilizate abuziv.

Alte preocupări includ contrafacerea medicamentelor veterinare, care prezintă riscuri atât pentru sănătatea animalelor, cât și pentru siguranța alimentară, precum și circulația tot mai mare a produselor medicale ilegale în sport și în sistemele antidoping.

Convenția Medicrime

Convenția Medicrime oferă un cadru juridic internațional unic și cuprinzător pentru incriminarea acestor activități, inclusiv contrafacerea produselor medicale, fabricarea și distribuția ilegală a acestora, precum și alte infracțiuni similare.

Implementarea sa este susținută de Comitetul părților, care monitorizează respectarea prevederilor și oferă orientări, precum și de rețeaua 24/7.

Conferința a fost organizată de Consiliul Europei în parteneriat cu Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din cadrul Ministerului Sănătății al Republica Moldova. Evenimentul a reunit factori de decizie, autorități judiciare și de aplicare a legii, experți în sănătate publică, agenții de reglementare și organizații internaționale, având ca scop consolidarea cooperării transfrontaliere, promovarea unei abordări multidisciplinare și schimbul de bune practici operaționale și expertiză.

Recomandări cheie

1. Extinderea aderării la Convenția MEDICRIME

• Încurajarea statelor care nu sunt încă părți să adere la Convenție
• Sprijinirea alinierii legislației naționale la standardele acesteia

2. Consolidarea rețelei 24/7

• Îmbunătățirea cooperării internaționale rapide
• Organizarea de instruiri și schimburi de bune practici
• Desemnarea autorităților competente la nivel național

3. Combaterea noilor amenințări

• Elaborarea de ghiduri pentru:
  • vânzările online de produse medicale
  • utilizarea inteligenței artificiale în fraude
  • falsificarea medicamentelor veterinare
  • substanțele utilizate în sport

4. Întărirea cooperării instituționale

• Consolidarea colaborării între autoritățile naționale (sănătate, poliție, vamă, justiție)
• Extinderea parteneriatelor internaționale

5. Îmbunătățirea schimbului de informații

• Dezvoltarea mecanismelor eficiente de partajare a datelor
• Cooperare mai strânsă între state și organizații internaționale

6. Creșterea gradului de conștientizare publică

• Campanii de informare privind riscurile medicamentelor falsificate
• Avertizarea asupra pericolelor cumpărăturilor online

7. Protecția victimelor și accesul la justiție

• Consolidarea mecanismelor de protecție a victimelor
• Facilitarea accesului la remedii legale și compensații

La 29 aprilie, Comitetul părților la convenție a adoptat, de asemenea, un nou raport intitulat „Convenția Medicrime în era inteligenței artificiale: provocări și oportunități”.

Sursa

În premieră, Republica Moldova găzduiește conferința internațională MEDICRIME 2026

*     *      *

23.04.2026

Adunarea sprijină creatorii de conținut în fața companiilor de inteligență artificială

Adunarea Parlamentară recunoaște rolul esențial pe care legislația privind drepturile de autor îl joacă în susținerea industriilor creative din Europa. Aceste sectoare se confruntă cu provocări generate de dezvoltarea inteligenței artificiale (IA), în special prin utilizarea conținutului protejat fără permisiune în procesul de antrenare a sistemelor IA, iar legislația actuală este insuficientă pentru a răspunde acestor provocări. Rezoluția solicită reglementări clare pentru protejarea titularilor de drepturi, propunând un echilibru între inovație și drepturile creatorilor. Raportul cere acțiuni concrete, inclusiv transparență obligatorie din partea furnizorilor de IA cu privire la datele utilizate, remunerare echitabilă pentru creatori și reguli privind etichetarea conținutului generat de IA. De asemenea, se pune accent pe protejarea drepturilor la personalitate ale cetățenilor și a muncii artiștilor interpreți împotriva deepfake-urilor, precum și pe promovarea educației media și informaționale ca instrument pentru înțelegerea publică a IA.

APCE solicită o reglementare echilibrată a inteligenței artificiale, care să consolideze sectorul creativ și să protejeze cetățenii și democrația în ansamblu.

Aprobând o rezoluție bazată pe un raport elaborat de Mogens Jensen (Danemarca, SOC), APCE a declarat că actualele legi privind drepturile de autor din Europa „nu sunt nici clare, nici adecvate scopului” în ceea ce privește antrenarea sistemelor de IA, subliniind că acest cadru juridic favorizează interesele marilor companii tehnologice, în timp ce interesele creatorilor sunt marginalizate.

Adunarea a cerut o serie de măsuri pentru „a echilibra drepturile și interesele furnizorilor de IA și ale titularilor de drepturi, astfel încât inovația să nu fie realizată în detrimentul creatorilor și pentru a proteja cetățenii și democrația împotriva abuzului de instrumente IA”.

Statele membre ar trebui să interzică distribuirea neautorizată a deepfake-urilor și să impună ca conținutul generat de IA să fie clar etichetat într-un mod „lizibil de mașini, interoperabil și ușor de identificat de către oameni”.

De asemenea, artiștii interpreți ar trebui protejați împotriva distribuirii neautorizate a unor prestații false generate de sisteme IA.

În final, Adunarea a solicitat furnizorilor de IA „să asigure transparența datelor utilizate pentru antrenarea IA și să manifeste deschidere pentru dialog și bună-credință în negocierile cu titularii de drepturi”.

Sursa

*     *     *

23.04.2026

Apărarea adevărului: abordări cuprinzătoare pentru siguranța jurnaliștilor și jurnalism de calitate

În contextul provocărilor tot mai complexe la adresa libertății presei și a încrederii publice, Consiliul Europei a organizat la Chișinău conferința „Defending Truth: Comprehensive approaches to journalistic safety and quality journalism”, desfășurată în cadrul Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei.

Evenimentul face parte din campania paneuropeană „Jurnaliștii contează” (Journalists Matter), lansată de Consiliul Europei pentru a consolida siguranța jurnaliștilor și protecția libertății presei în Europa.

Conferința a reunit reprezentanți ai autorităților publice, jurnaliști, experți internaționali, organizații ale societății civile și parteneri instituționali, având drept obiectiv principal trecerea de la reacție la prevenire în domeniul siguranței mass-mediei.

Discuțiile s-au concentrat pe faptul că siguranța jurnaliștilor și jurnalismul de calitate sunt piloni interdependenți ai rezilienței democratice, iar protejarea acestora contribuie direct la reducerea vulnerabilității societății la dezinformare, manipulare și polarizare.

Printre temele abordate s-au numărat:

• prevenirea atacurilor și presiunilor asupra jurnaliștilor;
• rolul jurnalismului etic în consolidarea încrederii publice;
• provocările jurnalismului de investigație în contexte de risc;
• combaterea dezinformării și a interferențelor în procesele democratice;
• necesitatea unor politici publice eficiente pentru protecția presei.

În cadrul evenimentului a fost evidențiat faptul că protecția jurnaliștilor nu este doar o problemă de securitate individuală, ci o condiție esențială pentru funcționarea democrației, transparență și responsabilitate instituțională.

Campania „Jurnaliștii contează” promovează la nivel european adoptarea de planuri naționale de acțiune, mecanisme de coordonare și măsuri legislative menite să întărească siguranța jurnaliștilor și să reducă impunitatea în cazurile de atacuri împotriva presei.

Evenimentul de la Chișinău confirmă încă o dată angajamentul Consiliului Europei și al statelor membre de a sprijini un spațiu informațional liber, pluralist și sigur — fundament al unei democrații funcționale.

Sursa

*     *     *

22.04.2026

Mihai Popșoi prezintă prioritățile Președinției Republicii Moldova înaintea reuniunii ministeriale de la Chișinău

În timpul Președinției sale, Republica Moldova a urmărit să consolideze capacitatea Consiliului Europei de a se adapta la noile realități într-o lume din ce în ce mai incertă: „Aceasta nu trebuie doar să reacționeze la crize, ci să acționeze înaintea lor”, a declarat viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi.

Președinția Republicii Moldova: priorități și realizări

Președinția a acordat prioritate drepturilor femeilor, inclusiv prin implementarea eficientă a Convenția de la Istanbul și prin adoptarea unei noi recomandări pentru stoparea violenței împotriva femeilor și fetelor.

Drepturile sociale au fost, de asemenea, în centrul atenției, printr-o declarație care reafirmă că acestea nu sunt secundare, ci fundamentale. „Ele stau la baza justiției sociale, susțin forța economică și deschid calea pentru exercitarea deplină a tuturor celorlalte drepturi”, a subliniat ministrul.

Evidențiind tendințele pozitive în implementarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, acesta a menționat că tot mai multe cauze sunt închise și se înregistrează progrese semnificative în numeroase țări. „Credibilitatea Convenției Europene a Drepturilor Omului se bazează în mod fundamental pe executarea hotărârilor Curții. Toate statele membre trebuie să își respecte pe deplin obligațiile”, a declarat el.

Alte priorități includ democrația locală, participarea tinerilor printr-o nouă Cartă europeană privind participarea tinerilor la viața locală și regională, precum și protecția jurnaliștilor.

În perspectiva reuniunii miniștrilor de externe la Chișinău (15 mai)

La reuniunea de la Chișinău de luna viitoare, Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei va reafirma sprijinul său pentru Ucraina, în special prin avansarea procesului de creare a unui tribunal special pentru crima de agresiune. „Republica Moldova se numără printre statele angajate să fie membru fondator”, a declarat ministrul.

„Rămâne de o importanță capitală ca convenția [de instituire a unei Comisii Internaționale pentru Cereri de Despăgubire pentru Ucraina] să intre în vigoare cât mai curând posibil”, a adăugat el.

De asemenea, se așteaptă ca Comitetul Miniștrilor să adopte o declarație politică privind aspecte legate de migrație și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, subiect care a generat dezbateri politice intense în rândul statelor membre ale Consiliului Europei.

Ministrul a salutat totodată Noul Pact Democratic pentru Europa ca un „răspuns colectiv pentru consolidarea fundamentelor democrației, pentru a o face mai rezilientă și pentru a asigura relevanța acesteia pentru cetățeni”.

La Chișinău, statele europene vor aborda și problema manipulării informaționale externe și a ingerințelor, urmând să adopte o strategie pentru acțiunea externă a Consiliului Europei, menită să sprijine securitatea democratică și ordinea internațională bazată pe reguli.

„Multilateralismul rămâne cel mai puternic instrument al nostru în apărarea democrației, protejarea drepturilor omului și asigurarea durabilității ordinii internaționale bazate pe reguli”, a declarat Mihai Popșoi.

„Experiența Republicii Moldova arată că reziliența democratică, instituțiile puternice și oamenii curajoși pot face față chiar și celor mai complexe presiuni. Mai mult decât atât, aceasta se poate reînnoi”, a concluzionat el.

