BV: Opinia Comisiei de la Veneția la Legea privind implementarea parțială a votului prin corespondență

Republic of Moldova: Opinion on the Law on the partial implementation of the postal vote: Approved by the Council for Democratic Elections at its 80th meeting (Venice, 20 June 2024) and adopted by the Venice Commission at its 139th Plenary Session (Venice, 21-22 June 2024) / Richard Barrett, Eirik Holmoyvik, Inga Milasiute. - Strasbourg, 2024. - 13 p. - (Accesat la 24.06.2024).

Disponibil: https://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-AD(2024)022-e

La 24 iunie 2024 a fost publicat avizul Comisiei de la Veneția pe marginea Legii privind implementarea parțială a votului prin corespondență, adoptată la 26 aprilie 2024. Documentul, adoptat în cadrul celei de-a 139-a sesiuni plenare a Comisiei de la Veneția, precizează că Republica Moldova este una din țările cu cel mai mare număr de cetățeni cu drept de vot care locuiesc în străinătate. Potrivit datelor de la ultimul scrutin electoral parlamentar, ar fi vorba de circa 1,25 milioane de oameni. Totodată, avizul amintește și despre faptul că aranjamentele de vot în străinătate pentru cetățenii moldoveni au cauzat dificultăți, pe parcursul timpului.

Comisia mai remarcă faptul că, deși Parlamentul a adoptat legea cu mai puțin de 5 luni înainte de scrutin, prevederile acesteia nu încalcă principiul stabilității dreptului electoral, întrucât au o aplicabilitate teritorială restrânsă (Statele Unite ale Americii, Canada, Regatul Norvegiei, Regatul Suediei, Republica Finlanda și Republica Islanda). În document se mai spune că „acoperirea teritorială limitată a votului-pilot este acceptabilă deoarece se aplică unui singur scrutin” și anume referendumului și alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024.

Comisia de la Veneția accentuează că autoritățile trebuie să se asigure că amendamentele sunt puse în aplicare în mod corespunzător. În aviz mai este specificat și faptul că autoritățile, după ce se vor asigura că pilotarea votului prin corespondență a trecut cu succes, trebuie să implementeze instrumentul de vot în toate țările în care votul prin corespondență este sigur și de încredere.

„Votul prin corespondență este un instrument electoral așteptat demult de diaspora moldovenească și vine să aducă încă o opțiune de vot pentru cetățenii noștri de peste hotare în 6 țări unde acest sistem este deja folosit cu succes. Le mulțumesc deputaților din diasporă care au făcut posibilă introducerea acestui nou instrument de vot și membrilor Comisiei juridice care s-au implicat de la bun început. Acum autoritatea electorală trebuie să se asigure că votul prin corespondență este implementat după toate standardele și că votul cetățenilor este sigur și protejat”, a menționat președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Veronica Roșca.

Avizul Comisiei de la Veneția conține și unele recomandări adresate autorităților referitoare la respectarea principiului stabilității legislației electorale, precum și la asigurarea caracterului secret și liber exprimat al votului. Totodată, este recomandată includerea reglementărilor cu caracter permanent în Codul electoral prin consens larg, după consultări publice cu toate părțile interesate.

Parlamentul s-a expus pe marginea recomandărilor, într-o scrisoare adresată Comisiei de la Veneția, și a reconfirmat angajamentul de a depune toate eforturile necesare pentru a asigura perfecționarea legislației electorale în conformitate cu standardele internaționale. De asemenea, deputații Olesea Stamate și Vitali Gavrouc au participat  la ședința Comisiei de la Veneția, unde a fost discutat și respectivul aviz.

Legea privind implementarea parțială a votului prin corespondență a fost adoptată de Parlament la 26 aprilie 2024. Documentul reglementează principiile de exercitare a dreptului la vot prin corespondență pentru cetățenii Republicii Moldova aflați în străinătate, procedurile electorale specifice, precum și atribuțiile organelor electorale care vor organiza această metodă alternativă de exercitare a dreptului la vot. Votul prin corespondență reprezintă un instrument suplimentar care va contribui ca procesul electoral să devină mai accesibil și mai incluziv. Legea nr. 109/2024 preia experiențele mai multor țări care implementează votul prin corespondență și ia în considerare Rezoluția Parlamentului European din 2022 care solicită să fie introdusă posibilitatea aplicării votului prin corespondență la alegerile europarlamentare, inclusiv pentru a crește gradul de participare a alegătorilor. În procesul definitivării, legea a fost supusă unor ample consultări publice, pe platforma Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, cu reprezentanți ai societății civile, ai partidelelor politice parlamentare și extraparlamentare, ai mediului academic, ai autorităților în domeniu.

Sursa

BV: UE-RM - Parteneriatul Estic

The Eastern Partnership Index 2023 .Charting Performance in the Eastern Partnership: Democracy and Good Governance, Policy Convergence and Sustainable Development/The Eastern Partnership Civil Society Forum (EaP CSF) - Brussels, 2024. - 204 p.  

ISBN 978-2-930970-50-9  

Disponibil:

• https://eap-csf.eu/2023-eap-index/
• https://doi.org/10.17613/ks3t-et13
• https://hcommons.org/deposits/objects/hc:63208/datastreams/CONTENT/content

The Eastern Partnership Index 2023  is a unique data driven civil society produced monitoring tool that charts developments in the six Eastern Partnership countries towards democracy, good governance and rule of law, policy convergence with the EU and sustainable development. The Index’ rationale is to identify change in the six Eastern Partnership countries (Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, the Republic of Moldova, and Ukraine). As in the previous Eastern Partnership Index editions, the concept of ‘Approximation’ is used to monitor how far Eastern Partnership states are moving closer to or shifting away from the European Union.

Rezumat Euneighbourseast.eu 

Indicele Parteneriatului Estic, elaborat de Forumul Societății Civile din cadrul Parteneriatului Estic (Eastern Partnership Civil Society Forum – EaP CSF), arată că societatea civilă din regiune rămâne a fi o forță importantă, în ciuda provocărilor sporite din Belarus și Azerbaidjan, și a jucat un rol major în procesul de aderare la UE a Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei. De asemenea, studiul afirmă că invazia Rusiei în Ucraina a contribuit la o integrare mai profundă între unele țări din cadrul Parteneriatului estic și UE în domeniile transportului, energiei și comerțului.
Indicele PaE servește drept reper, evaluând progresele înregistrate de cele șase țări ale PaE în cadrul a trei dimensiuni: Democrația, buna guvernanță și statul de drept, convergența politicilor cu UE și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Acesta se adresează părților interesate din UE și din PaE, factorilor de decizie politică, mass-media și societății civile.
Indicele EaP nu doar colectează și măsoară date, ci ia în considerare și schimbările pozitive și negative (progrese în materie de reformă, avansare, retragere din democrație, abateri politice), precum și stagnarea și lipsa de schimbare. Acesta integrează aspecte transversale în evaluarea sa, acordând o atenție deosebită egalității de gen și drepturilor omului.
Republica Moldova și Ucraina au obținut primele două locuri în Indicele PaE 2023, care recunoaște realizările lor în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de reformă ale UE și accelerarea alinierii la UE în pofida unor circumstanțe foarte dificile. Indicele PaE 2023 indică faptul că cele două țări candidate la UE realizează în mod constant tipul de schimbări sistemice pe care Bruxelles-ul se așteaptă să le facă pentru a avansa pe calea aderării.
Clasarea Republicii Moldova pe primul loc se datorează performanțelor sale impresionante în ceea ce privește reformele electorale, pluralismul politic, lupta împotriva corupției și egalitatea de șanse, ce a oferit țării un avantaj față de Ucraina, a doua țară după performanțe.
Cu toate acestea, indicele PaE spune, de asemenea, că apropierea de UE este un proces dinamic și poate regresa cu ușurință atunci când circumstanțele interne sau externe se schimbă sau pur și simplu dacă se instalează oboseala de reforme.
Progresele înregistrate de fiecare țară din cadrul PaE pot fi analizate și comparate prin intermediul tabloului de bord dinamic al Indicelui PaE.

• Publicarea indicelui PaE
• Tabloul de bord al Indicelui PaE
• Cele mai importante 10 constatări la nivel mondial

Progresul regional al Parteneriatului Estic 2023/ 
The Eastern Partnership Civil Society Forum (EaP CSF). - 2023. - 18 p. 

[Accesat10.06.2024]

Disponibil:

http://www.ape.md/wp-content/uploads/2023/12/Raport-Civic-EaP-Tracker_Moldova-2023_RO.pdf

Prezentul raport oferă o evaluare actualizată a progreselor realizate de Republica Moldova în ceea ce privește abordarea rezultatelor preconizate în cadrul agendei Parteneriatului estic, cu accent pe prioritățile definite în cadrul Comisiei Europene „Recuperare, reziliență și reformă: prioritățile Parteneriatului estic pentru perioada de după 2020” începând cu 2023. Raportul analizează realizările pe care Moldova le-a făcut în direcția fiecărei priorități în funcție de indicii, rapoartele organizațiilor internaționale, guvernamentale și ale societății civile, precum și provocările pe care le-a întâmpinat pe parcurs. 

Pe măsura angajării în această cercetare privind colaborarea regională, pasul următor este explorarea narațiunilor exprimate de autori. Narațiunile acestora încorporează nu doar principalele realizări și repere, de asemenea evidențiază provocările întâmpinate pe calea realizării priorităților JSWD EaP. Acest efort de colaborare deschide calea pentru un dialog mai bogat, unul care să urmărească prosperitatea comună, cooperarea consolidată și un parteneriat estic mai rezilient.

Progresul regional al Parteneriatului Estic – Moldova” 2023/ The Eastern Partnership Civil Society Forum (EaP CSF). - 29 p.

[Accesat10.06.2024]

Disponibil:

http://www.ape.md/wp-content/uploads/2023/12/EaP-JSWD-Presentation-Paper_RO.pdf

Acest document include o evaluare concisă, dar cuprinzătoare a punerii în aplicare a documentului cadru intitulat ”Joint Staff Working Document (JSWD): Eastern Partnership (EaP) Priorities in Armenia, Azerbaijan, Georgia, Moldova, and Ukraine”. Această lucrare, realizată de autorii din fiecare stat membru EaP, reflectă progresul regional și provocările întâmpinate în calea atingerii obiectivelor comune.

În timpul elaborării documentului respectiv, autorii au colectat și prelucrat diligent informații și date pertinente. Angajamentul acestora este evident, chiar și atunci când accesul la informații în timp real a fost dificil în 2023 (cum ar fi în cazul Armeniei), fiind efectuată o analiză aprofundată a principalelor tendințe observate în 2022. Abordarea de adaptare asigură o evaluare riguroasă, promovând o înțelegere nuanțată a dinamicii continue în cadrul fiecărei țări.

Este esențial de remarcat faptul că acest document se abține în mod intenționat de la prezentarea concluziilor și recomandărilor definitive. În schimb, stabilește o platformă a discuțiilor de colaborare la Bruxelles, unde perspectivele și constatările reflectate în prezentul document vor servi drept catalizator pentru dezbateri informative.

Secu, Elena. Parteneriatul Estic în contextul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei. Perspective asupra noii geopolitici a Uniunii Europene / Ioana Elena SECU;  Institutul European din România.  -  București, 2023. -  27 p.

[Accesat10.06.2024]

http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2023/08/Parteneriatul-Estic-in-contextul-agresiunii-militare-ilegale-a-Rusiei-impotriva-Ucrainei_Final.pdf

Cuprins:

1.  Introducere
2. De la politica de vecinătate la o nouă geopolitică a Uniunii Europene în ceea ce privește Parteneriatul Estic
3. Situația statelor din cadrul Parteneriatului Estic: supraviețuind urmărilor confruntării.
4.  Posibile perspective strategice ale Uniunii Europene privind Parteneriatul Estic
5.  În loc de concluzii: Parteneriatul Estic – spre o Uniune lărgită care transformă războiul în pace Bibliografi

În actualul context internațional determinat de agresiunea militară rusă neprovocată și ilegală împotriva Ucrainei, declanșată la 24 februarie 2022, situația geopolitică și de securitate a statelor membre ale Parteneriatului Estic (Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan) a suferit modificări semnificative. Astăzi, două dintre acestea, Ucraina și Republica Moldova, sunt țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană, pe când Georgia beneficiază de o perspectivă europeană de integrare. 

Noua geopolitică a Uniunii Europene, prezentată la cel mai înalt nivel al instituțiilor europene, urmărește să protejeze nu doar granițele UE, ci și statele care împărtășesc valorile europene. 

În cercetarea curentă autorul și-a propus să explice dacă, și în ce măsură, Uniunea Europeană ar putea identifica o nouă strategie privind Parteneriatul Estic, în scopul consolidării acestuia și a menținerii statelor partenere conectate la sfera occidentală.

