Ziua Europeană a Limbilor 2026

Ziua Europeană a Limbilor 2026
EDL 2026

Faceți căutări pe acest blog

Noutăți UE-RM - Aprilie- iunie 2026

29 -30.06 2026 


Jessica Roswall și-a început vizita la Chișinău participând la primul „Forum privind finanțarea verde și investițiile în Moldova 2026”.  Forumul privind Finanțele și Investițiile Verzi Moldova este organizat în premieră, fiind conceput ca o platformă anuală menită să alinieze prioritățile de dezvoltare ale Republicii Moldova cu instrumentele financiare disponibile și capacitatea de implementare, susținând convergența cu standardele europene de sustenabilitate.
La forum, Dna Roswall a declarat că în Moldova „doar o fracțiune din buget este direcționată către politica de mediu” și „există un potențial enorm de acțiune”.
„Până la sfârșitul acestui an, vom avea o idee mult mai clară despre aceste nevoi de finanțare – și atunci începe cu adevărat munca grea”, a spus comisarul. 

Agenda vizitei a inclus întrevederi cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cu reprezentanți ai Guvernului, ai ONG-urilor de mediu, precum și cu tineri și femei lidere.

Întrevederea cu Președinta Republicii Moldova Maia Sandu

Discuțiile s-au axat pe pașii întreprinși pentru avansarea parcursului european al Republicii Moldova și pe progresele în alinierea la acquis-ul UE pe capitolul 27, dedicat mediului și schimbărilor climatice.
Cei doi oficiali au discutat despre eforturile necesare pentru a face față schimbărilor climatice, despre investițiile în accesul la apă, în energia regenerabilă, în împădurire și în gestionarea deșeurilor, precum și despre consolidarea capacităților administrative ale instituțiilor responsabile de aceste domenii.

Șefa statului a salutat acordarea către Republica Moldova a statutului de țară cooperantă în cadrul Agenției Europene de Mediu și a mulțumit pentru sprijinul constant oferit de UE. Totodată, Președinta a subliniat că Republica Moldova este pregătită pentru deschiderea negocierilor de aderare pe toate grupurile de capitole (clustere), inclusiv clusterul IV „Agenda verde și conectivitatea durabilă", din care face parte și capitolul 27. Negocierile de aderare se poartă pe 33 de capitole, organizate în șase grupuri tematice.

Întrevederea cu Prim Ministru Alexandru Munteanu
Discuția a vizat progresele Republicii Moldova pe agenda de mediu și integrare europeană, precum și sprijinul necesar pentru accelerarea reformelor și investițiilor verzi.
Comisara Europeană Jessika Roswall a accentuat că resursele financiare direcționate către sectorul mediului nu reprezintă costuri, ci investiții în dezvoltare durabilă, competitivitate și calitatea vieții. Oficiala europeană a remarcat importanța consolidării capacităților instituționale în domeniul mediului, a dezvoltării cadrului necesar pentru aplicarea politicilor de mediu și a promovării investițiilor verzi.

Întrevederea cu Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder
Au fost discutate progresele Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, cu accent pe Capitolul 27 - Mediu și schimbări climatice. Discuțiile au vizat accelerarea reformelor de mediu, consolidarea capacităților instituționale și continuarea cooperării cu Uniunea Europeană.
Oficialii au discutat despre reforma Ministerului Mediului și consolidarea capacităților instituționale necesare pentru implementarea eficientă a legislației de mediu. De asemenea, au fost prezentate principalele priorități ale ministerului: Programul Național de Împădurire, modernizarea managementului deșeurilor, tranziția către economia circulară, pregătirea sistemului de depozit din 2027, protecția apelor, crearea unei noi instituții pentru protejarea și gestionarea ariilor naturale protejate, reducerea riscurilor de inundații, conservarea biodiversității și dezvoltarea rețelei Natura 2000.
În cadrul întrevederii a fost abordată și necesitatea unui sprijin suplimentar pentru digitalizare și dezvoltarea sistemelor informaționale în special pentru dezvoltarea registrelor ariilor naturale protejate, precum și acordarea asistenței tehnice pentru implementarea Capitolului 27- Mediu și schimbări climatice.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, și Comisara europeană pentru Mediu, Reziliența Apei și Economie Circulară Competitivă, Jessika Roswall, au vizitat Stația de epurare din satul Căpriana, raionul Strășeni.
Stația va asigura tratarea eficientă a apelor uzate din localitate, contribuind la reducerea poluării, protejarea râurilor din apropiere și conservarea ecosistemelor din Codrii Moldovei, care înconjoară satul Căpriana.
Proiectul prevede construcția rețelelor de canalizare în trei localități: Căpriana, Gălești și Scoreni. Darea în exploatare a proiectului a avut loc concomitent în toate cele trei sate, iar vizita Comisarei europene a fost organizată la Căpriana, unde au fost prezentate lucrările realizate.
În Căpriana, au fost construiți 5 km de rețea de canalizare și stația de epurare a apelor uzate. Următoarea etapă este conectarea tuturor celor aproximativ 1.000 de gospodării din localitate la noua infrastructură.
Valoarea lucrărilor realizate la Căpriana este de 800 de mii de euro, iar costul total al proiectului pentru cele trei localități este de 1,82 milioane de euro.

Comisara Europeană s-a întâlnit și cu reprezentanți ai organizațiilor societății civile care lucrează în domeniul mediului. Discuțiile s-au concentrat pe principalele provocări și reformele necesare în contextul parcursului european al Republicii Moldova și pe rolul ONG-urilor în promovarea transparenței, participării publice și dezvoltării unor politici de mediu mai eficiente.

Detalii: 

22.06.2026

Cel de-al doilea Summit Republica Moldova - Uniunea Europeană

 s-a desfășurat la Bruxelles, reunindu-i din nou, la aceeași masă de discuții, pe Președinta Maia Sandu, Președintele Consiliului European, António Costa, și Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. La final, liderii au adoptat o declarație comună și au susținut o conferință de presă, confirmând că viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană.

Ce trei lideri au discutat despre pașii următori în negocierile de aderare și despre Planul de creștere pentru Moldova și progresele făcute în realizarea reformelor aferente acestuia.