Sursa

*     *     *

20-24.04.2026

Adunarea Parlamentară își desfășoară sesiunea plenară de primăvară la Strasbourg

Discursurile Președintelui Colegiului Prezidențial al Bosniei și Herțegovinei, Denis Bećirović, și ale ministrului pentru Europa și afaceri externe al Franței, Jean-Noël Barrot, se numără printre punctele principale ale sesiunii plenare de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care a avut loc la Strasbourg în perioada 20–24 aprilie 2026.

Alte momente importante au inclus dezbateri privind violența și discursul instigator la ură împotriva politicienilor, protejarea libertății de religie și credință în Europa și abolirea pedepsei cu moartea în toate circumstanțele, cu participarea lui Antoinette Chahine, apărătoare a drepturilor omului și fostă deținută condamnată la moarte, și a Barbarei Lochbihler, comisar în cadrul Comisiei Internaționale împotriva Pedepsei cu Moartea.

A avut loc o dezbatere comună privind îmbunătățirea implementării Convenției de la Istanbul – tratatul Consiliului Europei care vizează prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor – prin valorificarea lecțiilor învățate, precum și privind promovarea unei culturi a consimțământului, cu participarea ministrului egalității din Spania, Ana Redondo.

De asemenea, a avut loc ceremonia de decernare a Premiului Muzeului Consiliului Europei 2026, acordat muzeului Young V&A din Londra, filiala pentru copii, tineri și familii a Muzeului Victoria și Albert.

Mihai Popșoi, viceprim-ministru și ministru al afacerilor externe al Republicii Moldova, a prezentat în fața Adunării activitatea Comitetului de Miniștri – organul executiv al Consiliului Europei – și a răspuns la întrebările adresate de membri.

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a susținut, de asemenea, obișnuita sesiune de întrebări și răspunsuri, iar Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, și-a prezentat raportul anual de activitate pentru 2025.

Alte dezbateri incluse pe agendă au vizat urmărirea veniturilor provenite din infracțiunile denunțate de Sergei Magnitsky, combaterea dumpingului social și a exploatării muncii, precum și aplicarea eficientă a drepturilor de autor.

Adunarea a discutat, de asemenea, procedura de alegere a judecătorilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și a avut dezbateri privind observarea alegerilor anticipate pentru Adunarea din Kosovo.

Sursa

Pagina sesiunii

*     *     *

17.04.2026

Universitatea de Stat din Moldova aderă la Rețeaua Universitară pentru Studii privind Itinerarele Culturale

La Chișinău, Universitatea de Stat din Moldova (USM) a aderat oficial la Rețeaua Universitară pentru Studii privind Itinerarele Culturale, în urma semnării unui acord-cadru general de cooperare cu Institutul European al Itinerarelor Culturale (EICR).

Universitatea de Stat din Moldova demonstrează o expertiză academică solidă în domenii strâns legate de itinerarele culturale, precum patrimoniul cultural, istoria, geografia, dezvoltarea locală, cooperarea culturală și economia turismului. Universitatea oferă programe acreditate de masterat și doctorat, care includ module dedicate managementului patrimoniului cultural, turismului vitivinicol, precum și culturii și istoriei europene.

Pe lângă activitatea academică, USM este implicată activ în mai multe proiecte internaționale. Printre acestea se numără „InnoVillage”, care utilizează soluții digitale pentru revitalizarea patrimoniului cultural rural; „HERIPRENEURSHIP”, destinat valorificării economice a patrimoniului în sprijinul dezvoltării turismului; precum și proiectul „Empowering Young Women: Sustainable Livelihoods through Tourism”, susținut de UN Tourism, care promovează mijloace de trai sustenabile pentru tinere prin intermediul turismului.

Datorită numeroaselor parteneriate internaționale, participării active la programele de mobilitate Erasmus+ și deținerii distincției HR Excellence in Research acordate de Comisia Europeană, USM și-a consolidat o bază solidă pentru o cooperare eficientă la nivel european. Strategia sa clară de internaționalizare, împreună cu implicarea practică în inițiative dedicate patrimoniului și turismului, poziționează universitatea ca un membru valoros al rețelei.

Rețeaua Universitară pentru Studii privind Itinerarele Culturale are ca obiectiv promovarea cercetării asupra Itinerarelor Culturale ale Consiliului Europei, încurajarea studenților să abordeze aceste teme în activitatea lor academică, participarea la activitățile anuale ale Programului și oferirea de expertiză științifică ori de câte ori este necesar.

Sursa

*     *     *

15-17.04.2026

Republica Moldova în cadrul Itinerarelor Culturale ale Consiliului Europei

Seminarul „Republica Moldova în cadrul Itinerarelor Culturale ale Consiliului Europei” s-a desfășurat în perioada 15–17 aprilie, la Chișinău, reunind reprezentanți ai 10 Itinerare Culturale ale Consiliului Europei și peste 70 de participanți din Republica Moldova.

Evenimentul a fost organizat în comun de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Oficiul Național al Turismului și Acordul Parțial Extins privind Itinerarele Culturale al Consiliului Europei, în cadrul programului Președinției Republicii Moldova a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei.

Seminarul a avut ca scop sporirea vizibilității și consolidarea implicării Itinerarelor Culturale ale Consiliului Europei în Republica Moldova. Totodată, acesta a facilitat stabilirea de contacte între actorii relevanți din Republica Moldova și reprezentanții itinerarelor culturale certificate. Participanților le-au fost prezentate principalele caracteristici ale Programului Itinerarelor Culturale ale Consiliului Europei, precum și pașii practici pentru dezvoltarea viitoarelor colaborări și parteneriate.

Sesiunile dedicate dimensiunii internaționale au evidențiat mai multe itinerare culturale de interes pentru Republica Moldova, printre care Ruta lui Enea (Aeneas Route), Ruta Dunării din Epoca Fierului (Iron Age Danube Route), VIA REGIA, TRANSROMANICA și Itinerarele Transhumanței (Transhumance Trails). Sesiunile de networking au oferit participanților posibilitatea de a interacționa direct cu reprezentanții acestor itinerare, creând oportunități pentru viitoare colaborări și proiecte internaționale comune.

O sesiune intitulată „Potențiale noi Itinerare Culturale ale Moldovei” a reunit experți și reprezentanți ai instituțiilor interesate pentru a analiza inițiative ce ar putea fi dezvoltate sau propuse spre includere în Programul Itinerarelor Culturale ale Consiliului Europei. Discuțiile au vizat în special trasee și proiecte existente cu dimensiune regională, implicând Republica Moldova, Ucraina și România.

În cadrul programului, participanții au vizitat Crama Asconi, membră a itinerarului Iter Vitis, și au luat parte la un tur ghidat al municipiului Chișinău, în cadrul căruia au descoperit unele dintre cele mai importante obiective ale capitalei.

Cele 10 Itinerare Culturale ale Consiliului Europei reprezentate la seminar:

• Ruta lui Enea (Aeneas Route);
• Ruta Europeană a Cimitirelor;
• Ruta Europeană a Basmelor;
• Ruta Europeană a Patrimoniului Evreiesc;
• Ruta Cafenelelor Istorice;
• Ruta Dunării din Epoca Fierului;
• Iter Vitis;
• TRANSROMANICA;
• Itinerarele Transhumanței;
• VIA REGIA.

Republica Moldova a aderat la Acordul Parțial Extins privind Itinerarele Culturale (EPA) în anul 2023 și este traversată în prezent de cinci Itinerare Culturale ale Consiliului Europei:

• Ruta Europeană a Cimitirelor;
• Ruta Europeană a Basmelor;
• Ruta Europeană a Patrimoniului Evreiesc;
• Ruta Cafenelelor Istorice;
• Iter Vitis.

Sursa

*     *     *

08.04.2026

Nouă Recomandare a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei solicită mai multă transparență și o supraveghere mai puternică a algoritmilor platformelor online

În actualul ecosistem digital, un număr restrâns de platforme puternice determină ce văd și cu ce interacționează utilizatorii prin intermediul unor sisteme opace și lipsite de responsabilitate. Designul orientat spre profit este adesea realizat în detrimentul drepturilor utilizatorilor și al integrității informației. Această situație poate lăsa persoanele expuse riscurilor, fără transparența și instrumentele necesare pentru a lua decizii informate privind experiența lor online.

Consiliul Europei, prin Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, care reprezintă guvernele celor 46 de state membre, a adoptat o nouă Recomandare adresată statelor membre privind siguranța online și responsabilizarea utilizatorilor și a creatorilor de conținut. Documentul stabilește o abordare cuprinzătoare, bazată pe drepturile omului, privind responsabilitatea platformelor în Europa.

Cum ar putea această recomandare să ajute cetățenii?

Recomandarea solicită o transparență mai mare, responsabilitate democratică și o supraveghere consolidată din partea autorităților publice independente și a societății civile în ceea ce privește modul în care platformele care găzduiesc conținut generat de utilizatori — în special cele de mari dimensiuni — își proiectează interfețele și algoritmii, precum și modul în care evaluează și gestionează riscurile pe care le prezintă pentru drepturile omului și procesele democratice.

Acest nou instrument juridic reafirmă faptul că protecția utilizatorilor și garanțiile solide pentru libertatea de exprimare trebuie să constituie o parte integrantă a regulilor privind responsabilitatea platformelor.

Recomandarea promovează un mediu favorabil libertății de exprimare online, în care toată lumea — inclusiv femeile, copiii și alte grupuri expuse unor riscuri sporite — poate participa liber și în siguranță. În acest context, documentul oferă statelor orientări clare pentru legislația, reglementările și practicile lor în abordarea riscurilor și prejudiciilor online, precum dezinformarea, discursul de ură, hărțuirea și discriminarea algoritmică.

Recomandarea stabilește principii care clarifică responsabilitățile respective ale statelor, platformelor online și creatorilor de conținut.

De asemenea, este promovat conceptul de „responsabilizare prin design”, care presupune oferirea utilizatorilor unui control real asupra experienței lor online, prin instrumente și drepturi concrete, precum și sprijinirea creatorilor de conținut în îndeplinirea responsabilităților lor atunci când creează și distribuie materiale.

Totodată, recomandarea subliniază necesitatea unor măsuri proporționale, bazate pe dovezi și adoptate în interesul superior al copiilor, pentru a-i proteja de riscurile din mediul online, inclusiv prin mecanisme atent concepute de verificare a vârstei, care respectă dreptul la viață privată.