 

Pentru aceasta autorul utilizează mai multe tipuri de surse, precum metoda analizei surselor primare (documente oficiale, discursuri ale personalităților politice etc.) și metoda surselor secundare (studii, articole, cărți academice etc.). Pentru înțelegerea situației actuale a Parteneriatului Estic, precum și a aplicării noii geopolitici a Uniunii în ceea ce privește PaE, a fost realizată o scurtă prezentare a evoluției acestor țări în cadrul Parteneriatului Estic, în vederea creionării unui tablou al realităților internaționale.

În încheiere, expertul prezintă concluziile cercetării întreprinse, precum și posibile perspective ale Uniunii Europene asupra îmbunătățirii formatului Parteneriatului Estic, ca urmare a adoptării de către aceasta a unei noi geopolitici, pentru a răspunde provocărilor actuale de securitate.

BV: CoE-RM: MONEYVAL: Măsuri de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului: Republica Moldova: Cel de-al 2-lea Raport de Monitorizare consolidat & Reevaluarea Conformității Tehnice

Anti-money laundering and counter-terrorist financing measures: Republic of Moldova: 2nd Enhanced Follow-up Report & Technical Compliance Re-Rating / Committee of Experts on the Evaluation of Anti-Money Laundering Measures and the Financing of Terrorisme- MONEYVAL; Council of Europe. -  Strasbourg: Council of Europe, 2024. - 33 p. [Accesat la 11.06.2024]

Disponibil: https://rm.coe.int/moneyval-2024-4-md-5thround-2ndenhfur/1680b05e46

Republica Moldova și-a consolidat cadrul legal și instituțional pentru a combate spălarea banilor și finanțarea terorismului, dar trebuie să abordeze în continuare mai multe deficiențe, concluzionează MONEYVAL în cel de-al 2-lea raport de monitorizare. Raportul de monitorizare salută faptul că Republica Moldova a făcut progrese în abordarea majorității deficiențelor de conformitate tehnică care afectează aplicarea sancțiunilor financiare țintite legate de terorism, finanțarea terorismului și proliferarea armelor de distrugere în masă și finanțarea acestora (mai exact Recomandările 6 și 7 ale Grupului de Acțiune Financiară - FATF).

Cu toate acestea, MONEYVAL constată că țara a făcut progrese limitate în remedierea deficiențelor care afectează aplicarea standardelor FATF privind activele virtuale și furnizorii de servicii de active virtuale (Recomandarea 15). Ca rezultat, Recomandările 6 și 7 au fost reevaluate ca fiind  Conforme în mare măsură, iar Recomandarea 15 ca Parțial Conformă. Măsurile de remediere întreprinse de autorități de la adoptarea raportului de monitorizare reciprocă în iulie 2019 și prima monitorizare din mai 2022 au îmbunătățit conformitatea cu privire la șase din cele 12 recomandări care au fost evaluate ca fiind parțial conforme.

MONEYVAL notează că țara nu a atins așteptările de a soluționa majoritatea deficiențelor de conformitate tehnică în termen de trei ani de la adoptarea raportului de monitorizare reciprocă și îndeamnă autoritățile moldovenești să facă acest lucru până în iunie 2025.

Din cele 40 de Recomandări FATF, Republica Moldova este în prezent evaluată ca fiind:

• Conformă – 9 recomandări 
• Conformă în mare măsură – 25 de recomandări 
• Parțial Conformă – 6 recomandări 
• Niciuna dintre recomandările FATF nu este evaluată ca fiind neconformă.

Republica Moldova rămâne sub monitorizare sporită și este așteptată să raporteze la MONEYVAL despre măsurile întreprinse  în termen de un an.

Informații suplimentare:

BV - Măsuri de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului: Primul raport de monitorizare îmbunătățit. Cazul Republicii Moldova (2022)

BV -CoE-RM : Măsuri de combatere a spălării banilor şi de combatere a finanţării terorismului Republicii Moldova. Raportul Moneyval (2019)

MONEYVAL
https://www.coe.int/en/web/moneyval/home

BV: UE-RM - Cine poate ajuta și cine poate bloca drumul Republicii Moldova spre UE

Cine poate ajuta și cine poate bloca drumul Republicii Moldova spre UE/ Centrul Român de Politici Europene (CRPE) . - Ch., 2023. - 27 p.

Disponibil: 

https://www.crpe.ro/ro/cine-poate-ajuta-si-cine-poate-bloca-drumul-republicii-moldova-spre-ue/

CUPRINS

1. Ce trebuie să facă Republica Moldova.
2. Ce poate face România pentru Republica Moldova.
3. Ce ține de Bruxelles, de statele membre, de aliați și de contextul regional.
4. ANEXĂ Drumul Republicii Moldova spre Uniunea Europeană

• Etapele și calendarul procesului de negociere.
• Progresele reușite de Republica Moldova .
• Provocările pe care trebuie să le gestioneze Moldova

Raportul analizează pașii, direcțiile și actorii care pot influența succesul aderării Chișinăului la Uniunea Europeană. Sunt actori importanți care pot accelera, întârzia sau deraia parcursul european al Republicii Moldova, la fel cum contexte regionale și evoluții politice externe, de la războiul din Ucraina la alegerile din SUA, pot avea impact semnificativ. La cum arată acum harta influențelor, înaintea startului negocierilor Republicii Moldova pentru aderarea la UE, autorii arată, pe scurt, ce poate și trebuie să facă Chișinăul pentru UE2030, ce și cât poate face România (și unde poate face (mult) mai bine), ce depinde de Bruxelles și de UE-27.

Кто может помочь, а кто может перекрыть путь Республики Молдова в Европейский Союз/ CRPE . - Ch., 2023. - 27 p

https://www.crpe.ro/wp-content/uploads/2023/12/Raport-A4-CRPE-Cine-poate-ajuta-si-cine-poate-bloca-drumul-Republicii-Moldova-spre-UE-ru.pdf

В этом отчете объясняются шаги, ключевые направления и действующие лица, от которых зависит успех вступления Молдовы в Европейский Союз в 2030 году, как они прогнозируются в краткосрочной и среднесрочной перспективе. 

Эксперты также объясняем пределы каждого из ключевых игроков, кто и где может сделать больше, с союзниками или без них: что может и должна делать Республика Молдова, что и сколько может сделать Румыния (и где она может добиться большего), что зависит от Брюсселя и ЕС-27 и, что очень важно, как региональный контекст и внешние политические события могут помочь, заблокировать или сорвать траекторию Молдовы в сторону ЕС.

Содержание

• Что должна сделать Республика Молдова
• Что Румыния может сделать для Республики Молдова..
• А как насчет Брюсселя, государств-членов, союзников и регионального контекста? . 
•  Путь Республики Молдова в Европейский Союз  
• Этапы и сроки переговорного процесса 
• Прогресс достигнутый Республикой Молдова .
• Вызовы, с которыми Молдове предстоит справиться...

7 mituri despre integrarea în UE

Zgardan, Alexandru. Șapte mituri despre integrarea în Uniunea Europeană/ Alexandru Zgardan; Expert-Grup, IPRE. - Ch., 2024. - 9 p.

Disponibil:  https://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/7_mituri_despre_integrarea_yn_Uniunea_EuropeanI_Alexandru_Zgardan.pdf  (rom)

Семь мифов об интеграции в Европейский Союз

https://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/ZA_Aa_AIA_A_AzECAA__oCAEA_AAa.pdf  (rus.)

În acest articol, autorul prezintă cele mai populare mituri privind pericolul integrării a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, care sunt vehiculate de unele persoane publice și surse media afiliate politic curentului antieuropean și  prezintă motivele de ce sunt false. 

Aceste mituri acoperă un spectru larg de fobii – încep cu domeniul de afaceri și ajung la migrațiune, cultură și tradiții naționale.

Ideea centrală care traversează toate cazurile de demontare ale acestor falsuri este simplul fapt că Uniunea Europeană, în mare majoritate a reglementărilor sale, nu impune centralizat careva reguli specifice, ci pune în fața statelor membre obiective relativ generale cu termene de implementare și statele membre au la discreție libertatea de a alege metodele pe care le folosesc pentru a atinge aceste obiective. 

Mai mult de atât, domeniile care sunt în competența exclusivă a Uniunii Europene și care sunt cedate spre reglementare de către statele membre la momentul integrării sunt normele ce țin de faptul că Uniunea Europeană este o uniune vamală și doar reglementarea circulației mărfurilor și serviciilor, concurența liberă, politica comună comercială și politica monetară exclusiv pentru statele membre ale zonei Euro sunt dictate direct de autoritățile europene. 

Toate domeniile ce rămân sunt zone unde are loc o colaborare și se menține un dialog între state și Uniunea Europeană ce includ recomandări și un schimb de idei permanent și fiecare stat membru alege ce strategii folosesc în aceste domenii, care adesea sunt ignorant incluse în competența UE – protecția mediului ambiant, agricultură, protecția consumatorilor, justiție, politică externă, migrație etc. De asemenea, Uniunea Europeană, este un for de discuții între state cu sisteme legale, culturi foarte variate și interese divergente și aceasta poate fi ușor fi observat atunci când unele state membre pot bloca decizii importante sau refuza să urmeze unele principii democratice.

Negocierile de aderare: La ce etapă este Moldova în transpunerea Capitolelor 15, 20, 23 din acquis-ul UE?

Acquis-ul Uniunii Europene este o colecție de drepturi și obligații comune care constituie ansamblul legislației UE și este încorporată în sistemele juridice ale statelor membre. Țările candidate au obligația să accepte acquis-ul înainte de a putea adera la UE. Derogările (excepțiile) de la acquis sunt acordate numai în circumstanțe excepționale și au o sferă limitată. Țările candidate trebuie să încorporeze acquis-ul în ordinea juridică națională până la data aderării la UE și au obligația de a-l aplica începând cu data respectivă.

Crețu, Ina. Negocierile de aderare: La ce etapă este Moldova în transpunerea Capitolului 15 „Energie” din acquis-ul comunitar? /Ina Crețu; Fundația Soros Moldova . - 29 februarie 2024. - 9 p.

Disponibil: https://soros.md/wp-content/uploads/2024/01/Ina-Cretu-Capitolul-20-aqcuis-communitar.pdf

Sectorul energetic din Republica Moldova este unul strategic pentru economia și securitatea națională, pentru îndeplinirea nevoilor de bază ale cetățenilor (lumină, căldură, prepararea hranei) și asigurarea dezvoltării sustenabile a țării. Considerând criza energetică din sezonul rece 2022-2023 și nivelul înalt al sărăciei energetice, este necesar ca Guvernul să vină cu niște politici sistemice, bine gândite și armonizate cu legislația europeană. Republica Moldova a stabilit opțiunea clară de integrare în Uniunea Europeană (UE) și în piața ei internă a energiei. La moment, cadrul normativ al țării noastre, în domeniul energetic, corespunde parțial cerințelor Capitolului 15 al acquis-ului comunitar, cu o avansare semnificativă în anul 2023. Transpunerea Capitolului 15 al acquis-lui comunitar în legislația moldovenească va crea premise pentru dezvoltarea unui sector energetic performant și robust, cu focusare pe decarbonizare, digitalizare, economia verde, inovare și abilitarea consumatorilor. Armonizarea legislației naționale în domeniul energetic va contribui, în perspectivă, la îmbunătățirea situației economice și sociale în țara noastră. 

Crețu, Ina. Negocierile de aderare: Cât de pregătită este Moldova pentru transpunerea Capitolului 20 „Politica industrială și antreprenorială” din acquis-ul comunitar? / Ina Crețu;  Fundația Soros Moldova -  24 ianuarie 2024. - 9 p.

Disponibil:  https://soros.md/wp-content/uploads/2024/01/Ina-Cretu-Capitolul-20-aqcuis-communitar.pdf

Politicile industriale și de antreprenoriat ale Moldovei sunt foarte importante pentru valorificarea potențialului economic al țării și asigurarea unei dezvoltări economice, aliniate la obiectivele 8 „Muncă decentă și creștere economică” și 9 „Industrie, inovație și infrastructură” ale Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Într-o situație când creșterea economică este una foarte redusă, iar inflația prea mare, noi avem nevoie de politici coerente și bine gândite. Cadrul normativ al țării noastre, în domeniul economic, corespunde parțial cerințelor Capitolului 20 al acquis-ului comunitar. Guvernul trebuie să acționeze mai sistemic și hotărât în domeniul promovării politicilor industriale și antreprenoriale. Transpunerea Capitolului 20 al acquis-lui comunitar în legislația Republicii Moldova va crea condiții mai bune pentru afaceri și va contribui la echitatea socială și economică a țării noastre. În rezultat, cu o economie mai robustă, societatea noastră va deveni mai rezilientă, iar democrația mai stabilă

Brighidin, Oxana.Negocierile de aderare: Cât de pregătită este Republica Moldova pentru a transpune Capitolul 23 „Sistemul judiciar și drepturile fundamentale” din acquis-ul UE?/ Oxana Brighidin;  Fundația Soros Moldova. - 6 februarie 2024. - 8 p.