Agenda Summitului a mai inclus subiecte privind situația regională, consolidarea cooperării în domeniul securității, apărării și energiei, precum și sprijinul UE pentru dezvoltarea economică a Moldovei. La final, liderii vor adopta o declarație comună și vor susține o conferință de presă.

Summitul Republica Moldova - Uniunea Europeană, a cărui primă ediție a avut loc pe 4 iulie 2025 la Chișinău, este un format de dialog la nivel înalt și reflectă parteneriatul tot mai strâns dintre cele două părți, precum și angajamentul ferm față de aderarea țării noastre la blocul comunitar.

Reuniunea din 2026 are loc la o săptămână după deschiderea oficială a negocierilor de aderare pe primul grup de capitole, „Valori fundamentale”, marcând o nouă etapă în parcursul european al țării noastre. Atât Comisia Europeană, cât și Consiliul European au confirmat că Moldova este pregătită pentru deschiderea negocierilor pe toate grupurile de capitole, așa cum prevede procesul de aderare în baza meritelor


În cadrul Summitului, Uniunea Europeană a anunțat un nou sprijin pentru Republica Moldova, inclusiv:
  • 232,7 milioane de euro pentru reabilitarea drumului Porumbrei–Comrat prin Planul de Creștere;
  •  11 milioane de euro pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova în fața amenințărilor hibride;
  •  17 milioane de euro pentru infrastructura de frontieră, în sprijinul securității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.
în cadrul summitului au fost semnate trei acorduri: 
  • Compania Gebauer & Griller și Comisia Europeană au semnat o scrisoare de intenție care va lega industria auto din Moldova și mai strâns de cea europeană.
  •  Comisia și parcul de tehnologii avansate Moldova HiTech Park își unesc forțele pentru a crea un centru de antreprenoriat și cercetare în tehnologie medicală. Iar
  •  Ministerul Educației și Cercetării a semnat un acord-cadru cu Centrul Comun de Cercetare al Comisiei, pentru a dezvolta împreună cercetarea și inovarea.

Detalii - 



15.06.2026

Cea de-a doua Conferință interguvernamentală Republica Moldova – Uniunea Europeană. 

Evenimentul a marcat deschiderea negocierilor de aderare pe Clusterul 1 – „Valori fundamentale”, care stă la baza întregului proces de pregătire pentru integrarea europeană a țării noastre.

Conferința interguvernamentală a reunit reprezentanți ai Președinției Consiliului Uniunii Euroe, ai Comisiei Europene și ai Guvernului Republicii Moldova. În cadrul reuniunii, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a prezentat poziția de negociere a Republicii Moldova, iar la finalul Conferinței interguvernamentale Premierul Munteanu a susținut o conferință de presă comună cu reprezentanții Președinției Consiliului Uniunii Europene și ai Comisiei Europene.

Șeful Executivului a menționat că deschiderea negocierilor face ca procesul de aderare la UE să devină tangibil pentru cetățeni și transmite un semnal important: Republica Moldova își respectă angajamentele și livrează rezultate, iar Uniunea Europeană recunoaște și răsplătește progresul.

„Aderarea la UE rămâne prioritatea absolută a Republicii Moldova - un obiectiv strategic consfințit în Constituție și susținut de cetățeni. În acest parcurs, deschiderea negocierilor pe Clusterul „Valori fundamentale” are o semnificație aparte, deoarece întregul proces de aderare se bazează pe democrație, statul de drept, respectarea drepturilor fundamentale, o administrație publică eficientă și finanțe publice solide. Acestea sunt valorile pe care Republica Moldova le împărtășește cu statele europene și reformele pe care oamenii le așteaptă de la instituțiile statului”, a spus Prim-ministrul.

Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, conduce delegația Republicii Moldova într-o vizită la Luxemburg, 

Programul vizitei  a inclus, de asemenea, 
  • o întrevedere  cu Prim-ministrul Marelui Ducat de Luxemburg, Luc Frieden, precum și 
  • o discuție cu Karl Nehammer, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții, la care vor fi examinate oportunitățile de susținere a proiectelor strategice de dezvoltare în Republica Moldova.
    • Sprijinul Băncii Europene de Investiții pentru proiecte strategice de dezvoltare ale Republicii Moldova a fost discutat de Prim-ministrul Alexandru Munteanu și vicepreședintele Băncii Europene de Investiții (BEI), Karl Nehammer. 
    „Banca Europeană de Investiții este un partener important pentru noi în realizarea proiectelor care contribuie direct la creșterea competitivității economice, îmbunătățirea conectivității regionale și sporirea calității vieții oamenilor. Ne dorim să valorificăm în continuare acest parteneriat pentru a avansa reformele și obiectivul nostru de integrare europeană”, a accentuat, în dialog, Prim-ministrul Alexandru Munteanu.

Detalii

04 -06.06.2026

Vizita Comisarei europene pentru extindere, Marta Kos

 „Venim cu progrese în procesul de aderare al Republicii Moldova, deschidem noi perspective investiționale, dialogăm cu tinerii primari, onorăm tradițiile țării și unim Republica Moldova prin dialogul cu opoziția și vocile critice”.

Pe 4 iunie, Comisara Marta Kos  a deschs Conferința de Investiții UE-Republica Moldova, axată pe oportunitățile economice și pe Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Moldova - un instrument esențial pentru mobilizarea investițiilor, sprijinirea economiei și modernizarea țării. 
În aceeași zi, Comisara Marta Kos va susține o conferință de presă alături de Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.



Pe 5 iunie, Comisara a participat la deschiderea Moldova Digital Summit 2026, eveniment dedicat transformării digitale și integrării Republicii Moldova în spațiul tehnologic european. Ulterior, Comisara va purta discuții cu primari din mai multe regiuni ale țării.

Pe 6 iunie, Comisara își va încheia vizita cu mai multe deplasări în afara Chișinăului, inclusiv la Mănăstirea Marta și Maria și la o gospodărie țărănească din satul Slobozia-Dușca, unde va discuta cu oameni din comunitățile locale despre tradiții, dezvoltare rurală și parcursul european al Republicii Moldova.