Sursa

Citiți textul integral al Recomandării CM/Rec(2026)4

Consultați Raportul explicativ al Recomandării

*     *     *

08.04.2026

Republica Moldova numește un nou Reprezentant Permanent pe lângă Consiliul Europei

Comisia pentru politică externă a Parlamentului Republicii Moldova a aprobat numirea diplomatului Victor Lapusneanu în funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova, Reprezentant Permanent pe lângă Consiliul Europei la Strasbourg, Franța. Decizia face parte dintr-un proces mai amplu de reînnoire a corpului diplomatic al țării.

Cu o experiență de peste 20 de ani în serviciul diplomatic, Victor Lăpușneanu a activat în mai multe direcții ale Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv în domeniul dreptului internațional și al cooperării multilaterale. De-a lungul carierei sale, el a ocupat diferite funcții diplomatice și a lucrat în misiuni externe la Berlin, Vilnius și de două ori la Strasbourg, inclusiv în calitate de Reprezentant Permanent Adjunct pe lângă Consiliul Europei.

Din august 2022, diplomatul a condus Direcția Cooperare Multilaterală din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, coordonând participarea Republicii Moldova la organizații internaționale precum ONU, Consiliul Europei, OSCE și NATO. Experiența acumulată în aceste domenii este considerată esențială pentru consolidarea dialogului și cooperării dintre Republica Moldova și Consiliul Europei.

Sursa

*     *     *

08.04.2026

Republica Moldova: un nou raport GRECO evaluează progresele în aplicarea măsurilor anticorupție pentru guvernul central și organele de aplicare a legii

Grupul de State împotriva Corupției (GRECO) a făcut public Raportul de conformitate din cadrul Rundei a cincea de evaluare privind Republica Moldova, care prezintă o evaluare a progreselor realizate de țară în implementarea recomandărilor GRECO menite să prevină corupția și să promoveze integritatea la nivelul guvernului central (funcțiile executive de vârf) și al agențiilor de aplicare a legii.

Raportul a fost adoptat de GRECO în cadrul celei de-a 102-a reuniuni plenare, desfășurate la Strasbourg în perioada 23–27 martie 2026.

Detalii

*     *     *

31.03.2026 - 02.04.2026

Sesiunea a 50-a a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei

Cea de-a 50-a sesiune a Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei s-a desfășurat la Strasbourg în perioada 31 martie – 2 aprilie 2026, reunind reprezentanți ai autorităților locale și regionale din cele 46 de state membre ale Consiliul Europei. Reuniunea a constituit o sesiune cu semnificație simbolică, marcând o etapă importantă în activitatea Congresului, instituția care reprezintă aproximativ 130.000 de comunități locale și regionale din Europa și care are rolul de a promova democrația locală, participarea cetățenilor și buna guvernare la nivel local și regional.

Agenda sesiunii a inclus dezbateri politice, prezentarea rapoartelor de monitorizare, schimburi de bune practici și adoptarea unui număr important de rezoluții și recomandări privind consolidarea democrației locale, protecția drepturilor omului și provocările contemporane cu care se confruntă autoritățile locale și regionale.

Un moment important al sesiunii a fost alegerea noii conduceri a Congresului. În urma votului delegaților, Gunn Marit Helgesen (Norvegia) a fost aleasă în funcția de președinte al Congresului. În discursul său inaugural, aceasta a subliniat importanța consolidării democrației locale într-un context european marcat de tensiuni geopolitice, dezinformare și provocări economice și sociale.

Un alt moment instituțional relevant a fost intervenția reprezentantului Republicii Moldova, Alexei Buzu, secretar general al Guvernului, care a prezentat prioritățile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026). 

În cadrul sesiunii plenare, Alexei Buzu, secretar general al Guvernului Republica Moldova, a prezentat prioritățile Președinției moldovenești a Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei.

Alexei Buzu, Secretar General al Guvernului Republicii Moldova, a adresat cea de-a 50-a sesiune a Congresului la 1 aprilie, vorbind în numele Președinției moldovenești a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. În declarația sa, Secretarul General Buzu a pus democrația locală și buna guvernare în centrul rezilienței democratice, subliniind importanța cooperării în fața provocărilor comune.

„Consiliul Europei a fost un adevărat partener pentru Republica Moldova. Activitatea sa în domeniul autonomiei locale ne-a ghidat să abordăm ceea ce consider a fi cea mai importantă reformă a noastră – reconstrucția administrației publice locale”, a declarat el, mulțumind atât Congresului, cât și Consiliului pentru sprijinul continuu și dialogul constructiv. Secretarul General a menționat că Carta Europeană a Autonomiei Locale reprezintă „piatra de temelie a rezilienței democratice” în Republica Moldova.

De asemenea, și-a reafirmat angajamentul ferm al țării sale de a sprijini Ucraina: „Angajamentul nostru față de Ucraina depășește cuvintele. Comisia Internațională de Reclamatii pentru Ucraina, co-gazduită de Consiliul Europei și Țările de Jos, este în curs de înființare pentru a asigura justiția și despăgubirile.”

Dl Buzu a subliniat și rolul esențial al drepturilor sociale în menținerea stabilității și securității democratice, făcând referire la o conferință de nivel înalt privind Carta Socială Europeană, desfășurată la Chișinău în martie 2026: „A investi în drepturile sociale înseamnă a investi în viitorul democrației însăși. Stabilitatea și securitatea democratică pot fi realizate doar acolo unde drepturile sociale sunt protejate corespunzător”, a declarat Secretarul General, invitând statele membre să plaseze aceste drepturi în centrul Noului Pact Democratic pentru Europa al Consiliului Europei.

El a subliniat, de asemenea, importanța participării tinerilor, făcând referire la Conferința Ministerială privind Tineretul desfășurată în Malta în octombrie anul trecut, care a adoptat atât o Declarație Finală, cât și o Rezoluție privind stabilirea unui Cadru de Referință al Consiliului Europei privind perspectiva tinerilor: „Când tinerii se regăsesc în deciziile noastre, investesc în democrație. Am văzut acest lucru. Funcționează. Și trebuie să devină practică standard, nu o excepție.”

În încheierea intervenției sale, Secretarul General Buzu a reînnoit invitația adresată președintei recent alese a Congresului, Gunn Marit Helgesen (Norvegia, PPE/CCE), la 135-a sesiune a Comitetului de Miniștri, care va avea loc la Chișinău în mai anul acesta, consolidând „spiritul de cooperare continuă și dialog constructiv” între Congres și Comitetul de Miniștri.

Temele politice majore ale sesiunii și documentele adoptate

Democrația electorală la nivel local și integritatea alegerilor

Un subiect central al sesiunii l-a constituit consolidarea standardelor democratice privind organizarea alegerilor locale și regionale. Dezbaterea a evidențiat importanța integrității proceselor electorale, a transparenței competiției politice și a protejării autonomiei administrațiilor locale în contextul presiunilor politice și al dezinformării. În urma dezbaterii, Congresul a adoptat:

• Recommendation 546 (2026) – Ensuring free local and regional elections / Asigurarea alegerilor libere la nivel local și regional
• Resolution 523 (2026) – Integrity of local and regional elections / Integritatea alegerilor locale și regionale

Aceste documente formulează recomandări pentru statele membre privind consolidarea cadrului legal și instituțional care garantează desfășurarea corectă a alegerilor la nivel local.

Protecția aleșilor locali împotriva violenței și intimidării

Congresul a analizat fenomenul tot mai frecvent al amenințărilor, intimidării și agresiunilor împotriva aleșilor locali și regionali, considerat o amenințare directă la adresa democrației locale. În cadrul dezbaterii s-a subliniat că presiunile politice, discursul de ură și violența pot afecta funcționarea instituțiilor locale și pot descuraja participarea la viața publică. În acest context, Congresul a adoptat:

• Recommendation 549 (2026) – Violence against local and regional elected representatives / Violența împotriva aleșilor locali și regionali
• Resolution 524 (2026) – Violence against local and regional elected representatives / Violența împotriva aleșilor locali și regionali

Textele solicită statelor membre să consolideze mecanismele de prevenire și sancționare a violenței împotriva reprezentanților aleși.

Inteligența artificială și administrația publică locală

Un alt subiect major al sesiunii a vizat utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în administrația publică locală. Congresul a analizat oportunitățile oferite de aceste tehnologii pentru îmbunătățirea serviciilor publice, dar și riscurile legate de protecția datelor, transparența algoritmică și responsabilitatea democratică. În urma dezbaterii au fost adoptate:

• Recommendation 550 (2026) – Strengthening the capacities of local and regional authorities in the use of artificial intelligence / Consolidarea capacităților autorităților locale și regionale în utilizarea inteligenței artificiale
• Resolution 527 (2026) – Strengthening the capacities of local and regional authorities in the use of artificial intelligence / Consolidarea capacităților autorităților locale și regionale în utilizarea inteligenței artificiale

Documentele promovează utilizarea responsabilă și etică a inteligenței artificiale în administrația locală.

Drepturile sociale la nivel local și regional

Congresul a discutat rolul administrațiilor locale în implementarea drepturilor sociale, în special în domenii precum locuința, accesul la servicii sociale, incluziunea comunitară și reducerea inegalităților teritoriale. Autoritățile locale sunt considerate actori esențiali în aplicarea politicilor sociale la nivelul comunităților. În urma dezbaterii au fost adoptate:

• Recommendation 547 (2026) – Social rights at local and regional levels / Drepturile sociale la nivel local și regional
• Resolution 525 (2026) – Social rights at local and regional levels / Drepturile sociale la nivel local și regional

Aceste documente subliniază responsabilitatea autorităților locale în implementarea standardelor sociale europene și în consolidarea coeziunii teritoriale.

Aplicarea standardelor Convenției europene a drepturilor omului la nivel local

Un alt subiect important al sesiunii a vizat modul în care autoritățile locale și regionale pot integra standardele drepturilor omului în activitatea lor. Dezbaterea s-a bazat pe jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și pe necesitatea consolidării culturii drepturilor omului în administrațiile locale. În acest context au fost adoptate:

• Recommendation 548 (2026) – Implementation of the European Convention on Human Rights by local and regional authorities: lessons from the case law of the European Court of Human Rights / Implementarea Convenției europene a drepturilor omului de către autoritățile locale și regionale: lecții din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului
• Resolution 526 (2026) – Implementation of the European Convention on Human Rights by local and regional authorities / Implementarea Convenției europene a drepturilor omului de către autoritățile locale și regionale

Documentele oferă orientări pentru integrarea standardelor drepturilor omului în politicile publice locale și în activitatea administrațiilor teritoriale.