Disponibil:  https://soros.md/wp-content/uploads/2024/02/UE-Capitolul-23-aqcuis.pdf

Capitolul 23 cuprinde norme ale sistemului judiciar, luptei împotriva corupției, protecției drepturilor fundamentale și drepturilor cetățenilor UE și este unul dintre cele mai dificile și mai complexe capitole, care afectează în mod direct progresele înregistrate în alte aspecte ale negocierilor cu UE. Drepturile fundamentale și statul de drept sunt elemente esențiale pentru a fi stat membru al UE, din această cauză negocierea acestui capitol durează cel mai mult, fiind deschis primul și închis ultimul. Fără instituții judiciare independente, accesul echitabil la justiție și respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, nu putem să construim o societate deschisă și să atingem obiectivele de dezvoltare durabilă. După obținerea statutului de țară candidată la 23 iunie 2022 și până la aprobarea începerii negocierilor de aderare, la 14 decembrie 2023, Republica Moldova și-a intensificat eforturile de reformare a sectorului justiție și anticorupție. Cu toate acestea, perfecționarea continuă a legilor și a documentelor de politici într-un ritm alert suprasolicită instituțiile naționale, care se confruntă cu resurse umane insuficiente, ceea ce ar putea afecta din calitatea reformelor demarate.

 Vezi de asemenea:

• Republica Moldova – țară candidată pentru aderare la UE  https://cpescmd2.blogspot.com/2022/06/perspectiva-de-aderare-republicii.html

• 341.1 / M-46  III-142229 MEĐAK, Vladimir; VEHAR, Primož.Armonizarea legislației ca element cheie pentru succesul procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană : Manual / Vladimir Međak, Primož Vehar . ─ Chişinău : Arc, 2022. - 167 p. ISBN: 978-9975-0-0654-5 Rezumat/ varianta electronică: http://cpescmd2.blogspot.com/2022/12/bv-ue-rm-manual-armonizarea-legislatiei.html

BV : CoE-RM: Raport privind evaluarea necesităților în domeniul drepturilor sociale

Smusz-Kulesza, Monika. Raport privind evaluarea necesităților în domeniul drepturilor sociale cu accent deosebit pe dreptul la muncă și angajare al persoanelor din grupurile vulnerabile din Republica Moldova / Monika Smusz-Kulesza, Doina Cazacu, Aliona Chisari-Rurak. - Consiliul Europei, 2024. - 66 p.

Disponibil: https://rm.coe.int/raport-evaluarea-necesitatilor-ron/1680af2b14

Proiectul Consiliului Europei „Consolidarea dreptului la muncă în Republica Moldova” a realizat o evaluare a necesităților în domeniul drepturilor sociale, cu un accent deosebit pe dreptul la muncă și la angajare ale persoanelor din grupurile vulnerabile din Republica Moldova.

Scopul evaluării a fost de a identifica domeniile principale ale drepturilor sociale, inclusiv ale muncii, dar mai ales drepturile de angajare ale persoanelor din grupurile vulnerabile, unde este necesară o armonizare între politicile naționale, legislația, practica din Republica Moldova și Carta Socială Europeană, jurisprudența Comitetului European al Drepturilor Sociale și alte standarde internaționale relevante. Raportul de evaluare a necesităților a evidențiat, de asemenea, domeniile în care reforma este iminentă sau urgentă, amintind despre standardele aplicabile și provocările cu care se confruntă Republica Moldova în fiecare domeniu identificat.

Evaluarea s-a realizat ținând cont de standardele Consiliului Europei în domeniul drepturilor sociale, în special pe cele care decurg din Carta Socială Europeană, și a abordat acele prevederi ale legislației și practicii din Republica Moldova care au generat îngrijorare față de respectarea standardelor Consiliului Europei, care sunt reprezentate în principal de Carta Socială Europeană și de jurisprudența Comitetului European pentru Drepturile Sociale.

Raportul de evaluare a necesităților va servi drept o resursă valoroasă pentru factorii de decizie politică, organizațiile societății civile și alte părți interesate care lucrează pentru a promova practici de muncă incluzive și echitabile în Republica Moldova. Prin identificarea principalelor lacune și prin propunerea unor recomandări bazate pe dovezi, raportul își propune să contribuie la eforturile de consolidare a dreptului la muncă ale grupurilor vulnerabile și să creeze o piață a muncii mai echitabilă și mai incluzivă pentru toți cetățenii țării.

Sursa

*     *     *

CUPRINS

INTRODUCERE  

DOMENIILE PRINCIPALE DE INTERES  

REPUBLICA MOLDOVA ÎN RAPORT CU CARTA SOCIALĂ EUROPEANĂ  

GRUPUL 1 

ARTICOLUL 1§1. Dreptul la muncă. Politica de angajare cu normă întreagă  

ARTICOLUL 1§2. Dreptul la muncă. Muncă liber întreprinsă. Nediscriminare  

ARTICOLUL 1§4. Dreptul la muncă la orientare profesională, la formare și readaptare 

ARTICOLUL 4§3. Dreptul la salarizare echitabilă. Salarii egale pentru muncă egală  

ARTICOLUL 9. Dreptul la orientare profesională  

ARTICOLUL 10§1. Dreptul la formare profesională. Incluziunea și accesul pe bază de aptitudini individuale  

ARTICOLUL 10§2. Dreptul la formare profesională. Ucenicia  

ARTICOLUL 10§3. Dreptul la formare profesională. Pregătirea profesională și recalificarea adulților

ARTICOLUL 10§4. Dreptul la formare profesională. Reintegrarea șomerilor de lungă durată  ARTICOLUL 10§5. Dreptul la formare profesională. Măsuri pentru a asigura utilizarea deplină a facilităților de formare profesională  

ARTICOLUL 20. Dreptul la egalitate de şanse şi de tratament în materie de angajare şi profesie, fără discriminare, în funcţie de sex  

GRUPUL 2  

ARTICOLUL 15§1. Dreptul persoanelor cu dizabilități la autonomie, la integrare socială şi la participare în viaţa comunităţii, la orientare, educație și formare profesională  

ARTICOLUL 15§2. Dreptul persoanelor cu dizabilități la autonomie, la integrare socială şi la participare în viaţa comunităţii. Angajarea persoanelor cu dizabilități 

 

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI  

- Angajamente internaționale  

- Reforme legislative-normative 

- Acțiuni executive  

- Angajamente bugetare 

*     *     *

Informatii suplimentare:

• BV : CoE-RM: Concluziile la cel de-al 17-lea Raport National pentru implementarea Cartei Sociale Europene (Revizuita) (2023)
• BV : CoE-RM: Al 18-lea Raport National pentru implementarea Cartei Sociale Europene (2022)
• Carta socială la cea de-a 60-a aniversare: Constituția socială a Europei (2021)
• BV - CoE-RM: Raportul privind evaluarea necesităților în domeniul drepturilor sociale în Republica Moldova
• BV_CoE: Carta Socială Europeană: Concluziile pentru 2016
• BV:CoE_RM: Protecţia drepturilor sociale
• BV_Carta socială europeană (revizuită): Concluzii 2013: Republica Moldova

Mai mult

• Carta Socială Europeană: Aniversarea reclamațiior colective (2023)
• CoE: e-publicatii recente 2019 - Îmbunătățirea protecției drepturilor sociale în Europa
• Colecţii CPESC: E.7. Carta socială / Charte sociale / Social Charter
• Referinţă tematică: Drepturile şi integrarea persoanelor cu dizabilităţi: STANDARDELE CONSILIULUI EUROPEI ŞI ALE UNIUNII EUROPENE
• CoE: E_publicații 2016: Carta Socială Europeană și procedura reclamațiilor colective

Valorificarea sinergiei dintre aderarea la UE și ODD pentru asigurarea dezvoltării sustenabile a Republicii Moldova

 

Leveraging the synergies of EU accession and the SDGs for the sustainable development of Moldova/ Gordana Djurovic; United Nations Resident Coordination Office, European Union  Delegation, the United Nations Country Team for the RM;  State Chancellery of the RM. - 2024. - 56 p. [Accesat 20.05.2024]

Disponibil:  https://moldova.un.org/sites/default/files/2024-04/SDG%20-%20EU%20Report_final%2026.04.24.pdf

The United Nations in Moldova, the Government of the Republic of Moldova and the EU Delegation have mapped the synergies between the EU accession process and the SDGs under the 2030 Agenda for Sustainable Development.

According to the analysis, there is a strong complementarity and synergy between the EU accession agenda, the 2030 Agenda and SDGs as mutually reinforcing processes. The mapping shows that 128 SDG targets (76%) are connected to individual EU accession negotiation chapters or clusters. Moreover, out of 111 of the UN Sustainable Development Cooperation Framework 2023–2027 indicators, 93% are linked to the policy recommendations from the 2023 European Commission (EC) report.

*  *  *

Valorificarea sinergiei dintre aderarea la UE și ODD pentru

 asigurarea dezvoltării sustenabile a Republicii Moldova

Organizația Națiunilor Unite în Moldova, Guvernul Republicii Moldova și Delegația Uniunii Europene au făcut o analiză a sinergiei dintre procesul de aderare la UE și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă din cadrul Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.

Analiza arată că există o complementaritate și o sinergie puternică între agenda de aderare la Uniunea Europeană, Agenda 2030 și ODD, aceste procese consolidând-se reciproc. Conform analizei, 128 ținte ODD (76%) sunt legate de capitole de negociere sau clustere separate privind aderarea la UE. Mai mult ca atât, din cei 111 indicatori ai Cadrului de Cooperare pentru Dezvoltare Durabilă ONU 2023-2027, 93% sunt legați de recomandările de politici din cadrul raportului Comisiei Europene din anul 2023. Doar 8 indicatori ce țin de rezultatele Cadrului de Cooperare nu au legătură cu capitole de aderare la UE.

În cadrul analizei au fost studiate următoarele documente: Raportul anual al Comisiei Europene pentru Republica Moldova și Comunicarea Comisiei Europene (8 noiembrie 2023); Cadrul de Cooperare pentru Dezvoltare Durabilă ONU (UNSDCF) 2023-2027; Planurile de Acțiuni Moldova-UE ale celor 33 de grupuri de lucru create de Guvernul RM pentru aderare la UE (2023); Agenda 2030 și ODD; Acquis-ul UE; Strategia Națională de Dezvoltare a RM; Raporturile anuale ale Guvernului cu privire la realizarea ODD; precum și alte resurse. Ca urmare, a fost elaborat un rezumat al analizei sinergiilor pentru fiecare capitol de negociere în parte, care include recomandările Comisiei Europene pentru îmbunătățirea politicilor, țintele ODD vizate și indicatorii Cadrului de Cooperare.

"Constatările acestui raport confirmă multitudinea legăturilor intrinseci și a sinergiei dintre aceste foi de parcurs importante pentru dezvoltarea țării. În același timp, o aliniere avansată la Cadrul de Cooperare ONU 2023-2027 demonstrează angajamentul ferm al Guvernului Republicii Moldova de a realiza Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și recomandările Comisiei Europene", subliniază Simon Springett, coordonatorul rezident al Organizației Națiunilor Unite în Moldova.

În noiembrie 2023, nivelul mediu de pregătire al țării în raport cu cele 33 capitole a fost evaluat la 1,92 din 5,0 (o creștere de 9,5% față de februarie 2023). S-a înregistrat o creștere a indicatorului "stării actuale" la opt capitole, iar majoritatea celorlalte capitole au progresat pe parcursul ultimului an.

Viziunea globală din spatele ODD de a acționa pentru oameni, planetă și prosperitate este în conformitate cu agenda Uniunii Europene care îmbrățișează Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, oferind o oportunitate unică pentru un viitor mai bun. În context, această analiză oferă posibilitatea de a implementa concomitent ambele agende de dezvoltare, lucru care va duce la atingerea obiectivelor strategice comune mai ușor și mai eficient.

"Eforturile Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană sunt cruciale pentru a aduce stabilitate, prosperitate și legalitate țării. Această călătorie nu este doar despre politică și economie; este despre schimbarea societății în ansamblu. În același timp, urmărind Agenda globală 2030 pentru dezvoltare durabilă, Moldova își demonstrează angajamentul față de realizarea unor reforme ample." este de părere Ambasadorul UE în Republica Moldova, Jānis Mažeiks.

Analiza curentă va servi pentru Guvernul Republicii Moldova, Echipa de Țară a Organizației Națiunilor Unite, Uniunea Europeană și alți parteneri de dezvoltare drept instrument de monitorizare a modului în care ambele procese – aderarea la UE și Agenda ODD – se susțin și se completează reciproc. În plus, această analiză va sprijini țara în procesul de aderare la UE, așa cum țările implicate în procesul de extindere sunt obligate să coreleze raportarea privind aderarea la UE (inclusiv realizarea programelor și raportarea de preaderare) cu procesul de monitorizare a ODD.

Republica Moldova marchează cea de-a 10-a aniversare a liberalizării regimului de vize cu UE

Pe 28 aprilie Republica Moldova marchează zece ani de la liberalizarea regimului de vize cu UE

Pe parcursul acestor 10 ani, au călătorit fără viză, folosind pașaportul biometric, în spațiul Schengen 2 156 882 cetățeni ai Republicii Moldova, care au efectuat 31 248 082 călătorii, adică în medie peste 15 călătorii per persoană în decurs de 10 ani. 