Detalii

19.06.2026

UE extinde sprijinul pentru modernizarea și eficientizarea energetică a spitalelor din Republica Moldova

Banca Europeană de Investiții (BEI), prin intermediul structurii sale pentru dezvoltare, BEI Global, își extinde sprijinul pentru modernizarea sectorului sănătății din Republica Moldova în cadrul proiectului „Eficiența Energetică în Moldova”. În acest scop, Uniunea Europeană (UE) acordă un grant suplimentar în valoare de 10 milioane de euro, gestionat de BEI Global și mobilizat prin intermediul Platformei de Investiții pentru Vecinătate a UE (Neighbourhood Investment Platform). Grantul va finanța lucrări de renovare în spitalele selectate, contribuind la reducerea consumului de energie și a costurilor operaționale, precum și la îmbunătățirea condițiilor pentru pacienți și personalul medical.

Prin această finanțare suplimentară, valoarea totală a investițiilor pentru modernizarea a 10 spitale publice de importanță națională din țară ajunge la 72,4 milioane de euro. Finanțat de Uniunea Europeană, Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), proiectul va îmbunătăți condițiile pentru peste un milion de pacienți care sunt tratați anual în aceste spitale și pentru mai mult de 10.000 de cadre medicale. Totodată, acesta va reduce consumul de energie cu aproximativ 40% și va contribui la consolidarea securității energetice a Republicii Moldova.

În cadrul proiectului, aproximativ 203 de mii de metri pătrați de spații spitalicești vor fi renovate la nivel național până la sfârșitul anului 2028. Lucrările planificate includ izolarea termică a clădirilor, înlocuirea ferestrelor și ușilor, modernizarea sistemelor de încălzire, ventilare și climatizare, instalarea iluminatului eficient energetic și a panourilor fotovoltaice, precum și îmbunătățirea accesului în clădiri și consolidarea măsurilor de siguranță la incendiu.



19.06.2026

Banca Europeană de Investiții sprijină modernizarea școlilor din Republica Moldova

  • Banca Europeană de Investiții acordă un împrumut în valoare de 40 de milioane de euro pentru reabilitarea și modernizarea școlilor din Republica Moldova.
  • Programul de investiții, cu o valoare totală de 51,5 milioane de euro, urmează să beneficieze de un grant al Uniunii Europene în valoare de 3,5 milioane de euro, acordat prin Platforma de Investiții pentru Vecinătate (Neighbourhood Investment Platform), precum și de o contribuție de 8 milioane de euro din partea Republicii Moldova, sprijinită prin Planul de Creștere pentru Moldova.
  • Proiectul va contribui la îmbunătățirea condițiilor de învățare pentru aproximativ 40 000 de elevi din 20 de școli din Republica Moldova.

Investițiile vor spori eficiența energetică a clădirilor, vor îmbunătăți accesibilitatea și standardele de siguranță și vor sprijini reformele asumate de Republica Moldova în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană.

Mii de elevi din Republică Moldova vor învăța în condiții mai bune, în școli mai sigure și mai moderne, renovate în cadrul noului Program de reabilitare și modernizare a școlilor din Moldova. Sprijinit printr-un împrumut de 40 de milioane de euro acordat de BEI Global, programul va mobiliza investiții totale de până la 51,5 milioane de euro pentru renovarea, reconstrucția și modernizarea a 20 de școli din întreaga țară, contribuind la îmbunătățirea condițiilor din sălile de clasă, a facilităților educaționale și a mediului de învățare pentru aproximativ 40 000 de elevi. Această investiție este preconizată să devină prima inițiativă a Băncii Europene de Investiții din Republica Moldova care beneficiază de cofinanțare prin Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Moldova. Ea reflectă angajamentul UE de a susține agenda de reforme și dezvoltarea pe termen lung a țării. Inițiativa va contribui la eforturile Republicii Moldova de modernizare a infrastructurii educaționale în conformitate cu standardele europene.

Multe dintre instituțiile de învățământ incluse în program vor beneficia de lucrări ample de modernizare, de la termoizolarea clădirilor și modernizarea sistemelor de încălzire până la renovarea sălilor de clasă, îmbunătățirea accesibilității și crearea unor spații de învățare mai sigure – toate acestea făcând parte din eforturile mai ample ale Republicii Moldova de a-și alinia infrastructura educațională la standardele Uniunii Europene.

Sursa 

05-06.06.2026

Cea de-a 15-a ediție Moldova Digital Summit

Tema din acest an, „Unde viziunea digitală întâlnește ambiția europeană” (Where Digital Vision Meets European Ambition), va reuni lideri din tehnologie, factori de decizie, investitori și parteneri internaționali pentru a discuta cum își poate accelera Republica Moldova integrarea în spațiul digital european și cum poate atrage investiții prin tehnologie.

Prima zi a summitului este dedicată modului în care construim cel mai prietenos stat digital și modului în care digitalizarea accelerează integrarea europeană a Republicii Moldova. În ultimii 15 ani, țara noastră a dezvoltat o infrastructură modernă de e-guvernare, care permite instituțiilor să comunice între ele și să ofere servicii publice online, rapid și sigur, pentru tine și afacerea ta.

Astăzi, circa 77% dintre serviciile destinate mediului de afaceri sunt digitalizate, iar antreprenorii interacționează online cu instituțiile statului. Aplicația și portalul integrat EVO (evo.gov.md) oferă un punct unic de acces pentru cetățeni, companii și diaspora, simplificând relația cu administrația publică.

La Moldova Digital Summit 2026  a fost  testat pentru prima dată Portofelul de identitate digitală EVO și venim cu noutatea primelor funcționalități și ce înseamnă asta pentru cetățeni și afaceri. Și aceasta deoarece Republica Moldova participă la dezvoltarea Portofelului European de Identitate Digitală (EUDI Wallet) și este implicată în inițiative europene dedicate inteligenței artificiale, pași care consolidează integrarea în ecosistemul digital al Uniunii Europene.