Sursa
Agenda sesiunii live

t.ly/QdC21

BV : CoE-RM: Raport de conformitate GRECO: Prevenirea corupției la nivel central

Fifth Evaluation Round: Preventing corruption and promoting integrity in central governments (top executive functions) and law enforcement agencies: Compliance Report: Republic of Moldova: Adopted by GRECO at its 102nd Plenary Meeting (Strasbourg, 23-27 March 2026) / Group of states against corruption. - Strasbourg, 8 April 2026. - 31 p. - URL: https://rm.coe.int/grecorc5-2026-4-final-eng-compliance-report-moldova-pub/48802b4122 (accesat: 08.04.2026).

Cea de-a cincea runda de evaluare: Prevenirea corupției și promovarea integrității la nivel central (funcții executive de conducere) și la nivelul agențiilor de punere în aplicare a legii: Raport de conformitate: Republica Moldova: Adoptat de GRECO în cadrul celei de-a 102-a reuniuni plenară (Strasbourg, 23-27 martie 2026) / Grupul de state împotriva corupției. - Strasbourg,  8 aprilie 2026.- 32 p. - URL: https://rm.coe.int/grecorc5-2026-4-final-ron-compliance-report-moldova-pub/48802b4124 (accesat: 08.04.2026)

Raportul de conformitate elaborat de Group of States against Corruption (GRECO), organism al Council of Europe, evaluează măsurile întreprinse de Republica Moldova pentru implementarea recomandărilor formulate în cadrul celei de-a cincea runde de evaluare privind prevenirea corupției și promovarea integrității la nivelul funcțiilor executive de conducere și al agențiilor de aplicare a legii. Raportul a fost adoptat la 27 martie 2026, în cadrul celei de-a 102-a reuniuni plenare GRECO.

Evaluarea se bazează pe recomandările formulate în raportul de evaluare adoptat în 2023 și analizează progresele realizate de autoritățile moldovene până în 2025. În total, GRECO a formulat 25 de recomandări pentru Republica Moldova, iar raportul actual examinează nivelul de implementare a acestora.

Contextul reformelor anticorupție

Autoritățile moldovene au subliniat că reformele în domeniul integrității și combaterii corupției sunt strâns legate de procesul de integrare europeană. În 2024, Republica Moldova a deschis negocierile de aderare la Uniunea Europeană, iar Constituția a fost modificată pentru a consacra integrarea europeană ca obiectiv strategic al statului. Totodată, au fost adoptate documente strategice importante, precum Programul național de integritate și anticorupție pentru perioada 2024–2028 și planurile de acțiune aferente.

Aceste inițiative includ și implementarea recomandărilor GRECO, fiind considerate parte a eforturilor mai largi de consolidare a statului de drept și de aliniere la standardele europene.

Integritatea la nivelul funcțiilor executive de conducere

Una dintre principalele teme ale raportului vizează prevenirea corupției în rândul persoanelor cu funcții executive de conducere. În această categorie sunt incluse, printre altele, Președintele Republicii, membrii Guvernului, secretarii de stat, consilierii ministeriali și consilierii prezidențiali.

Raportul evidențiază unele progrese, dar și numeroase lacune în implementarea recomandărilor.

Verificări de integritate și transparență

GRECO a recomandat introducerea unor reguli clare privind verificările de integritate pentru persoanele numite în funcții executive de conducere. Autoritățile au raportat anumite măsuri, precum depunerea declarațiilor de avere și interese personale și verificările realizate de instituțiile competente. Totuși, GRECO consideră că nu au fost adoptate încă reguli specifice și coerente pentru aceste verificări, iar recomandarea este considerată doar parțial implementată.

De asemenea, s-au înregistrat unele progrese în privința publicării informațiilor despre consilierii prezidențiali, însă nu există încă același nivel de transparență pentru consilierii ministeriali.

Gestionarea riscurilor de corupție

O altă recomandare importantă se referă la identificarea și gestionarea riscurilor de corupție la nivel instituțional. Deși anumite instituții au început să revizuiască registrele de riscuri, GRECO consideră că nu există încă un sistem complet care să acopere toate funcțiile executive de conducere. Prin urmare, această recomandare nu a fost implementată.

Coduri de conduită și standarde etice

Raportul evidențiază și necesitatea adoptării unor coduri de conduită pentru persoanele care dețin funcții executive. Autoritățile moldovene au elaborat proiecte de coduri etice pentru Aparatul Președintelui și pentru alte funcții de demnitate publică. Aceste proiecte includ reguli privind conflictele de interese, transparența, gestionarea informațiilor confidențiale și contactele cu terți. Totuși, deoarece codurile nu au fost încă adoptate oficial, recomandarea este considerată doar parțial implementată.

Instruirea privind integritatea

GRECO a recomandat organizarea sistematică a instruirilor privind integritatea pentru persoanele aflate în funcții executive. Raportul constată însă că nu s-au înregistrat progrese în acest domeniu, iar această recomandare rămâne neimplementată.

Transparența și accesul la informații

Raportul recunoaște progrese semnificative în domeniul transparenței și al accesului la informații. Autoritățile au creat registre ale cererilor de acces la informații de interes public și au elaborat modele standard pentru site-urile autorităților centrale, pentru a asigura publicarea proactivă a informațiilor. Monitorizarea efectuată arată o rată de conformitate de aproximativ 84 % în ceea ce privește transparența informațiilor publicate.

De asemenea, au fost organizate sesiuni de instruire pentru sute de funcționari publici responsabili de aplicarea legislației privind accesul la informații. Totuși, GRECO consideră că aceste instruiri ar trebui extinse și pentru persoanele cu funcții executive de conducere.

Consultarea publică și procesul decizional

Raportul examinează și modul în care autoritățile implică societatea civilă în procesul decizional. Un studiu privind practicile de consultare publică a fost realizat, iar rezultatele sale au condus la inițierea unor modificări legislative. În același timp, autoritățile lucrează la modernizarea platformei digitale de consultare publică și la dezvoltarea unui portal de e-legislație care va permite urmărirea întregului proces de elaborare a actelor normative.

Cu toate acestea, unele probleme persistă, inclusiv durata insuficientă a consultărilor publice și publicarea incompletă a unor proiecte legislative.

Reglementarea lobby-ului și contactele cu terți

GRECO a recomandat introducerea unor reguli clare privind contactele dintre oficialii guvernamentali și lobbiști sau alte părți interesate care încearcă să influențeze procesul decizional. Deocamdată, autoritățile au elaborat doar un document de discuție privind prevenirea influenței nejustificate în procesul decizional, iar consultările sunt încă în desfășurare. În lipsa unor reglementări concrete, recomandarea este considerată neimplementată.

Auditul intern în instituțiile publice

Raportul analizează și funcționarea serviciilor de audit intern în instituțiile publice. Deși unele progrese au fost înregistrate, GRECO consideră că Aparatul Președintelui nu dispune încă de un mecanism adecvat și independent de audit intern. De asemenea, informațiile privind capacitatea serviciilor de audit din ministere sunt limitate.

Concluzii

Raportul de conformitate GRECO arată că Republica Moldova a făcut unele progrese în implementarea recomandărilor privind prevenirea corupției și consolidarea integrității la nivelul funcțiilor executive de conducere. Progrese notabile sunt înregistrate în domeniul transparenței și al accesului la informații, precum și în dezvoltarea unor instrumente pentru consultarea publică și participarea societății civile.

Totuși, multe recomandări rămân implementate doar parțial sau deloc. Printre principalele domenii care necesită îmbunătățiri se numără verificările de integritate pentru funcțiile executive, adoptarea codurilor de conduită, reglementarea activităților de lobby, instruirea privind integritatea și consolidarea mecanismelor de audit intern.

GRECO solicită autorităților moldovene să continue implementarea reformelor și să prezinte un nou raport de progres în termen de 18 luni, pentru evaluarea recomandărilor restante. 

Informații suplimentare:

Runda a cincea de evaluare: Prevenirea corupției și promovarea integrității la nivel central (funcții executive de conducere) și la nivelul instituțiilor de punere în aplicare a legii. Raport de evaluare: Republica Moldova: Adoptat de GRECO la cea de-a 95 reuniune plenară (Strasbourg, 27 noiembrie-1 decembrie 2023) / Grupul de State împotriva Corupției. - Strasbourg, 12 martie 2024. - 62 p. -   (Accesat 12.03.2024).

Noutăți CoE-RM - Decembrie 2025

19.12.2025

Progrese pe multiple fronturi: 2025 pentru Consiliul Europei

Este rar ca, într-o organizație atât de activă și complexă precum Consiliul Europei, să poată fi identificat un singur eveniment definitoriu. Totuși, anul 2025 a fost un astfel de an. Vizita Președintelui Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, la Strasbourg, în luna iunie, a avut o amploare deosebită din punct de vedere al semnificației politice, dar și al măsurilor de securitate, precum și al numărului de invitați și reprezentanți ai presei prezenți.

Aflat la Palais de l’Europe, dl Zelenskyy a semnat acordul privind Tribunalul Special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Acesta a reprezentat un moment de referință în sprijinul acordat de Consiliul Europei Ucrainei după invazia pe scară largă a Federației Ruse și a fost cea mai citită știre pe portalul organizației în 2025. Secretarul General Alain Berset a declarat că „dreptul internațional trebuie să se aplice tuturor – fără excepții și fără standarde duble”.

Dl Zelenskyy s-a adresat Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, apreciind rolul de lider al organizației în tragerea la răspundere a Rusiei pentru atacurile asupra Ucrainei. Într-un hemiciclu arhiplin, acesta a afirmat: „Agresorul trebuie să piardă. Lucrăm pentru asta. Dar justiția contează, de asemenea. Ea trebuie să funcționeze – astfel încât criminalii de război să nu aibă unde să se ascundă”.

În luna decembrie, Consiliul Europei a mobilizat un sprijin fără precedent pentru o nouă convenție care a lansat o Comisie Internațională de Cereri pentru Ucraina. Semnarea a avut loc la Haga.

Consiliul Europei: consolidarea democrației

Printre prioritățile-cheie ale organizației s-a numărat protejarea societăților democratice europene. Un eveniment dinamic și intens, desfășurat în acest spirit, a avut loc în iunie sub forma Hackathonului pentru democrație, care a stabilit un model de imaginație și cooperare ce poate fi utilizat pentru a consolida democrațiile europene, pe măsură ce organizația avansează către un Nou Pact Democratic pentru Europa. Între timp, site-ul Pactului a fost lansat în luna septembrie. Pactul a fost promovat în mod special de Secretarul General în cadrul vizitei sale în Finlanda, în noiembrie, semnalând intensificarea evenimentelor și consultărilor ce vor urma în 2026.