Totodată, financiar moldovenii au evitat cheltuieli de minim 270 milioane de euro, pe care ar fi trebuit să îi achite pentru procedurile de obținere a vizelor.

https://eu4moldova.eu/ro/peste-2-milioane-de-cetateni-ai-republicii-moldova-au-calatorit-fara-vize-in-uniunea-europeana/

Președinta Republicii Moldova,  Maia Sandu:

De 10 ani călătorim liber, fără vize, în Uniunea Europeană. Moldovenii sunt europeni și merită să trăiască liber, să călătorească unde vor, să muncească unde vor, așa ca toți cetățenii europeni. Este esențial să devenim stat membru al UE nu doar ca libera circulație să rămână garantată, ci și pacea, bunăstarea și democrația.

https://www.facebook.com/maia.sandu/videos/1164844224764286/ 

Guvernul RM

Premierul Dorin Recean a menționat că cele „Peste 30 de milioane de traversări au fost pentru revederi cu oameni dragi, mame și tați, frați și surori, pentru afaceri, studii, călătorii și pentru a fi liberi”, a menționat șeful Executivului.

La rândul său, președintele Parlamentului Igor Grosu, a punctat că „10 ani de când noi moldovenii călătorim liber, călătorim fără vize. Îmi amintesc de acel prim zbor cu avionul „fără vize”, spre Atena - un moment istoric. Acum este important să prețuim această libertate și să vorbim în continuare despre beneficiile de a face parte din marea familie europeană”, a concluzionat șeful legislativului.

https://gov.md/ro/content/s-au-implinit-10-ani-de-cand-mergem-liberi-uniunea-europeana-peste-25-milioane-de-moldoveni

Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov

La 28 aprilie 2024, la zece ani distanță, constat cu aceeași bucurie că în Moldova a crescut o generație care nu mai știe ce înseamnă „viză în UE”. Iar acest fapt a adus beneficii enorme pentru țara și cetățenii noștri. Familii reîntregite, șansa de a studia în universități europene și a realiza proiecte comune, mai mulți prieteni și mai multe schimburi comerciale și, pur și simplu, posibilitatea de a descoperi cât de mare, frumoasă și diversă e lumea - toate acestea, datorită libertății de a călători.

... astăzi, aș vrea să ne gândim puțin la valoarea acestei libertăți - și să înțelegem că e în puterea noastră să ne bucurăm de ea în continuare. Republica Moldova e prima țară din Parteneriatul Estic, căreia i s-a oferit regim liberalizat de vize cu UE. Și nu din întâmplare, ci pentru că am arătat că suntem atașați valorilor democrației, că ne dorim reforme și stat de drept, și că suntem europeni ca spirit.

https://gov.md/ro/content/viceprim-ministra-cristina-gherasimov-emotii-si-experiente-umane-acesti-zece-ani-fara-vize

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova

Republica Moldova marchează cea de-a zecea aniversare a liberalizării regimului de vize cu UE. 

În această perioadă, mai mult de 2,54 milioane de cetățeni moldoveni au efectuat peste 31 de milioane de călătorii în statele din spațiul Schengen. Reamintim că Republica Moldova a devenit prima țară din Parteneriatul Estic care a beneficiat de acest regim.
În decursul celor zece ani, Republica Moldova a asigurat continuitatea realizării reformelor și cerințelor care au stat la baza liberalizării regimului de vize, precum și a implementat recomandările elaborate pe parcurs de instituțiile europene de profil. Astfel, posibilitatea de a călători liber în UE este deschisă pentru toți deținătorii pașapoartelor biometrice moldovenești, inclusiv pentru cei cu reședința în regiunea transnistreană.

https://www.facebook.com/mfa.gov.md/videos/3678866265701654/

Conferința de presă dedicate marcării a celor 10 ani de la obținerea regimului fără cu UE, organizată,  de către Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS), în colaborare cu Centrul de informare Europeană „Europe Cafe”.

Călătoriile fără vize au deschis noi oportunități pentru cetățenii Republicii Moldova, oferindu-le posibilități mai mare ca să exploreze diversitatea culturală a Europei, să-și viziteze rudele și prietenii stabiliți în statele membre ale UE, precum și să își dezvolte cunoștințele și abilitățile prin participarea la programe de mobilitate și educație.

https://ipre.md/2024/04/26/peste-2-milioane-de-cetateni-ai-republicii-moldova-au-calatorit-fara-vize-in-uniunea-europeana/

„Zece ani de regim liber de călătorii cu Uniunea Europeană, pentru milioane de moldoveni a însemnat sfârșitul rândurilor interminabile după viză, dispariția rețelelor criminalizate de transport ilegal de pasageri, încheierea drumurilor pline de pericole prin munți și păduri pe care din păcate mulți moldoveni le-au parcurs ca să ajungă în țările europene încercând să ajungă acolo ilegal. Acest beneficiu de a pleca oricând să vezi părinții sau copiii, să vezi prietenii, oamenii dragi, să mergi la un meci de fotbal sau să mergi într-o călătorie, fără a fi nevoit să cheltui timp, bani, să aștepți răspunsul 15 zile și să ai emoții dacă vei primi sau nu viză, toate aceste beneficii nu pot fi măsurate în bani sau timp”, a spus Iulian Groza, Director executiv IPRE.

VIDEO  - https://www.privesc.eu/arhiva/105710/Conferinta-de-presa-cu-genericul--10-ani-de-calatorii-fara-vize-in-Uniunea-Europeana- 

Această inițiativă a adus beneficii semnificative pentru relațiile dintre Moldova și UE, facilitând shimburile culturale, economice și sociale.

Accesul fără viză a deschis noi oportunități pentru studenți, turiști, oameni de afaceri și familiile care doresc să viziteze sau să se stabilească temporar în țările europene.

https://www.facebook.com/EUDelegationMoldova/posts/pfbid02kpZFK1fWyy5gjBaJFcJa8cqvzkj7zTZ7FqVsYTH1E6HQTRpnKLuyoSYBgvu4AexKl?locale=ro_RO

Vezi de asemenea

• https://cpescmd2.blogspot.com/2018/05/bv-llibera-circulatie-in-spatiul.html

BV : CoE-RM: Carta Socială Europeană: Raport ad-hoc privind criza costului de trai prezentat de Guvernul Republicii Moldova

European Social Charter: Ad hoc report on the cost-of-living crisis submitted by the Government of the Republic of Moldova: Cycle 2024. - Council of Europe, 2024. - 19 p.

Disponibil: https://rm.coe.int/mda-ad-hoc-cost-of-living-2023/1680ae693b 

Raportul ad-hoc privind criza costului de trai din 2023 prezentat de Guvernul Republicii Moldova analizează impactul major al creșterii prețurilor asupra populației și economiei țării. 

Raportul subliniază că această creștere a costurilor afectează în special categoriile vulnerabile, precum familiile cu venituri reduse și pensionarii. Printre factorii care contribuie la această criză se numără inflația și scăderea puterii de cumpărare a monedei naționale. 

Guvernul Moldovei propune o serie de măsuri pentru a atenua impactul acestei crize, inclusiv ajustarea politicilor sociale și economice, creșterea salariilor și a pensiilor, și îmbunătățirea sistemului de protecție socială. 

De asemenea, raportul evidențiază necesitatea unor eforturi coordonate între sectorul public și cel privat pentru a aborda această problemă.

Informații suplimentare:

Carta Socială Europeană: Monitorizarea Republicii Moldova

Carta Socială Europeană: Colecția Centrului Pro-European

Mai mult:

Raport privind evaluarea necesităților în domeniul drepturilor sociale cu accent deosebit pe dreptul la muncă și angajare al persoanelor din grupurile vulnerabile din Republica Moldova (2024)

Noutăți UE-RM - Ianuarie-martie 2024

28.03.2024

Lansarea programului „Promovarea educației de calitate și a oportunităților de învățare pe parcursul vieții pentru toți”.

Inițiativa își propune să contribuie la fortificarea sistemului de învățământ și la crearea unui mediu modern și incluziv pentru toți copiii.

Prezent la evenimentul de lansare „Reinventăm educația: O școală modernă pentru fiecare copil”, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks, a subliniat suportul UE pentru dezvoltarea sistemului de învățământ.

„De peste un deceniu UE este un partener strategic pentru dezvoltarea sectorului educațional din Moldova. Astăzi, mai mult ca oricând, educația și competențele se află în centrul cooperării dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova în cadrul procesului de integrare europeană pe care Moldova l-a întreprins de la obținerea statutului de țară candidată în 2022”, a declarat Janis Mazeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Cu un buget total de 10 milioane de euro, programul

• va îmbunătăți competențele digitale ale cadrelor didactice,
• va sprijini dezvoltarea resurselor educaționale digitale și
• va crea Platforma de Resurse Educaționale Deschise. Din cele 35 de școli model selectate de Guvernul Republicii Moldova, 10 au fost alese de Uniunea Europeană, UNICEF și PNUD pentru a fi renovate și dotate cu echipament modern pentru a crește accesul la educație de calitate a elevilor, în special din mediile defavorizate.

Detalii

• https://eu4moldova.eu/ro/ue-unicef-si-pnud-lanseaza-programul-de-promovare-a-educatiei-de-calitate-si-a-oportunitatilor-de-invatare-pe-tot-parcursul-vietii-pentru-toti/
• https://www.unicef.org/moldova/comunicate-de-pres%C4%83/ue-unicef-%C8%99i-pnud-lanseaz%C4%83-programul-de-promovare-educa%C8%9Biei-de-calitate-%C8%99i
• https://mec.gov.md/ro/content/cu-suportul-financiar-al-uniunii-europene-si-parteneriat-cu-ministerul-educatiei-si

Video - https://www.privesc.eu/arhiva/105494/Lansarea-programului-finantat-de-Uniunea-Europeana--Promovarea-educatiei-de-calitate-si-a-oportunitatilor-de-invatare-pe-parcursul-vietii-pentru-toti-

Despre Programul 

• https://www.undp.org/ro/moldova/projects/promovarea-educatiei-de-calitate-si-oportunitatilor-de-invatare-pe-parcursul-vietii-pentru-toti
• https://www.unicef.org/moldova/media/12896/file/Promovarea%20educa%C8%9Biei%20de%20calitate%20%C8%99i%20a%20oportunit%C4%83%C8%9Bilor%20de%20%C3%AEnv%C4%83%C8%9Bare%20pe%20parcursul%20vie%C8%9Bii%20pentru%20to%C8%9Bi.pdf

26.03.2024

Acordul dintre UEși Republica Moldova privind transportul rutier de mărfuri a fost prelungit până la 31 decembrie 2025

Decizia de prelungire a Acordului a fost luată,, la reuniunea Comitetului mixt, instituit în baza acordului și nu modifică esența acestuia.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu împreună cu Kristian Schmidt, director pentru Transport Rutier au semnat documentul de prelungire a Acordului dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova cu privire la transportul rutier de mărfuri.

Aceasta înseamnă:

• Fără autorizații speciale în UE;
• Creșterea exportului și a importului cu UE;
• O piață comercială europeană, sigură și stabilă pentru RM;
• Republica Moldova ca partener al Ucrainei în procesul de reconstrucție a țării;
• Lanțuri logistice mai simple și mai eficiente UA-MD-UE

Detalii

• https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_24_1721
• https://midr.gov.md/noutati/transportatorii-de-marfuri-vor-circula-liber-in-uniunea-europeana-fara-autorizatii-pana-in-decembrie-2025

25-26.03.2024

Vizita delegației Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO),în contextul   lansării Proiectului UE  „Consolidarea drepturilor de proprietate intelectuală în Georgia, Moldova și Ucraina” (EU4IP)

În timpul vizitei , delegația condusă de João Negrão, directorul executiv  al EUIPO, s-a  întâlnit cu părțile interesate europene și naționale, purtând discuții despre nevoile și provocările în materie de proprietate intelectuală care urmează să fie abordate în cadrul proiectului EU4IP.

Delegația UE s-a întâlnit cu viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, precum și cu alți înalți oficiali guvernamentali din cadrul guvernului georgian, moldovean și ucrainean. 

Au avut loc întâlniri cu reprezentanții Parlamentului RM și cu conducerea Academiei de Studii Economice din Moldova în cadrul programului Pan-European Seal (PES).

La sediul Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) a avut loc Reuniunea multilaterală la nivel înalt dintre delegația  EUIPo,și șefii oficiilor de proprietate intelectuală (PI) din Republica Moldova, Georgia, Ucraina, Estonia, Lituania, Letonia și România.