În paralel cu sesiunile dedicate integrării digitale și e-guvernării, aducem în prim-plan oportunitățile de afaceri și investiții, evidențiind potențialul sectorului TIC din Republica Moldova de a genera creștere economică și de a atrage capital internațional. Sesiunile planificate aduc la aceeași masă fondatori de startup-uri, investitori, fonduri de venture capital și factori de decizie. Pe agendă se află stimulentele investiționale, reglementările pentru fintech, strategiile de scalare și oportunitățile de extindere regională. Sesiunile de pitching și întâlnirile B2B creează cadrul perfect pentru parteneriate și investiții.
A doua zi a summitului  -  despre și pentru educație și dezvoltarea competențelor, de la formare profesională și învățământ dual până la alfabetizare în inteligență artificială și reziliență digitală.

Programele EdTech și inițiativele dedicate tinerilor joacă un rol important în pregătirea noii generații pentru economia digitală. Discuțiile vor aborda modul în care școala, universitatea și mediul privat pot colabora pentru a forma specialiști cu abilități potrivite realităților tehnologice actuale.
Ziua s-a culminat cu competiția Tekwill Junior Ambassadors, unul dintre cele mai ample programe naționale dedicate tinerilor în domeniul tehnologiei și inovării, care promovează competențele STEM și implicarea activă a noii generații în economia digitală.
Zona Expo  a completat această dimensiune practică: universități, startup-uri, companii și instituții publice vor prezenta soluții și tehnologii, facilitând dialogul direct între inovatori, educatori și investitori.


Prezentă la eveniment, Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a accentuat că sectorul digital al Republicii Moldova este un exemplu al valorificării potențialului țării noastre. „Este simbolul transformărilor pe care vrem să le vedem în economia Republicii Moldova cu sprijinul Planului de creștere - o cale sustenabilă către prosperitate pentru toți. Ne dorim ca toți cetățenii Republicii Moldova să aibă infrastructura și oportunitățile comparabile cu cele din restul Europei. Dacă Moldova poate avea companii competitive la nivel european în sectorul digital, nu există îndoieli că același lucru poate fi realizat la nivelul întregii economii”, a spus Comisara europeană.



Moldova Digital Summit 2026 este organizat sub patronajul Guvernului Republicii Moldova și al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, de către Asociația Națională a Companiilor din domeniul TIC (ATIC), Tekwill, Agenția de Guvernare Electronică, Moldova Innovation Technology Park și Agenția de Investiții din Moldova, cu sprijinul partenerilor strategici și al organizațiilor internaționale.
04.06.2026

Conferința de Investiții la nivel înalt UE–Moldova

Conferința a reunit factori de decizie din RM și UE, investitori, instituții financiare și lideri de afaceri pentru a explora oportunitățile de investiții susținute de Planul de Creștere al UE pentru RM, în valoare de până la 1,9 miliarde de euro.

Organizată în comun de Guvernul RM și Comisia Europeană, cu sprijinul Agenției Invest Moldova și al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării al RM, conferința marchează un an de la lansarea Planului de Creștere al UE pentru RM, un pachet investițional de până la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.
Conferința are loc în contextul Apelului de exprimare a interesului lansat de Comisia Europeană pentru investiții în RM, deschis companiilor din UE, SEE și Moldova. Prima etapă a generat deja un interes semnificativ, fiind depuse 45 de propuneri de proiecte în domenii precum energie și surse regenerabile, agroalimentar, digitalizare, transport și logistică.
Discuțiile s-au concentrat pe sectoare cu potențial ridicat de investiții private și integrare regională, inclusiv energie și energie regenerabilă, transport și logistică, procesare agroalimentară, lanțuri valorice industriale, transformare digitală, sănătate și biotehnologii.
Conferința a fost deschisă oficial de Președinta RM, Maia Sandu, Prim-ministrul RM, Alexandru Munteanu, și Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos. 


Programul  a inclus o ceremonie de semnare a parteneriatelor de investiții, un discurs-cheie, un fireside chat cu prim-ministrul despre dezvoltarea pieței de capital, paneluri tematice privind energia, transporturile, agroprocesarea, lanțurile valorice industriale, digitalul, sănătatea și biotehnologiile, precum și sesiuni de pitching și întâlniri B2B.

În cadrul Conferinței de Investiții UE-Moldova, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a anunțat planuri de investiții și inițiative de proiecte în valoare de până la 641 de milioane de euro, în coordonare cu instituții financiare internaționale, parteneri din sectorul privat și actori publici.

Inițiativele vor sprijini sectoare strategice, inclusiv energia, infrastructura digitală, educația și agricultura durabilă. Scopul este de a consolida reziliența economică a Moldovei, de a îmbunătăți infrastructura, de a extinde accesul la finanțare și de a accelera integrarea țării în lanțurile valorice europene.

Comisara pentru extindere, Marta Kos, a declarat: „Proiectele de investiții anunțate astăzi demonstrează că Moldova nu este doar puternic sprijinită de Uniunea Europeană, ci este și o țară care contribuie la competitivitatea, securitatea, transformarea digitală și dezvoltarea industrială a Europei”.

Mobilizarea a până la 433 de milioane de euro prin intermediul instituțiilor financiare internaționale

Pe baza Planului de Creștere pentru Republica Moldova, au fost mobilizate până la 433 de milioane de euro printr-o combinație de granturi, garanții și împrumuturi ale UE, în cooperare cu instituții financiare internaționale importante. Au fost anunțate noi proiecte de investiții împreună cu:

Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD), pentru susținerea investițiilor în eficiența energetică a clădirilor publice și a locuințelor.
Banca Europeană de Investiții (BEI), pentru susținerea modernizării infrastructurii școlare din întreaga Moldovă.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), pentru consolidarea infrastructurii și serviciilor digitale, dezvoltarea unor cadre pentru investiții strategice și creșterea competitivității și inovării în sectorul privat.
Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE) și Fondul pentru Creștere Verde (GGF), pentru sprijinirea extinderii accesului la finanțare pentru întreprinderi și gospodării.