Importanța democrației a fost reflectată și în Conferința miniștrilor responsabili de afacerile tineretului, desfășurată în octombrie, în Malta, unde statele membre au cerut ca tinerii să se afle în centrul reînnoirii democratice. În mod similar, Forumul Mondial pentru Democrație, organizat în noiembrie la Strasbourg, ca parte a Noului Pact Democratic pentru Europa, a beneficiat de o implicare activă și vizibilă a tinerilor.

Valorile Consiliului Europei pe scena europeană și mondială

La New York, în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, Alain Berset a subliniat rolul Consiliului Europei ca actor-cheie în sistemul internațional bazat pe reguli, în cadrul mai multor evenimente multilaterale și bilaterale. Alături de lideri din întreaga lume, dl Berset a evidențiat clar dilema cu care se confruntă democrațiile liberale în fața provocărilor și amenințărilor directe: „Alegerea este clară: securitate cu democrație – sau lipsa unei securități durabile”. Vorbind la Universitatea Columbia, Secretarul General a dezvoltat ideea, afirmând că Europa trebuie să „definească o strategie pentru securitatea democratică – una care să plaseze valorile în centrul apărării noastre”.

Alături de Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, și de Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, referindu-se la situația copiilor din Ucraina, dl Berset a declarat că „fiecare zi în care războiul de agresiune al Rusiei a continuat a fost o zi furată copiilor Ucrainei”. La New York, dl Berset a prezentat poziția Consiliului Europei în discuțiile cu președinții Luiz Inácio Lula da Silva (Brazilia), Gabriel Boric (Chile), Gustavo Petro (Columbia), Ilham Aliyev (Azerbaidjan) și cu prim-ministrul Pedro Sánchez (Spania), printre alți lideri.

Comunitatea Politică Europeană s-a reunit la Tirana, în luna mai, unde Secretarul General s-a întâlnit cu șefi de stat și de guvern din întreaga Europă. El a reiterat mesajul potrivit căruia societățile noastre democratice sunt sub amenințare, iar răspunsul trebuie să fie unul holistic, afirmând:

„Securitatea europeană nu mai poate fi concepută în compartimente separate. Diviziunea tradițională dintre securitatea «dură» și cea «soft» a devenit depășită. Protejarea instituțiilor noastre, a drepturilor și a libertăților noastre – împotriva provocărilor externe și interne – a devenit un imperativ strategic.”

În octombrie, Comunitatea Politică Europeană s-a reunit din nou, la Copenhaga. Dl Berset a adresat liderilor europeni o întrebare extrem de pertinentă, în contextul reînarmării pentru protejarea statelor împotriva amenințărilor militare: „Problema este clară: dacă statele se reînarmează, dar mâine ajung la putere guverne extremiste, ce se întâmplă?”

„Reconstruiți Europa într-un spirit de serviciu reciproc”

Un moment trist pentru catolicii din Europa și din întreaga lume a fost decesul Papei Francisc, în Lunea Paștelui 2025. Papa vizitase Consiliul Europei în 2014 și reamintise organizației importanța misiunii sale de a „reconstrui Europa într-un spirit de serviciu reciproc”, într-o epocă marcată de cereri egoiste. Secretarul General Berset, marcând trecerea la cele veșnice a Suveranului Pontif, a declarat că ceea ce l-a impresionat cel mai mult a fost „claritatea sa morală neclintită – în promovarea justiției și a reconcilierii”.

În iunie, Secretarul General s-a întâlnit cu noul Papă, Leon al XIV-lea, la Sfântul Scaun – stat observator al Consiliului Europei – unde au discutat, printre altele, despre situația copiilor din Ucraina. Aceasta a fost o temă importantă pentru întreaga organizație, subliniată și prin numirea de către dl Berset, în februarie, a lui Thórdís Kolbrún Reykfjord Gylfadóttir în funcția de Trimis Special pentru situația copiilor din Ucraina.

Șaptezeci și cinci de ani de apărare a drepturilor omului

Anul a fost bogat în aniversări la Consiliul Europei, cea mai importantă fiind cea de-a 75-a aniversare a tratatului său fundamental, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, pe care dl Berset a numit-o „o busolă democratică pentru Europa”. În cadrul unei ceremonii solemne desfășurate în noiembrie la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, alături de dl Berset au luat cuvântul președintele Curții, Mattias Guyomar, președinta Maltei, Myriam Spiteri Debono, și președintele Adunării Parlamentare, Theodoros Rousopoulos.

Comisia de la Veneția a sărbătorit, de asemenea, cea de-a 35-a aniversare, printr-o ceremonie deosebită organizată în Palazzo Ducale din Veneția, Italia – orașul în care organismul consultativ în materie constituțională a fost fondat și unde își desfășoară în continuare sesiunile plenare. Convenția de la Florența a marcat 25 de ani de protecție a patrimoniului peisagistic în Europa și dincolo de aceasta, printr-un eveniment organizat în octombrie la Villa Medicea „La Petraia”, în Florența.

În iulie, la Valletta, Malta, a avut loc Conferința miniștrilor responsabili de drepturile copilului, pentru a marca 15 ani de la Convenția de la Lanzarote – tratatul Consiliului Europei împotriva abuzului sexual asupra copiilor.

Secretarul General Adjunct, Bjørn Berge, a reprezentat organizația la evenimentele dedicate Convenției de la Florența, într-un an deosebit de activ pentru acesta, care a inclus vizite la Auschwitz, Polonia, pentru comemorarea eliberării fostului lagăr nazist al morții, la Malta pentru noul „Protocol de la Valletta” privind cooperarea în combaterea criminalității transnaționale, precum și la Palatul Westminster, pentru a avertiza asupra pericolelor utilizării abuzive a inteligenței artificiale. Cea mai îndepărtată misiune a sa a fost în Republica Coreea, unde a participat la Conferința mondială privind dopajul în sport, organizată la fiecare cinci ani, la Busan, și la Summitul internațional privind standardele IA, la Seul.

Președinții: de la Luxemburg la Malta și la Moldova

Conferința miniștrilor responsabili de tineret s-a desfășurat sub președinția activă a Maltei la Comitetul Miniștrilor. În luna mai, Malta a preluat președinția de la Luxemburg, a cărei președinție a inclus aproximativ 33 de evenimente. În noiembrie, Malta a predat președinția Republicii Moldova, care va avea misiunea de a conduce organizația în anul 2026.

Stabilirea de standarde prin noi tratate pentru Europa

În luna martie, Consiliul Europei a adoptat o nouă convenție pentru protejarea avocaților și a altor profesioniști din domeniul juridic, într-un context tot mai dificil pentru exercitarea profesiei pe întreg continentul. Alte noutăți în materie de tratate au inclus adoptarea unei noi convenții privind producția de seriale de televiziune, în noiembrie, și deschiderea spre semnare, în decembrie, a Convenției de referință privind protecția mediului prin drept penal.

La inițiativa Secretarului General și în urma unei munci intense în culise, în luna decembrie a fost organizată la Strasbourg o conferință ministerială informală pe tema migrației. Aceasta a inițiat un proces care, fără îndoială, va face parte din activitatea organizației în anul următor.

Sursa

*    *    *

19.12.2025

Parteneriat Consiliul Europei – Google pentru promovarea educației pentru cetățenie digitală

Marcând momentul de încheiere a Anului European al Educației pentru Cetățenie Digitală 2025, Consiliul Europei și Google și-au unit eforturile într-un nou parteneriat ambițios, care reprezintă un pas important înainte în promovarea educației pentru cetățenie digitală. Această colaborare strategică recunoaște rolul esențial al dotării tinerilor și al cursanților de toate vârstele cu cunoștințele și competențele necesare pentru a naviga într-un peisaj digital aflat într-o continuă schimbare, punând un accent deosebit pe siguranța online, educația media și informațională, precum și pe alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale (IA).

Cei doi parteneri aduc puncte forte complementare. Consiliul Europei contribuie cu expertiza sa în politici publice și cadre educaționale, în timp ce Google oferă inovație tehnologică și o gamă largă de programe educaționale accesibile. Bazându-se pe experiența dobândită în dezvoltarea unor inițiative educaționale cu impact – precum „Be Internet Awesome”, „Be Internet Citizens”, „Super Searchers”, „Experience AI” și „Meet Leo” – parteneriatul urmărește consolidarea eforturilor de a ajunge la utilizatori de toate vârstele din statele membre ale Consiliului Europei. Aceste programe sunt concepute nu doar pentru a dezvolta competențe digitale, ci și pentru a împuternici utilizatorii și societatea civilă cu abilități practice pentru o participare online sigură și responsabilă, în special în ceea ce privește conștientizarea IA și siguranța online.

Obiective ambițioase:

• promovarea educației pentru cetățenie digitală în statele membre ale Consiliului Europei;
• abordarea oportunităților și provocărilor legate de tehnologiile digitale, cu o atenție specială acordată inteligenței artificiale;
• sprijinirea școlilor, a factorilor de decizie și a instituțiilor din domeniul educației în adoptarea unor practici eficiente de educație pentru cetățenie digitală;
• extinderea accesului la resurse de înaltă calitate și la metode inovatoare, pentru a facilita alfabetizarea digitală și incluziunea la scară largă.

Colaborarea va oferi sprijin direcționat partenerilor, instituțiilor educaționale și comunităților. Inițiativele de consolidare a capacităților se vor concentra pe educația privind inteligența artificială și siguranța online, punând la dispoziție resurse pentru copii, cursanți, părinți, cadre didactice și comunitatea în ansamblu.

Ambele organizații vor sprijini implementarea Foii de parcurs a Consiliului Europei pentru consolidarea educației pentru cetățenie digitală 2027–2031, vor coorganiza și vor participa la evenimente majore și vor contribui la promovarea unor noi resurse educaționale, precum DCE Planner al Consiliului Europei. Aceste eforturi urmăresc integrarea principiilor cetățeniei digitale prin inițiative și programe inovatoare ale Google.

Parteneriatul își propune să integreze pe scară largă cetățenia digitală, prin includerea unui angajament comun privind alfabetizarea în domeniul IA și educația pentru siguranța online – în special pentru minori – în ambițiile educaționale ale Europei.

Prin semnarea Memorandumului de înțelegere, partenerii urmăresc să deschidă calea către o transformare digitală a educației centrată pe cursant și fundamentată pe drepturile omului. Această abordare strict colaborativă, fără obligații financiare, va genera un impact pozitiv prin schimb de expertiză, programe inovatoare și o viziune comună pentru o societate digitală europeană mai sigură și mai incluzivă.

Sursa

*     *     *

17.12.2025

Un pas decisiv în reforma tratamentului prin constrângere, bazată pe respectarea drepturilor omului

Reuniunea finală a grupului de lucru constituit în comun cu Ministerul Sănătății al Republicii Moldova a avut loc în perioada 16-17 decembrie 2025, la Chișinău, marcând o etapă importantă în procesul de finalizare a proiectului Regulamentului-cadru privind funcționarea secțiilor care asigură tratamentul prin constrângere cu caracter medical cu supraveghere obișnuită și riguroasă în spitalele de psihiatrie.