Mai mult

•  https://internationalipcooperation.eu/en/eu4ip/news/launch-eu4ip-project-chisinau-strengthen-intellectual-property-rights-georgia-moldova
• https://agepi.gov.md/ro/news/consolidarea-drepturilor-de-proprietate-intelectual%C4%83-%C3%AEn-georgia-moldova-%C8%99i-ucraina-pentru
• https://mfa.gov.md/ro/content/intrevederea-vicepremierului-mihai-popsoi-cu-joao-negrao-director-al-oficiului-uniunii
• https://multimedia.parlament.md/parlamentul-a-gazduit-vizita-delegatiei-oficiilor-de-proprietate-intelectuala-din-strainatate/
• https://agepi.gov.md/ro/news/memorandum-de-%C3%AEn%C8%9Belegere-semnat-%C3%AEntre-asem-%C8%99i-euipo-pentru-oportunit%C4%83%C8%9Bi-educa%C8%9Bionale-%C3%AEn
• https://agepi.gov.md/ro/news/agepi-g%C4%83zduit-reuniunea-multilateral%C4%83-la-nivel-%C3%AEnalt-cu-euipo-%C8%99i-oficiile-de-proprietate

Conferința de lansare a Proiectului UE „Consolidarea drepturilor de proprietate intelectuală în Georgia, Moldova și Ucraina”

Proiectul EU4IP a fost inaugurat pe 25 martie de către secretarul de stat pentru integrare europeană, Rodica Crudu, ambasadorul UE în Republica Moldova, Jānis Mažeiks, și directorul executiv al EUIPO, João Negrão în cadrul unui eveniment de lansare. Conferința a reunit oficiali de nivel înalt din țările beneficiare, EUIPO, Delegația UE în Republica Moldova, precum și din oficiile naționale de PI din Estonia, Letonia, Lituania și România, într-o abordare de tip "Team Europe".

EU4IP, un proiect de cooperare între EUIPO și oficiile naționale de PI Sakpatenti, AGEPI și UANIPIO pentru a consolida drepturile de proprietate intelectuală  în Georgia, Moldova și Ucraina cu sprijinul UE. Inițiativa are drept scop valorificarea PI pentru a crea un mediu favorabil inovării, creativității și liberei concurențe. În acest fel, parteneriatul pregătește terenul pentru aderarea celor trei țări candidate la UE și la Rețeaua de PI a Uniunii Europene (EUIPN) , o rețea care reunește EUIPO, oficiile naționale de PI și asociațiile de utilizatori din UE.

Proiectul EU4IP pune în evidență importanța respectării drepturilor de proprietate intelectuală, concentrându-se pe 4 domenii-cheie:

1. îmbunătățirea cadrului juridic și facilitarea alinierii acestuia la acquis-ul UE în materie de PI;
2. sprijinirea instituțiilor și a rețelelor de PI;
3. colaborarea în cadrul mecanismelor de asigurare a respectării legislației; și
4. creșterea gradului de conștientizare, în special în sectorul privat și în IMM-uri.

Acest proiect finanțat de UE este implementat de către EUIPO pe o durată inițială de 48 de luni, începând cu 1 ianuarie 2024, cu un buget total de 4 milioane de euro acordat de UE, inclusiv de EUIPO.

DETALII

•  https://internationalipcooperation.eu/en/eu4ip/news/launch-eu4ip-project-chisinau-strengthen-intellectual-property-rights-georgia-moldova
• https://www.euipo.europa.eu/es/the-office/governance/cooperation/european-cooperation
• https://agepi.gov.md/ro/news/consolidarea-drepturilor-de-proprietate-intelectual%C4%83-%C3%AEn-georgia-moldova-%C8%99i-ucraina-pentru
• https://nipo.gov.ua/en/strengthening-ip-rights-ukraine-georgia-moldova-eu-accession/
• https://www.sakpatenti.gov.ge/en/news_and_events/573/

VIDEO https://www.youtube.com/watch?v=DPu7g9JGhZo

24-26.03.2024

Reuniunea plenară a Președinților Conferinței organelor specializate în afaceri comunitare ale parlamentelor din UE (COSAC)

Participanții la Reuniune au audiat  cel de-al 41-lea Raport semestrial al COSAC. Structurat în 3 capitole, raportul își propune să evalueze rolul Parlamentelor în timpul legislaturii europene din perioada 2019-2024 și perspectivele agendei strategice pentru anii 2024-2029. În cel de-al doilea capitol sunt abordate probleme referitoare la politica de gen și reprezentarea femeilor și bărbaților în parlament. Aici se prezintă o perspectivă asupra modului în care pot fi îmbunătățite condițiile pentru femei, inclusiv pentru participarea lor în politică. De asemenea, raportul abordează diferite aspecte legate de statul de drept și democrație în cadrul parlamentelor țărilor europene.

O altă sesiune de discuție va avea ca subiect autonomia strategică deschisă: competitivitate și reziliență.

Republica Moldova este reprezentată de către Președinta Comisiei politică externă și integrare  europeană a Parlamentului RM, Ina Coșeru.

În marja reuniunii, președinta Comisiei politică externă și integrare europeană, Ina Coșeru, a avut întrevederi bilaterale cu mai mulți oficiali și omologi din diferite țări.

COSAC este un forum înființat în 1989, pentru cooperare, schimb de informație și bune practici dintre parlamentele naționale ale statelor membre UE și Parlamentul European. Obiectivul COSAC este de a facilita discuțiile dintre deputații din parlamentele naționale și europarlamentari cu privire la aspectele practice ale controlului parlamentar al afacerilor europene. Reuniunile președinților conferinței organelor specializate în afaceri comunitare ale parlamentelor din Uniunea Europeană sunt organizate semestrial.

Detalii

https://www.parleu2024.be/en/cosac-plenary-meeting

• https://multimedia.parlament.md/presedinta-comisiei-politica-externa-si-integrare-europeana-ina-coseru-va-participa-la-reuniunea-presedintilor-conferintei-organelor-specializate-in-afaceri-comunitare-ale-parlamentelor-din-ue-2/
• https://www.europarl.europa.eu/relnatparl/en/lxxi-plenary-meeting-of-cosac-from-24-to/products-details/20240320CPU45100
• https://www.parleu2024.be/en/peace-and-reform-at-the-heart-of-cosacs-concerns
• Agenda  
• Video - https://www.youtube.com/@parleu2024be

22.03.2024

UE va continua să furnizeze Republicii Moldova tot sprijinul relevant 

pentru abordarea provocărilor generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, precum și pentru consolidarea rezilienței, a securității și a stabilității Republicii Moldova. În acest context, liderii UE au salutat angajamentele bilaterale ale unor state membre în sprijinul misiunii de parteneriat a UE în Republica Moldova în vederea consolidării rezilienței sectorului de securitate.

Consiliul European salută progresele realizate de Ucraina și de Republica Moldova în ceea ce privește avansarea reformelor necesare pe calea lor către UE. În urma prezentării proiectelor de cadre de negociere pentru Ucraina și Republica Moldova, Consiliul European invită Consiliul să le adopte rapid și să ducă lucrările mai departe fără întârziere.

Detalii

• Reuniunea Consiliului European (21 și 22 martie 2024)  https://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/european-council/2024/03/21-22/
• Concluzii https://www.consilium.europa.eu/media/70905/euco-conclusions-2122032024-ro.pdf

21.03.2024

Parlamentul a aprobat Declarația cu privire la integrarea europeană a Republicii Moldova.

Documentul exprimă convingerea că doar aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va asigura viitorul țării în calitate de stat suveran, neutru, integru și democratic, iar calea ireversibilă de integrare și aderare europeană este proiect de prioritate națională al Republicii Moldova. Deputații fac apel la întreaga societate, inclusiv la toate forțele politice să dea dovadă de unitate și solidaritate pentru consolidarea dialogului politic și social în numele interesului național și al obiectivului strategic – integrarea și aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În document se constată că Uniunea Europeană, timp de decenii, a fost un partener de nădejde al țării noastre, oferind dezinteresat suport logistic şi financiar pentru rezolvarea multiplelor probleme interne ale Republicii Moldova. De asemenea, datorită suportului generos din partea UE și al statelor membre, Republica Moldova a depășit criza provocată de pandemia COVID, precum și criza energetică din iarna 2022-2023.

Proiectul Declarației a fost votat de 54 de deputați.

Detalii  https://multimedia.parlament.md/integrarea-si-aderarea-europeana-proiect-de-prioritate-nationala-declaratia-cu-privire-la-integrarea-europeana-a-republicii-moldova-aprobata-de-parlament/

DECLARAȚIA Parlamentului RM cu privire la integrarea europeană a RM

20.03.2024

Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind reformele și revizuirea politicilor înainte de extindere

Prezenta comunicare reprezintă contribuția Comisiei la discuțiile care au condus la adoptarea de către lideri, până în vara anului 2024, a unei foi de parcurs pentru viitoarele acțiuni privind extinderea și reformele. Aceasta analizează implicațiile unei Uniuni Europene mai mari în patru domenii principale: valori, politici, buget și guvernanță.

Astfel, comunicarea pune bazele revizuirilor politicii premergătoare extinderii anunțate de președinta von der Leyen în discursul său din 2023 privind starea Uniunii.

Comunicarea ia în considerare impactul extinderii asupra politicilor UE aflate deja în evoluție, precum și necesitatea de a dota țările candidate și potențial candidate cu instrumentele necesare pentru a se adapta, iar UE – cu instrumente pe măsura ambiției sale

Detalii - https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_24_1568

Comunicarea CE privind reformele și revizuirea politicilor înainte de extindere. - COM/2024/146 final.

18-22.03.2024 

Sesiuni explicative cu privire la legislația europeană, la Bruxelles

Vor fi analizate următoarele capitole:

Capitolul 24: Justiție, libertate și securitate;

Capitolul 32: Controlul financiar;

De asemenea, se va discuta despre rolul administrației publice în context european și despre criteriul politic (funcționrea instituțiilor democratice), care face parte din criteriile de la Copenhaga.

La sfârșitul acestei săptămâni,  vor avea loc sesiuni explicative privind criteriul economic și capitolul 5, care se referă la achizițiile publice.

https://gov.md/ro/content/viceprim-ministra-cristina-gherasimov-va-intreprinde-o-vizita-de-lucru-la-bruxelles-si-la

• Sesiune de screening explicativ la Bruxelles pe Capitolul 24 „Justiție, Libertate și Securitate”

Grupul de lucru pe Capitolul 24, gestionat de Ministerul Afacerilor Interne, are responsabilitatea de a coordona și implementa reformele necesare pentru alinierea legislației și practicilor țării în vederea luptei împotriva criminalității organizate; cooperarea în domeniul aplicării legii; combaterea terorismului și prevenirea radicalizării; cooperarea judiciară în materie penală, civilă și comercială. Instituțiile membre ale Grupului de lucru sunt: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministerul Apărării, Serviciul Vamal, Serviciul de Informații și Securitate, Centrul Național Anticorupție, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Procuratura Generală, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Serviciul de Protecție și Pază de Stat.

Procesul de screening explicativ este primul pas în negocierile de aderare. Acesta este desfășurat în comun de Comisia Europeană și țara candidată și se referă la 33 de capitole din acquis-ul UE. Urmare a screening-ului explicativ vor fi organizate întâlniri bilaterale, care ulterior se vor încheia cu raportul de screening. Negocierile sunt deschise după decizia relevantă a Consiliului de Miniștri al UE și după ce Republica Moldova va îndeplini criteriile de deschidere.

Detalii 

• https://www.mai.gov.md/ro/node/8643?
• https://gov.md/ro/content/la-bruxelles-continua-sedintele-de-screening-explicativ

19-20.03.2024

Cea de-a XI-a sesiune ordinară a AP EURONEST

În prima zi, sunt planificate ședințele comisiilor AP EURONEST: Comisia politică externă, drepturile omului și democrație; Comisia integrare economică, Comisia aproximare juridică și convergență în politicile UE; Comisia securitate energetică; Comisia pentru afaceri sociale, educație, cultură și societate civilă. Vor avea loc discuții și în cadrul grupului de lucru privind acordurile de asociere, precum și întâlniri informale cu familiile politice.

Inaugurarea celei de-a XI-a sesiuni ordinare a AP EURONEST va avea loc miercuri, 20 martie. Ordinea de zi conține dezbateri 

• despre sprijinul acordat de UE Ucrainei, 
• perspectivele de extindere a UE, 
•  impactul acestor perspective asupra Parteneriatului estic.

Din componența delegației Parlamentului Republicii Moldova condusă de președinta Comisiei politică externă și integrare europeană, Ina Coșeru, fac parte deputații Vasile Grădinaru și Vitalie Jacot.

Detalii  

• https://multimedia.parlament.md/un-grup-de-deputati-va-participa-la-bruxelles-la-sesiunea-ordinara-a-adunarii-parlamentare-euronest/
• https://www.europarl.europa.eu/euronest/en/home

Adunarea Parlamentară EURONEST a fost înființată pe 3 mai 2011 la Bruxelles, când președinții parlamentelor din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Uniunea Europeană au semnat Actul Constitutiv al Adunării. Misiunea Adunării Parlamentare EURONEST este de a promova condițiile necesare accelerării asocierii politice și integrării economice între UE și partenerii est-europeni, precum și consolidarea cooperării cu UE. Adunarea multilaterală contribuie la consolidarea, dezvoltarea și creșterea vizibilității Parteneriatului estic.

https://www.europarl.europa.eu/euronest/en/about/introduction

19.03.2024 

Vizita ministrului afacerilor externe Mihai Popșoi, la Bruxelles

Șeful diplomației Republicii Moldova Mihai Popșoi a avut mai multe întrevederi cu oficiali europeni printre care

•  Josep Borell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă și de Securitate,
•  Stefano Sannino, secretarul general al Serviciului European pentru Acțiune Externă,
•  Olivér Várhelyi, comisarul european pentru vecinătate și extindere,
•  Alessandro Chiocchetti, secretarul general al Parlamentului European

Oficialii au discutat și despre prioritățile pentru perioada următoare, dar și noile oportunități de cooperare pe dimensiunea de securitate și apărare.