Investiții de până la 208 milioane de euro în sectorul privat
În cadrul apelului pentru exprimarea interesului privind investițiile private în Moldova, au fost selectate opt proiecte reprezentând investiții planificate de până la 208 milioane de euro. În prezența comisarei Kos, a președintei Maia Sandu și a prim-ministrului Alexandru Munteanu, au fost semnate scrisori de intenție cu:

INVL, pentru susținerea integrării Moldovei în lanțurile valorice europene prin investiții de capital privat.
TET, pentru dezvoltarea unui centru de date sigur și pregătit pentru inteligența artificială.
Micro Nano Tech, pentru extinderea capacității de inovare în sectoarele de înaltă tehnologie.
Balkan Pharmaceuticals, pentru promovarea cercetării, educației și instruirii medicale, concomitent cu dezvoltarea capacităților în domeniul biofarmaceutic și al tehnologiilor medicale.
KB Container, pentru consolidarea potențialului de producție al Moldovei pentru piața UE și pentru nevoile de reconstrucție ale Ucrainei.
Danube Logistics, pentru îmbunătățirea conectivității în domeniul transporturilor și a legăturilor comerciale cu Ucraina și Uniunea Europeană.
BOSAQ, pentru dezvoltarea unei infrastructuri moderne, eficiente și accesibile de alimentare cu apă pentru cetățeni și sectorul agricol.
VED-MAR AGRO, pentru susținerea tranziției către exporturi agroalimentare cu valoare adăugată mai mare



Detalii:

02.06.2026


Cea de-a doua reuniune a Dialogului de nivel înalt dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind ocuparea forței de muncă, competențele, educația, politicile sociale și drepturile copilului

Reuniunea s-a desfășurat  la Bruxelles, sub egida Vicepreședintei Executive a Comisiei Europene pentru Drepturi Sociale și Competențe, Locuri de Muncă de Calitate și Pregătire, Roxana Mînzatu.

Dialogul s-a concentrat pe reforme care au un impact direct asupra vieții cetățenilor - de la educație și ocuparea forței de muncă până la protecție socială, incluziune și egalitate de șanse. De asemenea, părțile au evaluat progresele înregistrate de Republica Moldova în alinierea la standardele Uniunii Europene în domeniile educației, social și al ocupării forței de muncă, în contextul procesului de aderare la UE.

Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu a reiterat sprijinul Uniunii Europene pentru Republica Moldova, inclusiv în procesul de asociere la programul Erasmus+. În acest context, UE a alocat 5 milioane de euro pentru sprijinirea țărilor candidate care aspiră să devină state asociate programului, iar Ministerul Educației și Cercetării a lansat procesul de instituire a viitoarei Agenții Naționale Erasmus+ în Republica Moldova.

„Prioritatea strategică a Republicii Moldova rămâne avansarea accelerată a procesului de aderare la Uniunea Europeană și deschiderea negocierilor pentru toate clusterele, în baza progreselor substanțiale realizate și a principiului meritului. Ministerul Educației și Cercetării acordă o atenție deosebită implementării angajamentelor aferente Capitolului 25 - Știință și Cercetare și Capitolului 26 - Educație și Cultură. Progresele înregistrate ne oferă încrederea că, până la sfârșitul anului, vom putea deschide și închide negocierile pe aceste două capitole”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

Alte inițiative abordate au vizat lansarea unui proiect de consolidare a sistemului educațional pentru copiii din grupuri vulnerabile, precum și continuarea sprijinului pentru asocierea deplină a Republicii Moldova la Programul Erasmus+.

De asemenea, participanții au trecut în revistă rezultatele obținute după prima ediție a Dialogului de nivel înalt, desfășurată în iunie 2025, la Chișinău. Printre realizările importante se numără aderarea a nouă centre de excelență din Republica Moldova la Alianța europeană pentru ucenicie, consolidând cooperarea în domeniul învățămâВуефдшшntului profesional tehnic și contribuind la alinierea formării profesionale la standardele UE

Detalii



19- 21.05.2026
Promovarea aderării RM la UE pe agenda vizitei Președintei Maia Sandu la Parlamentul European, în Țările de Jos și la conferința Globsec
Aceste vizitele din această săptămână au drept scop să avanseze interesele cetățenilor de a construi o țară sigură și prosperă prin parteneriate și viitoarea apartenență la Uniunea Europeană.

Președinta RM, Maia Sandu, a întreprins o vizită de lucru la Strasbourg, unde a avut întrevederi cu Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și cu liderii principalelor grupuri politice reprezentate în Parlamentul European, axate pe avansarea parcursului european al țării noastre și pe securitatea regională.

Întâlnirea cu Președinta Parlamentului European, a reconfirmat sprijinul ferm al legislativului european pentru procesul de aderare la UE. 
Programul vizitei a inclus discuții separate cu reprezentanții mai multor grupuri politice: Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților, Verzii/Alianța Liberă Europeană, Conservatorii și Reformiștii Europeni, Renew Europe și Partidul Popular European. Întrevederile a vizat consolidarea sprijinului politic pentru deschiderea negocierilor de aderare și reformele pe care RM le implementează în procesul de integrare.

În cadrul vizitei, Președinta Maia Sandu a fost decorată cu Ordinul European de Merit, conferit pentru orientarea fermă a Moldovei pe calea europeană, pentru consolidarea guvernării democratice, a transparenței și a statului de drept, precum și pentru consolidarea rezilienței țării împotriva amenințărilor hibride, a dezinformării și a tentativelor de destabilizare, contribuind astfel la o Europă mai sigură și mai democratică. În discursul său de acceptare, susținut în plenul Parlamentului European, șefa statului a dedicat distincția cetățenilor RM: „Această distincție aparține oamenilor din Moldova. Ei sunt cei care au câștigat-o”, a spus Președinta.

Totodată, șefa statului a evidențiat eforturile societății moldovenești de a apăra democrația și direcția europeană a țării, în pofida presiunilor externe și a provocărilor de securitate. În final, Președinta Maia Sandu a adresat un apel către instituțiile europene și statele membre ale UE pentru susținerea următorilor pași în procesul de aderare: „Apelul meu către dumneavoastră, către instituțiile UE și statele membre, este simplu: răsplătiți acest merit. Permiteți Republicii Moldova să înainteze pe drumul său european”, a conchis șefa statului.