Proiectul Regulamentului vizează instituirea unui model operațional coerent, fundamentat pe respectarea drepturilor omului, pentru secțiile specializate care asigură tratamentul prin constrângere cu caracter medical, cu supraveghere obișnuită și riguroasă. Acesta răspunde deficiențelor sistemice documentate și necesității de armonizare a practicilor la nivel instituțional, prin stabilirea unor standarde obligatorii privind siguranța și securitatea, condițiile materiale, activitățile terapeutice și de reabilitare psihosocială, precum și protecția drepturilor pacienților. De asemenea, Regulamentul definește procedurile de internare, evaluare, consimțământ, re-evaluare și externare, asigurarea unui tratament individualizat și multidisciplinar, orientat spre recuperare, și introduce o diferențiere clară între regimurile de supraveghere obișnuită și riguroasă, bazată pe evaluarea riscurilor.

Elaborarea Regulamentului-cadru este prevăzută în Programul național privind sănătatea mintală 2023–2027 și reprezintă o componentă esențială a reformei mai ample a sistemului de tratament prin constrângere în Republica Moldova, având ca obiectiv consolidarea garanțiilor juridice, îmbunătățirea calității îngrijirii și alinierea practicilor naționale la standardele europene în domeniul drepturilor omului și a sănătății mintale.

Activitatea a fost organizată în cadrul Proiectului „Consolidarea reformelor din sistemul penitenciar, de probațiune și de îngrijire a sănătății în instituțiile de tip închis din Republica Moldova” (continuare 2025-2028), finanțat și implementat prin intermediul Planului de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova (2025-2028).

Sursa

*     *     *

16.12.2025

Sprijin fără precedent pentru o nouă convenție care lansează comisia internațională privind cererile de despăgubiri pentru Ucraina

Treizeci și patru de state și Uniunea Europeană au semnat o nouă convenție care instituie Comisia Internațională privind cererile de despăgubiri pentru Ucraina, în cadrul unei conferințe diplomatice co-găzduite de Consiliul Europei (46 de state membre) și de Regatul Țărilor de Jos, desfășurată la Haga.

Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a semnat Convenția privind instituirea Comisiei Internaționale privind cererile de despăgubiri pentru Ucraina, în cadrul Conferinței diplomatice de la Haga.

Convenția prevede crearea pe platforma Consiliului Europei, a unei Comisii Internaționale privind cererile de despăgubiri, care constituie un mecanism crucial pentru documentarea abuzurilor și asigurarea despăgubirilor în contextul pierderilor suferite de Ucraina.

În calitate de Președinte al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, a subliniat importanța acestui pas pentru asigurarea unei responsabilități clare a Federației Ruse pentru agresiunea sa împotriva Ucrainei. Comisia Internațională privind cererile de despăgubiri reprezintă nu doar un cadru juridic, ci și un simbol al solidarității internaționale și al angajamentului colectiv pentru justiție.

Ministrul a reconfirmat sprijinul ferm al Republicii Moldova pentru Ucraina și pentru mecanismele internaționale de responsabilizare, inclusiv Registrul Daunelor, operaționalizarea Tribunalului Special pentru Crimele de Agresiune și funcționarea Comisiei Internaționale privind cererile de despăgubiri. Aceste elemente reprezintă priorități centrale ale președinției Republicii Moldova la CM al CoE.

Conferința a reunit lideri și reprezentanți de rang înalt din peste 50 de state, inclusiv Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și Prim-ministrul Țărilor de Jos, Dick Schoof.

„Astăzi marcăm un pas major înainte în asigurarea responsabilității pentru Ucraina. Comisia Internațională privind cererile de despăgubiri reprezintă dreptate și speranță pentru zeci de mii de victime – determinarea noastră ca cei care au suferit să nu fie uitați. Fac apel la ratificări rapide, astfel încât Comisia să devină operațională cât mai curând pentru poporul Ucrainei”, a declarat Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset.

Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, a declarat: „Ne așteptăm ca toate mecanismele de despăgubire – de la Registrul daunelor și Comisia de Despăgubiri până la efectuarea plăților – să intre în funcțiune și să beneficieze de un sprijin internațional puternic și suficient, astfel încât oamenii să simtă cu adevărat că orice prejudiciu cauzat de război poate fi compensat. Această agresiune și responsabilitatea Rusiei pentru ea TREBUIE să devină un exemplu clar, pentru ca alții să nu aleagă agresiunea.”

„Responsabilitatea înseamnă crearea condițiilor pentru o pace durabilă. Este o condiție a securității – astăzi și în viitor. Dar responsabilitatea nu privește doar Ucraina. Ea vizează Europa în ansamblu și fiecare stat european. Este vorba despre disponibilitatea Europei de a-și apăra pacea”, a declarat Maia Sandu, Președinta Republicii Moldova, care deține în prezent Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

Prim-ministrul Țărilor de Jos, Dick Schoof, a subliniat: „În fiecare zi, Rusia bombardează în mod deliberat locuințe, distruge afaceri și afectează infrastructura din Ucraina. Rusia trebuie să despăgubească Ucraina pentru prejudiciile cauzate. De aceea am lansat Comisia Internațională privind cererile de despăgubiri pentru Ucraina și suntem onorați să o găzduim.”

Comisia Internațională de Despăgubiri reprezintă al doilea pilon al mecanismului internațional de despăgubire legat de războiul de agresiune al Rusiei, bazându-se pe Registrul daunelor pentru Ucraina, deja existent. Comisia va funcționa în cadrul Consiliului Europei și va fi deschisă și participării altor state.

Registrul daunelor pentru Ucraina, creat în 2023, colectează și înregistrează cereri de despăgubire depuse de persoane fizice, organizații și autorități publice din Ucraina. Până în prezent, 44 de state și Uniunea Europeană au aderat la Registru, care a primit deja peste 86.000 de cereri.

Comisia Internațională de Despăgubiri va examina, evalua și decide asupra cererilor de despăgubire depuse la Registrul daunelor pentru Ucraina și va stabili, după caz, cuantumul despăgubirilor datorate în fiecare situație.

Convenția de instituire a Comisiei va intra în vigoare după ratificarea de către cel puțin 25 de semnatari, cu condiția asigurării fondurilor necesare pentru susținerea activității sale inițiale.

Dincolo de mecanismul de despăgubire, Consiliul Europei își reafirmă angajamentul față de viitorul pe termen lung al Ucrainei, printr-o abordare cuprinzătoare axată pe reconstrucția democratică și responsabilitate.

Sursa
Republica Moldova a semnat Convenția privind instituirea Comisiei Internaționale de Reclamații pentru Ucraina

Registrul daunelor (info RO)

Convenția de instituie a Comisiei Internațională privind cererile de despăgubiri pentru Ucraina

*     *     *

12.12.2025

Transformarea hotărârilor judecătorești în acțiuni concrete: Republica Moldova conduce dialogul privind protecția drepturilor omului

Sub egida Președinției sale a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, Republica Moldova a găzduit o conferință internațională de înalt nivel, dedicată unui obiectiv esențial: transformarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) în schimbări reale pentru oameni.

Intitulat „Sistemul Convenției Europene a Drepturilor Omului – Executarea Hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului”, evenimentul a reunit judecători, procurori, avocați, reprezentanți ai autorităților publice, ai societății civile și experți internaționali, în vederea consolidării cooperării și a protecției drepturilor fundamentale ale omului la nivel național.

Discuțiile s-au axat pe o întrebare centrală: în ce mod executarea hotărârilor CtEDO poate conduce la îmbunătățiri tangibile în protecția drepturilor omului și la restabilirea încrederii în justiție? Participanții au analizat soluții concrete pentru provocările persistente în procesul de executare, punând accent pe prevenirea încălcărilor repetate, asigurarea unor remedii efective pentru reclamanți și consolidarea încrederii publicului în sistemele naționale de justiție.

În cadrul panelurilor de discuții, participanții au examinat mecanismele practice pentru consolidarea sensibilizării instituționale privind standardele CtEDO, optimizarea coordonării interinstituționale și integrarea sistematică a jurisprudenței acesteia în legislația, politicile și practica judiciară națională.

O sesiune aparte a vizat cauzele originare din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, evidențiind responsabilitățile instituționale față de reclamanți, importanța mecanismelor eficiente de sprijin și abordările pentru determinarea satisfacției juste în contexte complexe.

Agenți guvernamentali din Croația, Republica Cehă, Letonia, România și Ucraina au prezentat experiențele naționale și cele mai bune practici, ilustrând cum măsurile individuale accelerate, cooperarea interinstituțională consolidată și implicarea activă a societății civile pot contribui la sporirea transparenței și responsabilității în procesul de executare.

Conferința s-a încheiat cu un mesaj ferm și unanim: executarea eficientă a hotărârilor CtEDO nu reprezintă doar o obligație tehnică, ci constituie o piatră de temelie a justiției, democrației și demnității umane. Totodată, evenimentul a reafirmat angajamentul Republicii Moldova față de statul de drept, subliniind că executarea promptă și substanțială a hotărârilor CtEDO este esențială pentru asigurarea unei justiții echitabile și consolidarea instituțiilor democratice.

Conferința a fost organizată în cooperare cu Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Direcția Agent Guvernamental, Proiectul Consiliului Europei „Consolidarea sistemului de justiție penală bazat pe respectarea drepturilor omului în Republica Moldova faza II”, cu sprijinul Departamentului pentru Executarea Hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului al Consiliului Europei.

Sursa

*     *      *

12.12.2025

Liderii se reunesc la Haga pentru a avansa procesul de asigurare a compensațiilor pentru Ucraina

Lideri și oficiali de rang înalt din întreaga Europă și din afara acesteia se vor reuni marți, 16 decembrie, la World Forum din Haga, pentru a lansa o nouă convenție care prevede instituirea unei Comisii Internaționale de Reclamații pentru Ucraina.

Comisia Internațională de Reclamații va reprezenta a doua componentă a mecanismului de compensare privind războiul de agresiune al Rusiei, completând Registrul Daunelor pentru Ucraina, deja existent. Comisia va fi instituită în cadrul Consiliului Europei și va fi deschisă și altor state.

„Consiliul Europei și partenerii săi au sprijinit Ucraina în rezistența împotriva agresiunii militare pe scară largă a Rusiei încă din prima zi”, a declarat Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, înaintea evenimentului. „Lucrând împreună, trebuie să fim pregătiți să sprijinim Ucraina în obținerea unei păci juste și durabile. Registrul Daunelor pentru Ucraina și Comisia Internațională de Reclamații vor fi instrumentele internaționale independente care vor aborda chestiunea compensațiilor pentru războiul dus de Rusia.”