 Totodată, a fost discutată situația din regiunea transnistreană, în contextul ultimelor provocări, dar și combaterea propagandei rusești.

Oficialii au vorbit și despre desfășurarea primei conferințe interguvernamentale, care va marca lansarea oficială a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE.

Detalii https://mfa.gov.md/ro/content/la-bruxelles-vicepremierul-mihai-popsoi-avut-mai-multe-intrevederi-bilaterale-cu-oficiali

18.03.2024

Președinta Maia Sandu despre importanța referendumului constituțional pentru aderarea Republicii Moldova la UE

Președinta Maia Sandu a susținut o conferință de presă, în cadrul căreia s-a adresat cetățenilor și reprezentanților presei în legătură cu importanța referendumului pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „În această toamnă avem de trecut printr-un moment de cotitură - referendumul va fundamenta în Constituție decizia noastră de a construi acasă pace, bunăstare și libertate”, a declarat Președinta Maia Sandu.

„E important să facem acum referendum pentru că este o ocazie istorică, așteptată de trei decenii – statele membre ale Uniunii Europene sunt mai deschise ca oricând, avem voința politică necesară pentru acest pas, iar cetățenii noștri doresc să facă parte din UE. Acest lucru trebuie reconfirmat și scris în Constituție, ca oricine ar fi la guvernare, vocea poporului pentru această direcție de dezvoltare să fie obligatorie pentru clasa politică”.

 Șefa statului a precizat că a desfășurat circa 20 de runde de consultări în ultimele luni, la care a discutat cu peste 500 de oameni din diverse domenii, a mers în mai multe localități, a vorbit cu diaspora - toți sunt uniți de o cauză comună, pentru o Moldovă europeană. 

Totodată, Președinta a punctat câteva lucruri:

https://presedinte.md/rom/comunicate-de-presa/presedinta-maia-sandu-s-a-adresat-cetatenilor-si-presei-in-legatura-cu-importanta-referendumului-pentru-aderarea-republicii-moldova-la-uniunea-europeana

• Pagina web oficială a campaniei PENTRU aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană în cadrul referendumului constituțional din 2024. - https://pentru.md
• Discursul Președintei din cadrul conferinței de presă  https://presedinte.md/rom/discursuri/mesajul-presedintei-maia-sandu-la-conferinta-de-presa-despre-organizarea-referendumului-privind-aderarea-moldovei-la-ue
• VIDEO - https://www.privesc.eu/arhiva/105399/Conferinta-de-presa-sustinuta-de-Presedinta-Republicii-Moldova--Maia-Sandu

18-22.03.2024 

Sesiuni explicative cu privire la legislația europeană, la Bruxelles

Vor fi analizate următoarele capitole:

Capitolul 24: Justiție, libertate și securitate;

Capitolul 32: Controlul financiar;

De asemenea, se va discuta despre rolul administrației publice în context european și despre criteriul politic (funcționrea instituțiilor democratice), care face parte din criteriile de la Copenhaga.

La sfârșitul acestei săptămâni,  vor avea loc sesiuni explicative privind criteriul economic și capitolul 5, care se referă la achizițiile publice.

https://gov.md/ro/content/viceprim-ministra-cristina-gherasimov-va-intreprinde-o-vizita-de-lucru-la-bruxelles-si-la

11-14.03.2024 

Delegația RM  a particiipat la mai multe sesiuni explicative privind legislația UE, 

cu accent pe:

Capitolul 2: Libera circulație a lucrătorilor Capitolul 3: Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii
Capitolul 7: Dreptul proprietății intelectuale
Capitolul 8: Politica în domeniul concurenței
Capitolul 9: Serviciile financiare Sesiunile sunt parte a procesului de evaluare a legislației europene, în cadrul cărora Comisia Europeană prezintă și explică fiecare capitol din legislația comunitară.

În marja vizitei de lucru la Bruxelles, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a avut o întrevedere cu Mario Nava, directorul general al Direcției Generale Sprijin pentru Reforme Structurale.

https://gov.md/ro/content/evolutiile-de-pe-agenda-de-integrare-europeana-republicii-moldova-discutate-de-viceprim

Pe 15 martie, viceprim-ministra Gherasimov a participat la conferința „Consolidarea Europei - gestionarea simultană a extinderii și a reformelor în UE”, organizată de grupul parlamentar al Verzilor din Bundestag.

https://gov.md/ro/content/viceprim-ministra-cristina-gherasimov-tinut-un-discurs-deschiderea-conferintei-consolidarea

14.03.2024

Parlamentul European a aprobat reînnoirea măsurilor de liberalizare a comerțului pentru Republica Moldova

și a modificat propunerea privind Ucraina pentru a consolida garanțiile pentru fermierii din UE.

Parlamentul a votat miercuri cu 347 de voturi pentru, 117 împotrivă și 99 de abțineri pentru a modifica propunerea Comisiei de a suspenda taxele și cotele de import pentru exporturile agricole ucrainene către UE pentru încă un an, de la 6 iunie 2024 la 5 iunie 2025. Eurodeputații au retrimis raportul Comisiei pentru comerț internațional pentru a începe negocierile cu Consiliul

Într-un vot separat miercuri, Parlamentul a convenit cu 459 voturi pentru, 65 împotrivă și 57 abțineri că toate taxele rămase la importurile din Moldova ar trebui suspendate pentru încă un an.

Agresiunea militară ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei a lovit puternic Republica Moldova, deoarece aceasta se bazează în mare măsură pe rutele de tranzit și infrastructura din Ucraina pentru propriile exporturi. Măsurile de liberalizare a comerțului au permis Republicii Moldova să redirecționeze o parte din comerțul său cu restul lumii prin intermediul UE. Majoritatea exporturilor moldovenești beneficiază deja de acces fără taxe vamale pe piața UE în temeiul Acordului de Asociere.

Pașii următori

Pentru Republica Moldova, măsurile vor trebui acum aprobate oficial de guvernele UE. Noul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după expirarea regulamentului actual. Actuala suspendare expiră la 5 iunie 2024 pentru Ucraina și la 24 iulie 2024 pentru Moldova. În ceea ce privește Ucraina, Comisia pentru comerț internațional va începe negocierile cu Consiliul. 

• https://www.europarl.europa.eu/news/ro/press-room/20240311IPR19227/pe-este-de-acord-cu-prelungirea-sprijinului-comercial-pentru-republica-moldova
• https://oeil.secure.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?reference=2024/0029(COD)&l=en

 

13.03.2024

Guvernul RM a aprobat un nou mecanism de coordonare a procesului de aderare a RM la UE, 

precum și modul de organizare și funcționare a echipei de negociere. Această hotărâre reflectă tranziția Republicii Moldova la o nouă etapă în relația sa cu Uniunea Europeană, după decizia istorică a Consiliului European din decembrie 2023 de a deschide negocierile de aderare cu țara noastră.

Mecanismul național de coordonare a procesului de aderare a RM la UE stabilește modul de coordonare a procesului de integrare europeană, autoritățile responsabile și nivelurile de coordonare, modul de organizare și funcționare a Grupurilor de lucru pentru negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană  și a echipei de negociere, 

Mecanismul are următoarele obiective: 

1) asigurarea coerenței activității autorităților/instituțiilor publice în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și în procesul de implementare a Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat prin Legea nr. 112/2014 (în continuare – Acordul de Asociere), precum și a altor documente conexe procesului de aderare la Uniunea Europeană; 

2) monitorizarea modului de realizare a angajamentelor asumate de Republica Moldova în relațiile cu Uniunea Europeană; 

3) asigurarea continuității și coerenței întregului proces de negociere cu Uniunea Europeană. 

Detalii

• https://gov.md/ro/content/fost-aprobat-noul-mecanism-de-coordonare-procesului-de-aderare-la-ue-si-modul-de-organizare
• https://gov.md/ro/content/noul-mecanism-de-coordonare-procesului-de-aderare-la-uniunea-europeana-discutat-la-o-sedinta

-MECANISMUL național de coordonare a procesului de aderare a Republicii Moldova la UE

-Regulamentul privind organizarea și funcționarea Echipei de negociere pentru aderarea Republicii Moldova la UE

13.03.2024

Biroul pentru Integrare Europeană preia atribuțiile ce țin de integrarea europeană

Guvernul a aprobatr restructurarea Cancelariei de Stat și a Ministerului Afacerilor Externe. Conform acesteia, Biroul pentru Integrare Europeană (BIE) din cadrul Cancelariei de Stat  https://gov.md/ro/content/biroul-integrare-europeana

 va prelua de la MAE atribuțiile referitoare la integrarea europeană, cu excepția dialogului politic și de securitate cu UE.

Misiunea de bază a Biroului va fi să asigure îndeplinirea criteriilor de aderare a țării noastre la UE, precum și implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană. Pentru a-și exercita cu succes aceste atribuții, Biroul va fi structurat în 4 subdiviziuni: 

1. Direcția coordonarea procesului de aderare, 
2. Direcția afaceri europene,
3.  Direcția comunicare și instruiri și 
4. Serviciul traduceri.

În cadrul BIE pot fi detașați diplomați de carieră ai Ministerului Afacerilor Externe, cu experiență în domeniul integrării europene, precum și funcționari din alte autorități publice.

https://gov.md/ro/content/biroul-pentru-integrare-europeana-preia-atributiile-ce-tin-de-integrarea-europeana

 

12.03.2024

Comisia  Europeană prezintă informații actualizate cu privire la progresele înregistrate de Ucraina și Moldova și propune proiecte de cadre de negociere

Comisia a înaintat Consiliului propuneri de proiecte de cadre de negociere pentru Ucraina și Moldova, în urma deciziei Consiliului European din decembrie 2023 de a deschide negocierile cu ambele țări. CE va prezenta Consiliului un raport oral cu privire la progresele înregistrate de ambele țări pentru a răspunde la recomandările formulate în raportul Comisiei privind extinderea din 8 noiembrie.

Cadrele de negociere stabilesc orientările și principiile pentru negocierile de aderare cu fiecare țară candidată.

 Proiectele de cadre pregătite de Comisia Europeană sunt împărțite în 3 părți: 

1) principiile care reglementează negocierile de aderare,

2) conținutul negocierilor și 

3) procedura de negociere. 

Obiectivul negocierilor este ca Ucraina și Moldova să adopte acquis-ul UE în întregime și să asigure punerea în aplicare și respectarea deplină a acestuia.

Detalii

• https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/IP_24_1423
• https://www.eeas.europa.eu/delegations/moldova/comisia-prezint%C4%83-informa%C8%9Bii-actualizate-cu-privire-la-progresele-%C3%AEnregistrate-de-ucraina-%C8%99i-moldova_ro?s=223
• https://gov.md/ro/content/comisia-europeana-transmis-consiliului-european-proiectul-cadrului-de-negociere-cu-republica
• https://neighbourhood-enlargement.ec.europa.eu/document/download/cc71d42b-6c07-4deb-9069-5ca2082d166d_en?filename=COM_2023_690%20Communication%20on%20EU%20Enlargement%20Policy_and_Annex.pdf
• https://cpescmd2.blogspot.com/2023/11/raport-pentru-republica-moldova.html

05.03.2024

Comisia Europeană propune prelungirea acordurilor privind transportul rutier cu Ucraina și Moldova 

Propunerile, transmise Consiliului, includ actualizări ale acordului cu Ucraina pentru a îmbunătăți punerea în practică și asigurarea respectării acestuia,

Acordurile inițiale au fost semnate în iunie 2022 și ulterior prelungite până la sfârșitul lunii iunie 2024. Acestea acordă drepturi de transport bilaterale transportatorilor ucraineni, moldoveni și din UE pentru teritoriile fiecăruia dintre ei. .

Detalii - https://romania.representation.ec.europa.eu/news/comisia-propune-prelungirea-acordurilor-privind-transportul-rutier-cu-ucraina-si-moldova-si-2024-03-05_ro

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_24_1305

22.02.2024

Consiliul UE a impus măsuri restrictive împotriva a 6 persoane și a unei entități responsabile de acțiuni care vizează să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova

Printre celelalte persoane sancționate se numără șeful adjunct al Departamentului de informații operaționale al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei, responsabil de operațiunile sub acoperire ale Rusiei în Republica Moldova, în special în regiunea transnistreană, începând din 2016. În plus, Consiliul sancționează cadre de conducere ale trusturilor mass-media care dețin mai multe canale media în țară, care promovează frecvent mesaje menite să obstrucționeze și să submineze procesul politic democratic. Lista include, de asemenea, alte persoane implicate în diseminarea dezinformării și incitarea la violență și teamă sau care au legătură cu dosarul „Frauda bancară”.