Ordinul European de Merit recunoaște meritele persoanelor care au adus o contribuție semnificativă la integrarea europeană sau la promovarea și apărarea valorilor consacrate în tratate. Scopul său este de a inspira generațiile viitoare, punând în lumină curajul civic și angajamentul față de idealurile europene. Distincția a fost instituită cu ocazia celei de a 75-a aniversări a Declarației Schuman - care a pus bazele unității europene.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat la cea de-a 21-a ediție a Forumului GLOBSEC, care a reunește șefi de stat, factori de decizie, lideri din mediul de afaceri și vizionari pentru a genera soluții la cele mai presante provocări geopolitice ale momentului.

Președinta a participat și la un panel dedicat RM unde a împărtășit lecțiile dobândite de RM în contracararea ingerințelor străine și a amenințărilor hibride. Șefa statului a subliniat că interferența externă în alegerile din Moldova reprezintă un semnal de alarmă pentru întreaga Europă — în special pentru țările care urmează să organizeze scrutine electorale pe parcursul anului 2027.
În cadrul forului, Președintei i-a fost decernat Premiul GLOBSEC, alături de Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. GLOBSEC a motivat acordarea premiului Maiei Sandu prin „angajamentul său față de apărarea democrației sub presiune și rolul său în ancorarea viitorului Moldovei în stabilitate și reforme”.

Șefa statului a dedicat distincția primită cetățenilor RM: „Celor care timp de trei decenii au luptat pentru democrație, celor care, prin vot, i-au scos afară pe autocrați și oligarhi. Și celor care au votat pentru Europa în pofida presiunilor și amenințărilor rusești — celor care au refuzat să fie cumpărați sau intimidați. Și celor care merg în fiecare zi la muncă. Sunt aici datorită lor. Este o onoare să îi reprezint.”
Detalii:
21-22.05.2026
Vizita de lucru la Bruxelles a Cristinei Gherasimov, Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană
La invitația președinției cipriote a Consiliului UE, Cristina Gherasimov, a participat  la reuniunea Grupului de lucru pentru extindere și țările aflate în procesul de negocieri pentru aderarea la UE (COELA).
În cadrul ședinței, au fost prezentate progresele înregistrate de Republica Moldova pe Clusterul 4 - Agenda verde și conectivitate durabilă - și pe Clusterul 5 - Resurse, agricultură și coeziune.
„Mai avem multe acțiuni de realizat. Dar vom continua să muncim, împreună cu toate instituțiile responsabile, pentru ca să înregistrăm progrese, să livrăm rezultate și să schimbăm spre bine modul de trai și calitatea vieții oamenilor. De fiecare dintre noi și de implicarea întregii societății depinde calitatea aerului pe care-l inspirăm, apa pe care o consumăm și țara pe care o lăsăm generațiilor care vin”, a spus Cristina Gherasimov.
  • întrevedere cu Marta Kos, comisara europeană pentru Extindere
„Am discutat despre reformele pe care am reușit să le implementăm acasă până acum, evoluțiile din procesul de negocieri pentru aderare și obiectivele pentru următoarea perioadă”, a spus Cristina Gherasimov.
„Republica Moldova rămâne ferm angajată să avanseze în parcursul său european și să livreze rezultate concrete, pe care oamenii să le simtă în viața de zi cu zi”, a menționat Cristina Gherasimov.

Detalii
12.05.2026
Ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană 

Progresele la zi înregistrate pe agenda europeană, rata de implementare a reformelor asumate, a recomandărilor Comisiei Europene și a acțiunilor din Planul Național de Aderare au fost evaluate în cadrul ședinței Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană (CNIE), prezidată de Președinta Maia Sandu.

Membrii CNIE au vorbit despre buna coordonare dintre instituții și pașii care urmează a fi realizați în continuare pentru a avansa în procesul de negocieri pentru aderarea la UE, în special în domeniul statului de drept.
Șefa statului a solicitat Biroului de Integrare Europeană să elaboreze și să publice un raport privind implementarea curentă a Programului Național de Aderare pentru perioada 2025–2029.

Președinta a îndemnat toate instituțiile — autoritățile publice centrale și administrația publică locală — precum și societatea civilă și sectorul privat să rămână mobilizate și să-și coordoneze mai strâns eforturile pentru a menține ritmul reformelor și a valorifica fereastra de oportunitate pe care o are Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

De asemenea, în cadrul ședinței a fost adoptat Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei și a fost actualizată componența CNIE. Următoarea raportare în cadrul CNIE este planificată pentru iulie 2026.

„Avem în față același obiectiv ambițios: să livrăm rezultate, să modernizăm țara și să îmbunătățim viața de zi cu zi a oamenilor”, a spus Cristina Gherasimov.
Detalii:
11.05.2026
Extindere UE pe agenda Reuniunii informale a Consiliului Afaceri Generale al UE
În cadrul evenimentului, miniștrii pentru afaceri europene din cele 27 de state membre și statele candidate, au discutat despre importanța extinderii UE într-un context geopolitic complex și despre rolul reformelor din domeniul statului de drept în consolidarea securității, rezilienței și unității europene.

Din partea RM la Reuniune a participat Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, la invitația președinției cipriote a Consiliului UE.
„Pentru Moldova, aceste reforme înseamnă instituții mai puternice, mai multă încredere din partea cetățenilor și o societate capabilă să facă față provocărilor externe. În ultimii ani, țara noastră a urcat poziții importante în topurile internaționale care monitorizează domenii-cheie precum combaterea corupției, libertatea presei și consolidarea instituțiilor democratice. Acest lucru nu ar fi fost posibil fără eforturile colosale pe care le depunem acasă și fără implicarea întregii societăți”, a spus Cristina Gherasimov.
 În marja Reuniunii, Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a avut mai multe întrevederi bilaterale cu:
  • Marilena Raouna, viceministra pentru Afaceri Europene a Ciprului;
  • Alexandra Papadopoulou, viceministra Afacerilor Externe a Greciei;
  • Sigutus Mitkus, viceministru pentru Afaceri Externe al Lituaniei;
  • Clara Staicu, secretar de Stat pentru Afaceri Europene a României;
  • Ines Domingo, Secretar de Stat pentru Afaceri Europene a Portugaliei;
  • Fernando Mariano Sampedro Marcos, Secretar de Stat pentru Afaceri Europene al Spaniei;
  • Taras Kachka, viceprim-ministru pentru Integrare Europeană și Euro-Atlantică a Ucrainei;
  • Maida Gorčević, ministra Afacerilor Externe a Muntenegrului.
„Am discutat despre eforturile pe care le facem acasă pentru a implementa reforme în toate domeniile și despre planurile pentru următoarele luni. Pentru țara noastră, sprijinul, expertiza și colaborarea cu statele membre ale UE și cele candidate sunt esențiale pentru a ne pregăti cât mai bine și pentru a avansa în parcursul nostru european”, a spus Cristina Gherasimov.
Detalii:
09.05.2026
Conferința științifică națională „9 mai: Comemorare, reconciliere și unitate europeană”

Evenimentul organizat de Ministerul Educației și Cercetării  a reunit cercetători, profesori de istorie și științe sociale, directori de instituții de învățământ, elevi, precum și reprezentanți ai corpului diplomatic.