Creat în 2023, Registrul Daunelor pentru Ucraina colectează și înregistrează cereri de despăgubire depuse de persoane fizice, organizații și autorități publice din Ucraina. Până în prezent, 44 de state și Uniunea Europeană s-au alăturat Registrului, care a primit deja peste 80.000 de cereri.

Negocierile formale privind instituirea Comisiei Internaționale de Reclamații au fost convocate la începutul acestui an de Țările de Jos și Ucraina, cu sprijinul Consiliului Europei. Peste 50 de state interesate și Uniunea Europeană au contribuit la elaborarea unei convenții a Consiliului Europei pentru instituirea comisiei. Convenția este deschisă și altor state și organizații regionale.

Comisia Internațională de Reclamații va examina, evalua și decide asupra cererilor depuse la Registrul Daunelor pentru Ucraina și va stabili, după caz, cuantumul despăgubirilor cuvenite. Convenția de instituire a comisiei va intra în vigoare după ratificarea de către 25 de semnatari, cu condiția asigurării fondurilor necesare pentru desfășurarea activității inițiale.

Urmăriți evenimentele live

Conferința diplomatică (în limbile engleză, franceză, spaniolă și ucraineană) și conferința de presă (în engleză, franceză și ucraineană) din 16 decembrie vor fi transmise live pe pagina dedicată

Sursa

Registrul daunelor

*     *     *

11.12.2025

Parteneriate ale localităților Republicii Moldova cu Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei pentru consolidarea participării civice

Opt autorități ai administrației publice locale din Republica Moldova și-au formalizat angajamentul de a consolida guvernarea locală incluzivă și participativă prin semnarea unor memorandumuri de înțelegere (MoU) cu Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei. Ceremonia de semnare a avut loc la Chișinău, în prezența lui Gudrun Mosler-Törnström, raportor permanent pentru drepturile omului al Congresului.

Localitățile pilot – Andrușul de Sus, Anenii Noi, Bălți, Cimișlia, Izbiște, Lăpușna, Sireți și Zubrești – au fost selectate în urma unui apel de propuneri deschis în cadrul proiectului „Promovarea participării civile la procesul decizional politic în Republica Moldova”, implementat în conformitate cu Planul de acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025-2028.

În discursul său, Mosler-Törnström a subliniat importanța promovării unei culturi a participării civice la nivel local: „Democrația devine mai puternică și mai rezistentă atunci când oamenii se implică activ în procesul decizional public. Aceste parteneriate reprezintă un pas concret în direcția consolidării în continuare a guvernării locale incluzive în Republica Moldova.” Reprezentanții autorităților locale au subliniat angajamentul lor de a spori participarea publică. După cum a declarat Ina Codreanu, primarul localității Andrușul de Sus: „Noi, autoritățile administrației publice locale, dorim să ne deschidem mai mult porțile către cetățeni, în special către tineri, pentru a modela comunitatea, a crea împreună soluții și a aduce un suflu nou în viața publică prin participarea civică activă.”

În ultimele luni, cele opt localități au participat la un program de consolidare a capacităților, care a inclus trei academii regionale, o serie de sesiuni de formare la care au participat 281 de persoane și un atelier practic de prezentare a instrumentelor-cheie ale Consiliului Europei, precum Civil Participation Toolkit, CivicLab și UChange. Fiecare localitate a elaborat un proiect de plan de acțiune pentru a-și ghida inițiativele participative.

Prin memorandumurile de înțelegere semnate, Congresul și municipalitățile partenere se angajează să piloteze în comun noi forme de participare civică, să consolideze capacitățile instituționale de consultare și dialog, să extindă oportunitățile de implicare a tinerilor și să asigure includerea femeilor, a grupurilor vulnerabile și a societății civile în procesele locale de luare a deciziilor.

Inițiativele pilot vor fi puse în aplicare la începutul anului 2026, iar experiențele și bunele practici vor fi împărtășite cu alte autorități locale din întreaga țară, ca parte a sprijinului continuu acordat de Congres inovării democratice și participării cetățenilor în Republica Moldova.

Sursa

*     *     *

10.12.2025

Școlile din Republica Moldova marchează democrația și drepturile omului în cadrul unei decade tematice naționale

Școlile din întreaga țară desfășoară, în contextul Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, pe parcursul lunii decembrie, o serie de activități curriculare și extracurriculare în cadrul „Decadei Educației pentru Cetățenie Democratică și Drepturile Omului”. Inițiativa promovează echilibrul între cunoștințele teoretice și acțiunea democratică practică, sensibilitate la context și la diferențe, coeziunea socială etc.

Ghidurile metodologice și resursele didactice folosite în cadrul decadei au fost elaborate cu sprijinul Consiliului Europei, în cadrul proiectului „Educație pentru Democrație în Republica Moldova”. Consiliul Europei a organizat, de asemenea, ateliere online de formare pentru cadrele didactice, la care au participat aproximativ 3.800 de profesori și manageri școlari.

„Pentru fiecare nivel de școlaritate și pentru fiecare arie curriculară am propus sarcini de învățare care sperăm să-i inspire pe profesori și elevi să fie creativi. Activitățile decadei sunt structurate în jurul a trei valori-cheie ale educației pentru cetățenie democratică și drepturile omului: valorizarea demnității umane și a drepturilor omului, valorizarea diversității culturale și valorizarea democrației, dreptății, echității, egalității și a statului de drept”, a declarat Corina Lungu, șefa Direcției politici în învățământul general din cadrul Ministerului Educației și Cercetării.

Activitățile oferă elevilor oportunități de a înțelege mai bine principiile democrației, drepturilor omului și statului de drept, dar și de a explora realitățile și provocările vieții democratice. Acestea includ aplicarea valorilor precum incluziunea, egalitatea, corectitudinea, participarea, transparența și responsabilitatea în școală și comunitate.

Procesul de învățare al decadei se bazează pe reflecție și practică, ajutând elevii să înțeleagă și să aplice drepturile și responsabilitățile democratice. Inițiativa se înscrie în continuitatea eforturilor anterioare, precum prima lecție a anului școlar 2025-2026 „Valorile care ne unesc” și decada tematică „Moldova care ne unește”, organizată în septembrie 2025.

Toate aceste inițiative au fost dezvoltate și implementate cu sprijinul Consiliului Europei și în strânsă colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării, contribuind la aplicarea în practică a Noului Pact Democratic pentru Europa, în special a Pilonului 1 – Învățarea și Practicarea Democrației.

Sursa

*     *     *

10.12.2025

Forumul Drepturilor Omului și Egalității și-a desfășurat cea de-a patra ediție

Forumul Drepturilor Omului și Egalității a avut loc la Bălți pentru al patrulea an consecutiv, evidențiind continuitatea și relevanța sa ca platformă națională de dialog și cooperare în domeniul protecției drepturilor omului și al egalității.

Ediția din 2025 a reunit peste 150 de participanți, inclusiv reprezentanți ai organizațiilor internaționale, ai autorităților naționale și locale, precum și ai societății civile.

Discuțiile s-au axat pe rolul autorităților locale în protejarea drepturilor omului, prevenirea și combaterea discriminării rasiale, precum și pe asigurarea interzicerii efective a torturii și a relelor tratamente.

Aceste teme se aliniază îndeaproape priorităților și mandatului Consiliului Europei. În discursul său de deschidere, Falk Lange, Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a reamintit că Organizația a dezvoltat multiple standarde și instrumente în aceste domenii, inclusiv jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și mecanismele de monitorizare și orientările oferite de Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) și de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT). De asemenea, acesta a subliniat că aceste standarde sunt completate de programe de cooperare specifice, care sprijină statele membre în transpunerea normelor europene în acțiuni concrete la nivel național și local.

Prin abordarea integrată a acestor subiecte, Forumul a evidențiat caracterul interconectat al protecției drepturilor omului și importanța unor eforturi susținute și coordonate între partenerii internaționali, naționali și locali. Desfășurat în contextul Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, evenimentul a reafirmat angajamentul comun pentru promovarea și protejarea drepturilor omului și a egalității în Republica Moldova.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Consiliului Europei, în cadrul proiectului Support to the Office of the Ombudsperson in the Protection of Human Rights in the Republic of Moldova - Phase I.

Sursa

*     *     *

10.12.2025

Prezentarea Raportului de evaluare a riscurilor naționale privind spălarea banilor și finanțarea terorismului în Republica Moldova

Consiliul Europei, în parteneriat cu Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din Republica Moldova, au organizat un eveniment dedicat prezentării Raportului privind evaluarea riscurilor naționale de spălare a banilor și finanțare a terorismului (SB/FT ENR). Evenimentul a avut loc la Chișinău, la 10 decembrie 2025, și a reunit reprezentanți ai instituțiilor publice, organelor de supraveghere, organelor de aplicare a legii, sectorului privat și partenerilor internaționali.

Evenimentul a reprezentat punctul culminant al procesului de evaluare națională a riscurilor (ENR) privind spălarea banilor și finanțarea terorismului, care a fost lansat în ianuarie 2025, coordonat de SPCSB, cu participarea grupului de lucru dedicat ENR. Evaluarea a fost realizată aplicând metodologia Consiliului Europei și este aliniată la Recomandarea 1 a GAFI, care prevede ca țările să identifice, să evalueze și să analizeze riscurile de spălare a banilor și finanțare a terorismului pentru a le putea combate în mod eficient

Finalizarea ENR reprezintă un pas important, deoarece este esențială pentru a asigura că sistemul CSB/CFT din Republica Moldova continuă să fie eficient, să răspundă riscurilor existente și să fie adaptat la provocările viitoare. Raportul oferă o analiză cuprinzătoare, pe baza datelor privind riscurile și vulnerabilitățile naționale în materie de spălare de bani și finanțare a terorismului.

Se preconizează că ENR va consolida pregătirea Republicii Moldova pentru viitoarea evaluare MONEYVAL programată pentru 2028, consolidând angajamentul țării de a respecta standardele internaționale în combaterea criminalității financiare. De asemenea, va servi drept bază pentru viitoarea Strategie națională CSB/CFT, care va oferi orientări strategice pentru consolidarea eficacității și rezilienței cadrului CSB/CFT din Republica Moldova.

Prezentarea raportului ENR reprezintă o etapă importantă în eforturile Republicii Moldova de a-și spori pregătirea națională, de a consolida colaborarea interinstituțională și de a preveni fluxurile financiare ilicite.