Toți cei incluși pe listă astăzi fac obiectul unei înghețări a activelor. Cetățenilor și întreprinderilor din UE li se interzice să pună fonduri la dispoziția celor incluși pe listă. În plus, cele șase persoane fizice fac obiectul unei interdicții de călătorie, care le interzice să intre pe teritoriul UE și să îl tranziteze.

Eforturile de destabilizare a Republicii Moldova au crescut semnificativ de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale UE. UE rămâne de neclintit în sprijinul său pentru Republica Moldova, inclusiv pentru reziliența, securitatea, stabilitatea, economia și aprovizionarea cu energie ale acestei țări care se confruntă cu activități destabilizatoare la care instigă actori externi.

Detalii

• https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2024/02/22/republic-of-moldova-six-individuals-and-one-entity-listed-for-undermining-the-rule-of-law-stability-and-security-in-the-country/
• https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=OJ:L_202400739

20-21.02.2023

Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a efectuat o vizită de lucru la Bruxelles.

În marja vizitei, viceprim-ministra Cristina Gherasimov va avea întrevederi cu Oliver Varhelyi, comisarul european pentru vecinătate și extindere, 

Oficialii au discutat despre progresele înregistrate de Republica Moldova de la decizia istorică a Consiliului European de a deschide negocierile de aderare, dar și despre pașii pe care țara noastră îi va întreprinde în următoarele luni.

și cu Gert Jan Koopman, directorul general al Direcției Generale Vecinătate și Negocieri privind Extinderea.

În cadrul discuției, oficialii au abordat progresele Republicii Moldova în implementarea ultimelor trei recomandări ale Comisiei Europene. Gradul lor de realizare urmează a fi stabilit de Comisie în raportul său din luna martie.

• https://gov.md/ro/content/viceprim-ministra-cristina-gherasimov-avut-o-intrevedere-cu-oliver-varhelyi-comisarul
• https://gov.md/ro/content/viceprim-ministra-cristina-gherasimov-avut-o-intrevedere-cu-gert-jan-koopman-directorul

20.02/2024

UE acordă un ajutor umanitar în valoare de 83 de milioane de euro în sprijinul persoanelor afectate de războiul din Ucraina

Din cele 83 milioane de euro de finanțare umanitară:

75 milioane de euro sunt alocate pentru proiecte umanitare în Ucraina, pentru a oferi ajutor de urgență, inclusiv acces la nevoile de primă necesitate, cum ar fi adăpost, servicii de protecție, apă curată, educație și asistență medicală. În prezent, elementul central al strategiei umanitare a UE în Ucraina este protejarea persoanelor afectate de război, în special a celor care locuiesc în apropierea zonelor aflate pe linia frontului.
8 milioane de euro sunt alocate pentru proiecte umanitare în Moldova, care oferă asistență destinată celor mai vulnerabile persoane, inclusiv asistență umanitară în numerar pentru nevoi de primă necesitate, protecție și sănătate.

Detalii - 

• https://www.eeas.europa.eu/delegations/moldova/ue-acord%C4%83-un-ajutor-umanitar-%C3%AEn-valoare-de-83-de-milioane-de-euro-%C3%AEn-sprijinul-persoanelor-afectate_ro?s=223
• https://europa.eu/newsroom/ecpc-failover/pdf/ip-24-825_ro.pdf
• https://civil-protection-humanitarian-aid.ec.europa.eu/where/europe/moldova_en

19.02.2024

Prima reuniune de nivel înalt a Dialogului UE-Republica Moldova privind transporturile

În cadrul evenimentului au fost discutate subiecte importante referitoare la îmbunătățirea legăturilor de transport dintre UE și Republica Moldova, principalele provocări cu care ne confruntăm, dar și identificarea soluțiilor pentru depășirea acestora cu suportul Uniunii Europene.

De asemenea, s-a evidențiat importanța consolidării cooperării în cadrul inițiativei europene Solidarity Lanes”,participarea la Programul de finanțare al infrastructurii „Mecanismul de Conectare Europeană” (CEF) și prelungirea Acordului UE-Republica Moldova privind liberalizarea transportului rutier de mărfuri.

În cadrul reuniunii, s-a discutat despre dezvoltarea și implementarea sistemelor informaționale de digitalizare a serviciilor publice de transport pasageri – „e-Autorizație”, „e-Ticket”, „Autotest”, asistență în implementarea Programului transport modern, în special, sprijin financiar pentru reînnoirea parcului auto, conectarea rețelelor feroviare din R. Moldova la cele din UE prin introducerea ecartamentului standard european, creșterea capacității Complexului portuar Giurgiulești.

• https://midr.gov.md/noutati/ue-sprijina-republica-moldova-in-dezvoltarea-infrastructurii-de-transport
• https://anta.gov.md/content/prima-reuniune-de-nivel-%C3%AEnalt-dialogului-ue-republica-moldova-privind-transporturile

19.02.2024

Republica Moldova se alătură Programului Europa Digitală, o inițiativă a Uniunii Europene, 

care vine cu numeroase beneficii pentru antreprenori, administrații locale, sectorul asociativ și cetățeni. Aderarea la acest program înseamnă că mediul de afaceri, primăriile, ONG-urile și instituțiile centrale din întreaga țară vor avea acces la fonduri europene pentru digitalizare. Bugetul total de 7,5 miliarde EUR este disponibil pentru toate țările membre ale programului până în anul 2027.

Acordul de asociere pentru Programul Europa Digitală a fost semnat  la Bruxelles, de viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, și Comisarul european Thierry Breton, responsabil pentru piața internă.

Astfel, Republica Moldova va beneficia de sprijin financiar și expertiză pentru a-și îmbunătăți infrastructura digitală și pentru a promova inovația și incluziunea digitală în societate.

Prin intermediul Programului Europa Digitală, Moldova va accelera procesul de digitalizare al întreprinderilor și administrației publice. Acest lucru va sprijini startup-urile și întreprinderile mici și mijlocii, precum și sectorul public, în eforturile lor de a deveni mai competitive și de a îmbunătăți modelele de afaceri prin utilizarea tehnologiilor digitale avansate.

Suportul programului este consolidat prin acordarea unei reduceri de 95% a contribuțiilor financiare anuale ale Moldovei, până la finalizarea acestuia în 2027.

Republica Moldova va participa activ la viitoarele oportunități din domeniul digital, în special în cele 4 domenii la care a fost asociată: 

1. supercarul,
2.  inteligență artificială, 
3. competențe digitale avansate
4. implementare și utilizare optimă a tehnologiilor digitale și interoperabilitate.

Acordul de asociere va intra în vigoare retroactiv, de la 1 ianuarie 2024, odată cu finalizarea proceselor de ratificare aferente.

Programul Europa Digitală este un program de finanțare al Uniunii Europene axat pe adoptarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi, cetățeni și administrații publice. Programul urmărește să accelereze redresarea economică și să modeleze transformarea digitală a societății și a economiei europene, aducând beneficii tuturor, dar în special întreprinderilor mici și mijloci

Detalii

• https://mded.gov.md/beneficii-pentru-antreprenori-primarii-si-cetateni-republica-moldova-adera-la-programul-europa-digitala/
• https://mded.gov.md/vicepremierul-dumitru-alaiba-intr-o-vizita-de-lucru-la-bruxelles-a-fost-semnat-acordul-de-asociere-pentru-programul-europa-digitala/
• https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/news/digital-europe-programme-open-moldova
• https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/activities/digital-programme
• https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/64/digital-agenda-for-europe

15.-16 02.2024

Comisara europeană pentru Afaceri Interne,Ylva Johansson în vizită la Chișinău

Întrevedere cu președinta Maia Sandu

 În cadrul întrevederii oficialitățile au discutat despre parcursul european al Republicii Moldova, provocările actuale de securitate și migrație cu care se confruntă țara noastră dar și despre riscurile la adresa securității statului.

Șefa statului și-a manifestat recunoștința pentru

sprijinul oferit Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Totodată, președinta Maia Sandu i-a mulțumit comisarei europene pentru susținerea Republicii Moldova la gestionarea fluxului de refugiați ucraineni, odată cu declanșarea războiului în țara vecină. Șefa statului a subliniat importanța susținerii în continuare a Ucrainei și a precizat că Republica Moldova se pregătește să livreze un nou pachet umanitar țării vecine.

https://presedinte.md/rom/comunicate-de-presa/sefa-statului-a-avut-o-intrevedere-cu-comisara-europeana-pentru-afaceri-interne

Întrevedere cu prim-ministrul Dorin Recean

Cooperarea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană pe segmentul securității și afacerilor interne, agenda de integrare a țării noastre, precum și situația regională actuală, în contextul războiului din Ucraina, au fost subiectele discutate la întrevederea prim-ministrului Dorin Recean cu Ylva Johansson, comisara europeană pentru Afaceri Interne.

Comisara Ylva Johansson a menționat că asigurarea securității statului și lupta cu corupția sunt factorii cheie care vor contribui la dezvoltarea Republicii Moldova și la succesul parcursului nostru european. Comisara a apreciat activitatea în țara noastră a HUB-ului de Securitate al UE, în cadrul căruia sunt analizate cele mai bune strategii de securitate implementate în alte state.

Oficialii au mai vorbit despre importanța susținerii în continuare a Ucrainei, dar și despre dezinformarea și războiul hibrid desfășurat de Federația Rusă în țara noastră.

 https://gov.md/ro/content/premierul-dorin-recean-discutii-cu-ylva-johansson-comisara-europeana-pentru-afaceri-interne

Participarea la Forumul Internațional "Siguranța Online a Copiilor"

Comisarul European pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a subliniat importanța continuării colaborării și a schimbului de bune practici la nivel internațional: “Problema abuzului sexual asupra copiilor nu este una ușor de vorbit. Dar trebuie. Un copil nu are putere. Dar îi o dăm noi. Trebuie să folosim puterea noastră pentru a ajuta să punem capăt abuzului sexual asupra copiilor. Îl felicit pe Președintele Sandu și Guvernul Republicii Moldova pentru că au acordat prioritate acestei lupte. Am făcut o legislație detaliată a UE pentru a ne asigura că avem termene de prescripție mai lungi pentru a raporta crimele și pentru a lupta împotriva utilizării inteligenței artificiale pentru a crea noi imagini bazate pe materiale de abuz sexual asupra copiilor.” 

• https://www.mai.gov.md/ro/node/8540
• https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/speech_24_842

Participarea la Ședința a 9-a a HUB-ului de Securitate al UE pentru fortificarea Managementului Integrat al Frontierelor

Comisarul European pentru afaceri interne, Ylva Johansson a declarat: „Uniunea Europeană își menține angajamentul ferm pentru o colaborare strânsă cu Republica Moldova pentru asigurarea securității regionale, în special când în vecinătate Rusia continuă războiul nejustificat asupra Ucrainei. Suntem în dialog permanent pentru identificarea nevoilor autorităților din Moldova în ceea ce privește consolidarea capacităților pentru asigurarea respectării legii și gestionarea frontierelor. Sunt ferm convinsă că reuniunea Centrului de Sprijin al UE, care are loc acum la Chișinău, va aduce cooperarea noastră în domeniul gestionării frontierelor la un nivel mai avansat.”

Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks a declarat: „Parcursul european al Republicii Moldova implică și o atenție sporită asupra securității interne și gestionarii frontierelor, având drept obiectiv suprem siguranța oamenilor. Totodată, războiul nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei continuă să genereze provocări de securitate în regiune, de aceea reuniunea celor mai buni experți în domeniu din UE, statele noastre membre și Republica Moldova este semnificativă în această perioadă. Sunt încrezător că împreună vom identifica cele mai eficiente direcții strategice în domeniu, astfel încât oamenii să se simtă în siguranță în aceste vremuri complicate.

• https://www.mai.gov.md/ro/node/8542
• Video https://www.facebook.com/MinisterulAfacerilorInterneRM/videos/240950835738732
• https://www.facebook.com/MinisterulAfacerilorInterneRM/videos/1533172170859444
• https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/speech_24_852

 Lansarea Proiectului EU4Security Moldova, finanțat de către Comisia Europeană și implementat de către Agenția Uniunii Europene Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL).

Proiectul EU4Security Moldova va răspunde nevoilor identificate în programul sectorial al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) din Moldova pentru educație, integritate și digitalizare. Proiectul prevede furnizarea de fonduri pentru dotarea poliției moldovenești cu tehnologie de ultimă generație pentru a-și îmbunătăți capacitățile de combatere a criminalității cibernetice și a traficului de arme de foc. EU4Security Moldova va facilita, de asemenea, formarea și consolidarea capacităților pentru personalul MAI.