Evenimentul a marcat lansarea „Decadei valorilor general-umane” - o serie de activități educaționale și tematice desfășurate în instituțiile de învățământ din întreaga țară în perioada 8-15 mai 2026. 

Participanții au discutat despre semnificațiile istorice ale zilei de 9 mai, impactul propagandei și al dezinformării asupra memoriei colective, precum și despre rolul educației în promovarea valorilor democratice și a spiritului critic în rândul tinerilor.

Programul evenimentului a inclus două paneluri tematice, prezentări și sesiuni de discuții dedicate istoriei, culturii memoriei și importanței integrării europene pentru viitorul Republicii Moldova. În cadrul conferinței a avut loc și festivitatea de premiere a elevilor participanți la Concursul Republican „Prin Memorie și Recunoștință spre viitorul european”.

La final, participanții au adoptat o rezoluție prin care au reafirmat importanța zilei de 9 mai ca un eveniment comun de reculegere, compasiune și toleranță. „Este un moment simbolic în care putem reafirma atașamentul nostru față de valorile europene: democrația, statul de drept, libertățile individuale și prosperitatea - valori pe care ni le asumăm ca societate odată cu aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, se menționează în documentul adoptat.

Discursul Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu: „Nu putem să tolerăm suprapunerea comemorării victimelor războiului cu glorificarea regimului sovietic. Viitorul european al Republicii Moldova înseamnă alegerea adevărului în locul propagandei”.

Președinta a accentuat, totodată, legătura dintre memoria războiului și proiectul european: „Nu există nicio contradicție între ideea de cinstire a Zilei Victoriei și celebrare a Europei. Dimpotrivă. Proiectul european s-a născut tocmai din lecția devastatoare a războiului și a totalitarismului. Din convingerea că pacea și libertatea trebuie să înlocuiască ura și imperialismul.”

Discursul Ambasadoarei Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piórko:
„Felul în care societățile își amintesc trecutul determină modul în care își apără democrația în prezent. Ziua Europei nu înseamnă, așadar, doar comemorarea trecutului. Ea înseamnă asumarea responsabilității pentru viitor. Cetățenii Republicii Moldova au ales acest viitor: un viitor ancorat în pace, în oportunități și în libertăți democratice – un viitor în cadrul Uniunii Europene”.
Detalii:
07- 08.05.2026
Vizita oficială a Înaltei reprezentante a UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas
Agenda include întrevederi axate pe securitate și apărare, inclusiv cu ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și cu ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi.

În a doua zi, Kaja Kallas s- a întâlnit cu Președinta Maia Sandu, Prim-ministrul Alexandru Munteanu și alți oficiali de nivel înalt. Agenda include, de asemenea, discuții cu reprezentanți ai societății civile, precum și participarea la EuroQuiz, alături de tineri din toată Moldova.
  • întrevedere cu Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi
Discuțiile au vizat avansarea procesului de aderare a RM la UE și cooperarea în domeniul securității și apărării.
Cei doi oficiali au evaluat stadiul implementării Parteneriatului RM – UE în domeniul securității și apărării, inclusiv perspectivele de aprofundare a cooperării în contextul noii Strategii de securitate a UE, aflată în proces de elaborare. Un subiect distinct l-a constituit sprijinul acordat RM prin Instrumentul european pentru pace (European Peace Facility – EPF), inclusiv continuarea asistenței europene.
În cadrul întrevederii au fost abordate și provocările de securitate, inclusiv consecințele războiului din Ucraina și amenințările hibride care afectează stabilitatea regională.

Înaltul Reprezentant Kaja Kallas a reafirmat susținerea pentru agenda europeană a RM „Uniunea Europeană susține Republica Moldova în parcursul său european și apreciază progresele înregistrate în procesul de aderare. Discuțiile privind extinderea Uniunii Europene reflectă importanța strategică a acestui proces pentru întregul continent. Este important să valorificăm această oportunitate și să continuăm cooperarea strânsă pentru consolidarea stabilității și securității în regiune”.
  • întrevedere cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu
Discuțiile s-au axat pe pașii pe care Republica Moldova îi face în procesul de aderare la UE, inclusiv reformele din domeniul justiției, consolidarea instituțiilor și combaterea corupției. S-a discutat, de asemenea, despre provocările de securitate cu care se confruntă Moldova în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, precum și despre rolul tot mai activ al țării noastre ca partener și contributor la securitatea regională.
Kaja Kallas a anunțat că va propune statelor membre dublarea finanțării Republicii Moldova prin Instrumentul European pentru Pace, care ar urma să ajungă până la 120 de milioane de euro anual. Aceasta ar reprezenta cea mai mare măsură de asistență acordată vreodată unei țări beneficiare, după Ucraina.
  • întrevedere cu Ministrul apărării, Anatolie Nosatîi
    • Discuțiile s-au referit la securitatea regională, viitorul european al RM și eforturile de consolidare a păcii și securității în RM. Părțile au discutat și despre cooperarea bilaterală și proiectele de asistență implementate cu sprijinul UE pentru dezvoltarea domeniului de apărare.
Cu prilejul vizitei, în Regimentul de Stat Major „General de brigadă Nicolae Petrică” a fost organizat un eveniment de prezentare a echipamentelor și unităților de transport achiziționate, în ultimii ani, pentru Armata Națională prin intermediul Instrumentului European pentru Pace (EPF).
Ulterior, Anatolie Nosatîi și Kaja Kallas au susținut declarații de presă, în cadrul cărora au fost evidențiate principalele realizări ale parteneriatului și impactul asupra modernizării capacităților de apărare ale RM.