Sursa

*     *     *

10.12.2025

Consolidarea protecțieie avertizorilor de integritate

Pentru a marca Ziua Internațională a Drepturilor Omului, Grupul Statelor împotriva Corupției al Consiliului Europei (GRECO) a publicat o nouă lucrare tematică privind protecția avertizorilor de integritate în instituțiile de aplicare a legii.

Avertizorii de integritate joacă un rol esențial în expunerea corupției din sectoarele public și privat. Lucrarea subliniază că protejarea persoanelor care semnalează fapte de încălcare a legii este esențială pentru apărarea integrității și transparenței și constituie o parte importantă a dreptului la libertatea de exprimare — un principiu reiterat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În ultimele două decenii, Consiliul Europei a condus eforturi pentru stabilirea unor standarde comune privind divulgarea sigură a informațiilor de interes public și protecția avertizorilor de integritate.

Sursa  
CoE: e- publicații: Protecția avertizorilor de integritate

*     *     *

09.12.2025

Născut după război, drapelul Europei a împlinit 70 de ani

Creat de Consiliul Europei pe un continent divizat, drapelul albastru cu 12 stele a devenit un simbol al unității pentru milioane de oameni.

Suntem atât de obișnuiți să vedem cele 12 stele aurii pe fond albastru închis – pe bancnote și plăcuțe de înmatriculare, pe permise de conducere și indicatoare stradale, la proteste, la concursuri muzicale și la turnee de golf – încât aproape că nu le mai observăm. A devenit parte a identității noastre comune, depășind diversitatea continentului.

Dar cum a apărut drapelul european?

În anii 1950, când bătrânul continent era încă în ruină după război și divizat de comunism, tânărul Consiliu al Europei a considerat că este nevoie de un nou drapel care să simbolizeze Europa și idealul european. A fost lansat un concurs. Zeci de propuneri au fost primite din partea publicului (unele dintre proiectele respinse pot fi văzute în galeria de sub acest articol), înainte ca, în cele din urmă, să fie ales bannerul galben și albastru, astăzi bine cunoscut.

Cele 12 stele nu indică numărul statelor membre: doisprezece a fost ales ca simbol al uniunii perfecte și al stabilității. Designul este simplu, ușor de realizat (specialiștii în vexilologie spun că un drapel bun ar trebui să poată fi desenat de un copil) și ușor de recunoscut.

Consiliul Europei a prezentat oficial drapelul la 9 decembrie 1955. De atunci, acesta a devenit imediat identificabil și asociat cu valorile fundamentale ale organizației. (Abia în anii 1980 drapelul a fost adoptat și de cealaltă organizație care avea să devină Uniunea Europeană.)

Sursa

*     *     *

09.12.2025

Democrația este în pericol fără o cultură a integrității și o acțiune puternică împotriva corupției

Pentru a marca Ziua Internațională Anticorupție, celebrată anual la 9 decembrie, Președintele Grupului Statelor împotriva Corupției al Consiliului Europei (GRECO), David Meyer, a emis următoarea declarație:

„Corupția distruge încrederea cetățenilor în instituțiile democratice și subminează statul de drept; acest lucru este cu atât mai adevărat atunci când în societate se răspândește percepția impunității, iar conduita etică nu este suficient de bine înrădăcinată sau consolidată.

„Integritatea în viața publică nu este un accesoriu al democrației; este fundamentul ei. O acțiune hotărâtă și robustă pentru prevenirea și combaterea corupției, în toate formele ei și fără excepție, este esențială pentru asigurarea rezilienței instituțiilor democratice și a încrederii pe care cetățenii o plasează în acestea.

„Democrația necesită o cultură a integrității și responsabilității. Influența liderilor politici în promovarea acesteia nu trebuie subestimată. Dar pentru ca integritatea să devină normă și nu excepție, leadershipul etic prin exemplu trebuie însoțit de sisteme eficiente de integritate și anticorupție, de transparență și de un control independent. Această combinație rămâne piatra de temelie a credibilității democratice și a legitimității instituționale.

„Concluziile studiului GRECO din runda a cincea de evaluare, care analizează progresele statelor membre în promovarea integrității și prevenirea corupției în cadrul guvernelor centrale și al forțelor de ordine, plasează lupta împotriva corupției în centrul guvernanței democratice. Aproape toate țările evaluate au primit recomandări ce vizează acțiuni privind politicile de integritate și anticorupție; transparența și supravegherea activităților guvernelor centrale și a persoanelor cu funcții executive de rang înalt; interdicțiile sau restricțiile pentru anumite activități; precum și declarațiile privind averea, interesele și datoriile.

„În ceea ce privește instituțiile de aplicare a legii, GRECO a emis recomandări pentru marea majoritate a țărilor evaluate în domeniile politicilor anticorupție și de integritate, recrutării, carierei și condițiilor de serviciu, precum și obligațiilor de raportare și protecției avertizorilor de integritate. Acest lucru confirmă faptul că integritatea trebuie să fie integrată instituțional la fiecare nivel, nu doar invocată retoric.

„Studiul demonstrează că prevenirea corupției – și instrumentele și valorile care o fac posibilă – reprezintă elemente definitorii ale democrațiilor reziliente. De asemenea, oferă guvernelor o direcție clară pentru a-și demonstra leadershipul și angajamentul în acest domeniu.

„Asigurarea integrității instituțiilor prin design, prevenirea corupției înainte ca aceasta să apară, închiderea lacunelor legislative și instituționale și garantarea responsabilității pentru comportamentele neetice sau ilegale constituie cele mai puternice garanții împotriva erodării încrederii publice.

„Ancorat în Noul Pact Democratic pentru Europa, GRECO va continua să sprijine statele membre în consolidarea cadrului lor juridic și instituțional pentru prevenirea și combaterea corupției, promovarea unui leadership etic și întărirea instituțiilor responsabile, care să mențină încrederea cetățenilor și să contribuie la securitatea democratică.”

Sursa

CoE: e- publicații: Guverne centrale și instituții de aplicare a legii

*     *     *

04.12.2025

Comitetul Anti-Tortură al Consiliului Europei (CPT) publică raportul privind vizita sa ad hoc din 2025 în Republica Moldova

Republica Moldova a înregistrat progrese în abordarea mai multor provocări din sistemul său penitenciar. Cu toate acestea, autoritățile moldovenești trebuie în continuare să întreprindă acțiuni ferme pentru a combate fenomenul ierarhiei informale a deținuților și pentru a preveni violența și intimidarea dintre deținuți, conchide Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și a Tratamentelor sau Pedepselor Inumane ori Degradante (CPT) într-un raport publicat recent.

Sursa

BV: CoE-RM: Raportul CPT privind vizita ad-hoc in Republica Moldova, la 3-12 iunie 2025 (Info RO)

*     *     *

03.12.2025

Noua convenție a Consiliului Europei marchează un moment de referință în lupta împotriva criminalității de mediu

Într-un pas decisiv pentru protecția mediului la nivel global, Convenția privind protecția mediului prin drept penal a fost deschisă astăzi pentru semnare. Aceasta oferă baza pentru un răspuns coerent, la nivelul justiției penale, din partea statelor față de criminalitatea în domeniul mediului, inclusiv peste frontiere.

Două state membre ale Consiliului Europei – Republica Moldova și Portugalia – precum și Uniunea Europeană au semnat tratatul astăzi.

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a îndemnat cu fermitate toate celelalte state membre să semneze și să ratifice această convenție. „Trebuie să ne accelerăm eforturile colective pentru a proteja mediul și a combate infracțiunile de mediu care ne amenință viitorul”, a subliniat el.

Tripla criză planetară de mediu

Convenția face parte din eforturile cuprinzătoare ale Consiliului Europei în domeniul mediului, prevăzute, în special, în Strategia sa privind mediul, și reflectă un răspuns colectiv la „tripla criză planetară” formată din schimbările climatice, poluare și pierderea biodiversității. Noul tratat se concentrează pe dimensiunea penală a daunelor aduse mediului și stabilește un cadru juridic solid pentru combaterea infracțiunilor grave de mediu, care, în unele cazuri, au rămas nepedepsite sau insuficient urmărite penal.

Elaborată de statele membre ale Consiliului Europei, cu contribuții din partea Sfântului Scaun, Uniunii Europene, Națiunilor Unite, INTERPOL, precum și a societății civile, această nouă convenție transmite un mesaj puternic: distrugerea mediului nu reprezintă doar un eșec de politică publică, ci poate constitui și o infracțiune, care necesită instrumente juridice puternice și cooperare internațională. Semnarea de către Uniunea Europeană confirmă sprijinul UE pentru obiectivele convenției.

Convenția stabilește o gamă largă de infracțiuni de mediu și permite statelor să urmărească penal conduitele intenționate care duc la dezastre ecologice echivalente cu ecocidul. Prevederile privind răspunderea persoanelor juridice, sancțiunile și criminalitatea organizată reflectă natura în schimbare a infracțiunilor de mediu și legăturile acestora cu rețelele criminale transnaționale. Convenția include, de asemenea, un mecanism de monitorizare a implementării și responsabilității.

Obiectivul imediat este obținerea a 10 ratificări, dintre care cel puțin opt trebuie să fie din partea statelor membre ale Consiliului Europei, minimul necesar pentru intrarea în vigoare a tratatului. Acest moment critic va debloca instrumentele sale juridice pentru tragerea la răspundere a autorilor infracțiunilor de mediu. Lupta împotriva criminalității de mediu nu trebuie să cunoască frontiere, iar convenția va fi, în timp, deschisă și statelor nemembre ale Consiliului Europei.

„Îndemnăm guvernele să acționeze rapid, astfel încât să putem începe cât mai curând aplicarea acestor măsuri vitale de protecție”, a subliniat secretarul general Berset.

Sursa

 *     *      *

02.12.2025

Young V&A câștigă Premiul Muzeal al Consiliului Europei 2026

Premiul Muzeal al Consiliului Europei 2026 a fost acordat muzeului Young V&A din Regatul Unit. Muzeul a fost selectat de Comitetul pentru Cultură al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care s-a reunit astăzi la Paris.

Young V&A este o filială a Victoria and Albert Museum, muzeul național britanic de arte aplicate. După renovare, muzeul a fost redeschis în iulie 2023 în East London, cu trei galerii adaptate diferitelor grupe de vârstă: Imagine, Joc și Design.

Creat și organizat împreună cu copii și tineri, muzeul promovează creativitatea generațiilor viitoare, sprijină educatori și oferă o practică muzeală centrată pe copil și incluzivă.

Programele sale leagă designul și joaca de teme reale precum sustenabilitatea, apartenența și empatia, găsind un echilibru între ludic, rigurozitate educațională și incluziune. De asemenea, implică activ copiii cu nevoi educaționale speciale și dizabilități.

Sursa
Mai mult (RO)

https://t.ly/-yBLy (...)