În cuvântul său de deschidere, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat "EU4Security Moldova este un proiect important pentru a îmbunătăți securitatea noastră comună, pentru a ne menține cetățenii în siguranță. Acesta va contribui la lupta împotriva traficului de arme de foc, care reprezintă o amenințare tot mai mare în Moldova, și împotriva criminalității cibernetice, o mare provocare a prezentului. Per ansamblu, proiectul este un pas important în călătoria noastră spre un viitor european comun și spre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană."

https://www.mai.gov.md/ro/node/8541


07-08.02.2024 

În cadrul vizitei de lucru la Bruxelles,  viceprim-ministra Cristina Gherasimov a discutat cu  oficiali europeni, despre procesul de negocieri UE-RM

Viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a condus delegația Republicii Moldova la Bruxelles, unde a fost dat startul procesului de evaluare a gradului de conformitate a legislației naționale cu cea a Uniunii Europene.

Reuniunea a inclus discuții cu oficialii Comisiei Europene, care vor munci împreună cu echipa guvernamentală pe parcursul procesului de negocieri. A fost convenit calendarul și detaliile procedurale ale etapei de evaluare a conformității legislației naționale cu acquis-ul comunitar.

Viceprim-ministra Cristina Gherasimov s-a întâlnit cu Gert-Jan Koopman, șeful Direcției Generale Vecinătate și Negocieri de Extindere a UE. Părțile au vorbit despre ultimele evoluții în realizarea celor trei condiționalități, conform raportului Comisiei Europene din noiembrie 2023. Potrivit viceprim-ministrei, un accent deosebit va fi pus pe continuarea reformelor în sistemul judiciar și procesul de deoligarhizare.

Viceprim-ministra s-a întâlnit cu Ilze Juhansone, secretara generală a Comisiei Europene, Therese Blanchet, secretara generală a Consiliului European, și Michael Siebert, director general al Departamentului pentru Europa de Est și Asia Centrală, Serviciul European pentru Acțiune Externă.

Agenda europeană a Republicii Moldova a fost discutată cu Irena Moozová, șefa adjunctă a Direcției Generale Justiție și Consumatori, Adrienn Kiraly, director în cadrul DG NEAR, Simon Mordue, consilier șef pentru politică externă în cabinetul președintelui Consiliului European, și Skander Nasra, consilier diplomatic al prim-ministrului Belgiei - țara care deține și președinția rotativă a Consiliului UE.

Detalii - 

• https://gov.md/ro/content/agenda-europeana-republicii-moldova-discutata-la-bruxelles-viceprim-ministra-cristina
• https://gov.md/ro/content/viceprim-ministra-pentru-integrare-europeana-cristina-gherasimov-vizita-de-lucru-la

Conferința viceprim-ministrei Cristina Gherasimov privind totalurile vizitei de lucru la Bruxelles 

Viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a menționat că pe 7 februarie, la Bruxelles, a fost lansată prima etapă tehnică pentru aderarea Republicii Moldova la UE  - evaluarea legislației naționale în raport cu cea comunitară.

Potrivit viceprim-ministrei, în perioada 21-22 februarie 2024, delegația guvernamentală va reveni la Bruxelles pentru a avea o primă analiză a legislației UE în domeniul justiției și drepturilor fundamentale: „Primul capitol cu care începem evaluarea este Justiția. De aici încep și se încheie negocierile de aderare. De curățarea justiției, de existența unui stat de drept depinde cât de repede ne vom apropia de UE. Pentru că un stat european înseamnă un stat în care justiția funcționează, adică nimeni nu e mai presus de lege și regulile sunt aceleași pentru toți. Exact asta ne dorim și pentru Moldova europeană”.

• https://gov.md/ro/content/vicepremiera-cristina-gherasimov-avem-cea-mai-profunda-si-apropiata-relatie-cu-ue-din
• VIDEO - https://youtu.be/-kdedNnJYsM?si=yfME_mOFe40oN4ym

06.02.2024

Lansarea dialogului la nivel înalt RM-UE în domeniul transporturilor.

„Din poziția de comisară europeană pentru transporturi sunt onorată că astăzi UE deschide cu Moldova un Dialog la nivel înalt. Concret, acest nou capitol în cooperarea UE-Moldova în domeniul transporturilor e unul important pentru parcursul european al Moldovei, dar și pentru conectivitatea Uniunii în partea de ei de est...

Deși acest dialog nu este despre a asigura finanțare, el va fi axat și pe identificarea priorităților și posibilităților de finanțare, fiind în același timp și un instrument complementar formatelor de lucru care privesc procesul de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Pe 19 februarie, la Bruxelles, vom ține prima rundă de discuții în cadrul acestui format, discuții axate pe toate modurile de transport, precum și pe chestiuni cum ar fi siguranța, digitalizarea și sustenabilitatea.

De asemenea, vom discuta despre rolul Moldovei în Culoarele Solidarității, care sunt importante pentru Ucraina, dar și pentru Moldova, menținând fluxul de mărfuri care intră și ies din Uniunea Europeană.                                               Comisara europeană pentru transporturi Adina Vălean

• https://midr.gov.md/noutati/la-strasbourg-a-fost-lansat-dialogul-la-nivel-inalt-rm-ue-in-domeniul-transporturilor
• L'UE et la Moldavie entament un dialogue de haut niveau sur les transports
• https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/mex_24_674
• https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/speech_24_677

05.02.2024

Cristina Gherasimov - viceprim-ministra pentru integrare europeană

Cristina Gherasimov, viceprim-ministră pentru integrare europeană și coordonatoare a activității Biroului pentru Integrare Europeană, din cadrul Cancelariei de Stat, a depus jurământul de învestire, în prezența președintei Maia Sandu și a prim-ministrului Dorin Recean.

În cadrul evenimentului, șefa statului a subliniat că, odată cu decizia pozitivă din partea statelor membre ale Uniunii Europene privind inițierea negocierilor de aderare, intrăm într-o fază decisivă a procesului de integrare europeană. Astfel, este nevoie, în mod eficient, să fie ajustate legile, regulile și standardele Republicii Moldova la cele ale UE. „Avem un plan ambițios, e foarte mult de lucru aici, acasă, și e nevoie ca tot Guvernul, toate autoritățile administrației publice centrale, dar și locale și alte părți interesate din societate să se unească în jurul unui efort major, care să grăbească procesul de integrare europeană”, a declarat Președinta.

Detalii

https://gov.md/ro/content/cristina-gherasimov

• https://presedinte.md/presa/cristina-gherasimov-viceprim-ministra-pentru-integrare-europeana-a-depus-juramntul-de-investire-in-functie
• https://presedinte.md/app/webroot/Decrete/1326.pdf
• https://gov.md/ro/content/viceprim-ministra-pentru-integrare-europeana-cristina-gherasimov-depus-juramantul-de

http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2024/10/Interviu-nr.-7-IER.pdf

https://www.moldpres.md/news/2024/12/23/24010620

02.02.2024

Cel de-al cincilea Dialog la Nivel Înalt UE-Moldova în domeniul energiei, 

 a oferit ambelor părți posibilitatea de a-și reafirma angajamentul față de aprofundarea cooperării în sectorul energetic.

 Evenimentul a fost prezidat de Comisarul european pentru energie, Kadri SIMSON, și Ministrul energiei, Victor PARLICOV.

Î

n cadrul discuțiilor, Ministrul a menționat că Moldova intenționează să intensifice eforturile pentru implementarea deplină a acquis-ului Comunității Energetice ca prioritate-cheie, în special transpunerea și implementarea integrală a Pachetului privind energia curată și a Pachetului de integrare a energiei electrice, care să permită includerea Republicii Moldova în piața internă a energiei electrice a UE, precum și deschiderea și liberalizarea în continuare a pieței gazelor. În acest sens, Republica Moldova, Comisia Europeană și Secretariatul Comunității Energetice au convenit asupra unei foi de parcurs comune pentru continuarea reformelor în sectorul energetic al Moldovei, incluzând energia electrică, gazele, energia regenerabilă și eficiența energetică.

În scopul creșterii securității energetice a țării, a fost discutată posibilitatea creșterii capacității de import a energiei electrice din Rețeaua Continentală Europeană și creșterea capacității de flux invers a gazoductului transbalcanic.

Comisia Europeană și-a reiterat angajamentul de a sprijini Republica Moldova în continuarea reformelor din sectorul energetic și în dezvoltarea infrastructurii sale energetice, inclusiv prin solicitarea de a aloca până la 10 milioane de euro Fondului pentru Eficiență Energetică Rezidențială în primul an de funcționare a acestuia și alte 3 milioane de euro pentru asistență tehnică Centrului Național pentru Energie Durabilă (CNED), care să devină atât punctul focal național pentru nevoile de eficiență energetică ale țării, inclusiv în sectorul rezidențial, cât și o instituție de încredere.

Asemenea, Comisia Europeană va sprijini Republica Moldova să ajungă la emisii „net-zero" până în 2050 prin extinderea procesului de electrificare, precum și eficientizarea sectorului energetic prin digitalizarea infrastructurii critice, optimizarea proceselor și valorificarea eficienței energetice, promovarea utilizării tehnologiilor verzi (stocare în baterii, pompe de căldură, contoare inteligente, utilizarea sporită a vehiculelor electrice etc.) și atragerea de finanțare în acest sector.

https://www.eeas.europa.eu/delegations/moldova/foaie-de-parcurs-pentru-reformele-pie%C8%9Bei-energetice-%E2%80%93-agreat%C4%83-iar-sprijinul-pentru-moldova-fost_ro?s=223

25.01.2024

La Chișinău s-a desfășurat misiunea de programare anuală a Comisiei Europene

Secretarul de stat Cristina Gherasimov a discutat cu reprezentanții Direcției Generale Vecinătate și Negocieri privind Extinderea și Serviciului European de Acțiune Externă 

• prioritățile de cooperare pentru 2024,
•  necesitățile de asistență, precum și
•  abordarea subiectelor conexe procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În acest sens, a fost relatat stadiul de implementare a celor trei recomandări formulate de Comisia Europeană și informarea referitor la aprobarea actualizării Planului Național de Aderare 2024-2027 care cuprinde recomandările Comisiei Europene reflectate în Raportul de Extindere 2023.

Detalii 

https://mfa.gov.md/ro/content/secretara-de-stat-cristina-gherasimov-avut-o-intrevedere-cu-reprezentantii-comisiei-europene

25.01.2024 

BERD acordă Republicii Moldova un împrumut de 150 de milioane de euro 

pentru a finanța reabilitarea unor drumuri importante din țară și a șoselei de centură a capitalei.

Împrumutul va permite guvernului să modernizeze și să lărgească șoseaua de centură M2 din Chișinău, să modernizeze tronsonul M1 Chișinău – Leușeni și să achiziționeze echipamente specializate și software pentru un sistem de gestionare a activelor rutiere. Cele două drumuri fac parte din Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T), acest drum fiind o poartă de acces între Uniunea Europeană la vest și țările din est.

Detalii - https://www.ebrd.com/news/2024/ebrd-lends-150-million-for-road-upgrades-in-moldova.html

24.01.2024

Planul Național de Acțiuni pentru Aderarea Republicii Moldova la UE pentru anii 2024-2027 a fost actualizat

Modificările au fost efectuate în urma raportului Comisiei Europene, din 8.11.2023, care a venit cu noi recomandări de îmbunătățire a cadrului legislativ și acțiuni concrete care urmează a fi realizate pentru a ancora țara noastră în familia europeană.

Astfel, planul inițial, aprobat de Guvern în luna octombrie 2023, a fost completat cu 134 de acțiuni noi, dintr-un total de 1328 de acțiuni. 386 de acțiuni urmează a fi realizate până în luna august a anului curent, iar mai mult de jumătate din acestea răspund recomandărilor din pachetul pentru extindere al Comisiei.

Realizarea punctuală a acțiunilor va fi reflectată, ulterior, în contribuția Republicii Moldova la Raportul Comisiei pentru 2024 și, prin urmare, va contribui la îmbunătățirea evaluării nivelului de pregătire a Republicii Moldova pentru fiecare dintre capitolele de aderare la Uniunea Europeană.

Detalii

Planul național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pe anii 2024-2027

24.01.2024

UE oferă 1,5 milioane de euro pentru crearea și modernizarea infrastructurii pentru a atrage investiții în regiunile Cahul și Ungheni.

1.  La Sculeni va fi înființat un centru tehnologic pentru inovare și producție și
2.  un hub industrial va fi renovat la Ungheni.
3.  La Cahul va fi construită o piață agroalimentară regională, iar 
4. centrul local de dezvoltare a afacerilor din satul Crihana Veche va beneficia, de asemenea, de lucrări de amenajare și de îmbunătățire a accesului rutier.

Fiecare dintre cele patru inițiative va beneficia de suport financiar cuprins între 200.000 și 550.000 de euro, prin intermediul programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, implementat de PNUD și UNICEF.

Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie” (2019-2024) susține dezvoltarea social-economică inteligentă, incluzivă și durabilă în regiunile Cahul și Ungheni, pentru a asigura cetățenilor o calitate mai bună a vieții. Programul are un buget total de 23 de milioane de euro, este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF).

Detalii - https://www.undp.org/ro/moldova/press-releases/uniunea-europeana-si-pnud-imbunatatesc-infrastructura-pentru-atrage-mai-multe-investitii-regiunile-cahul-si-ungheni