Kaja Kallas a menționat: " Sprijinul UE menține siguranța cetățenilor moldoveni. UE este deja cel mai mare furnizor de echipamente pentru Forțele Armate ale Republicii Moldova: pentru domeniul logistic, ajutor medical și pentru protejarea infrastructurii critice. Astăzi, am inspectat echipamentele predate recent, care includ echipamente de comunicații și numeroase vehicule, cum ar fi camioane, autobuze și transport de urgență. Pe lângă fortificarea capacităților imediate de apărare ale Republicii Moldova, sprijinul UE consolidează și reziliența pe termen lung a țării și vom continua să vă sprijinim în această direcție".
  • întrevedere cu reprezentanți ai societății civile din RM
Discuțiile au subliniat rolul esențial al societății civile în consolidarea democrației- de la monitorizarea reformelor și promovarea transparenței, până la asigurarea unei corelări între politicile publice și nevoile cetățenilor.
Înalta Reprezentantă a UE Kallas a reafirmat sprijinul ferm al UE pentru reformele din RM, consolidarea rezilienței democratice și accelerarea dezvoltării economice, ca piloni ai parcursului european al țării.

Detalii:
07.05.2026
Vizita de lucru a Reprezentanților COELA la Chișinău

Grupul de lucru pentru extindere și țări aflate în proces de negociere a aderării la UE este alcătuit din reprezentanții statelor membre responsabile de monitorizarea progresului în țările candidate și pregătirea deciziilor în procesul de negocieri. Vizita se desfășoară sub egida Președinției cipriote a Consiliului UE.

Oficialii au avut mai multe întrevederi, inclusiv cu Președinta Maia Sandu, cu membrii Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, cu profesioniștii din domeniul justiției și securității, dar și cu societatea civilă.

„Ne bucurăm că diplomații din statele membre ale UE, care pregătesc toate deciziile UE pe subiectul extinderii, inclusiv în negocierile cu Republica Moldova, au venit să ne cunoască țara, să discute cu decidenții și să afle din prima sursă că Moldova are instituții care reușesc să avanseze în procesul de reforme și să livreze rezultate, are tineri entuziaști și oameni muncitori”, a spus viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov.
  • întrevedere cu     Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu
În cadrul întâlnirii, Președinta a reafirmat angajamentul ferm al RM de a avansa cu determinare pe calea reformelor și a integrării europene. Șefa statului a prezentat progresele concrete în modernizarea țării, cu accent pe reforma justiției, combaterea corupției și alinierea legislației naționale la standardele europene.
Președinta a subliniat, totodată, că RM își consolidează rolul de partener activ și de încredere al UE în fața amenințărilor la adresa securității regionale, contribuind la stabilitatea și reziliența întregii regiuni.
  • întrevedere cu viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu
S-a discutat despre principalele evoluții care susțin integrarea graduală a RM în Piața Unică Europeană, inclusiv aderarea la SEPA, integrarea în zona „Roam Like at Home”, implementarea Convenției de Tranzit Comun și alinierea standardelor naționale la acquis-ul european în domenii precum concurența, digitalizarea, infrastructura calității, protecția consumatorilor și libera circulație a mărfurilor și serviciilor.

Totodată, au fost prezentate rezultatele obținute în implementarea Agendei de Reforme aferente Planului de Creștere al RM, inclusiv rata de implementare de 93% a reformelor asumate pentru anul 2025, cea mai înaltă dintre statele candidate. Discuțiile au vizat și impactul investițiilor susținute de UE asupra dezvoltării economice, digitalizării, securității energetice și creșterii competitivității economiei naționale.

Viceprim-ministrul Osmochescu a subliniat importanța Conferinței Investiționale UE-Moldova, care va avea loc pe 4 iunie, și care va reuni investitori, instituții financiare și factori de decizie pentru a promova potențialul investițional al RM și aprofundarea parteneriatului economic cu UE.

Detalii:
05.05.2026
Cea de-a XVII-a reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere RM -UE

Delegația Parlamentului, condusă de copreședintele CPA RM–UE, deputatul Marcel Spatari, deputații Sergiu Lazarencu, Gaik Vartanean, Ana Calinici, Alexandr Trubca și Elena Grițco au participat la Bruxelles la reuniunea Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

Evenimentul a fost coprezidat de președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, Marcel Spatari, și de europarlamentarul Siegfried Mureșan.

Agenda reuniunii a inclus discuții privind stadiul negocierilor de aderare ale RM la UE, inclusiv reforma justiției. La dezbateri au participat Gert Jan Koopman, director general al Direcției Generale Vecinătate și Negocieri privind Extinderea din cadrul Comisiei Europene, Cristina Gherasimov, viceprim-ministru pentru Integrare Europeană al Republicii Moldova (în regim online), precum și Stela Braniște, secretar general adjunct al Ministerului Justiției.

Un alt subiect important de pe agenda reuniunii a vizat evoluția economiei RM, Planul de creștere al UE și viitorul cadru financiar multianual al UE pentru perioada 2028–2034. Schimbul de opinii pe aceste teme a avut loc cu participarea lui Alexei Buzu, secretar general al Guvernului RM (în regim online), și a lui Cristian Pîrvulescu, copreședinte al Platformei Societății Civile UE–RM.

Totodată, au fost abordate aspecte privind securitatea, reziliența și sectorul energetic, în cadrul unui schimb de opinii cu Audrone Perkauskiene, director adjunct responsabil pentru Europa de Est și Asia Centrală în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, și Dorin Junghietu, ministrul Energiei al Republicii Moldova.

La finalul reuniunii, membrii Comitetului Parlamentar de Asociere RM – UE au adoptat Declarația finală și recomandările.






Comitetul Parlamentar de Asociere RM- UE pledează pentru deschiderea oficială a negocierilor de aderare ale RM pe toate clusterele, până la sfârșitul anului 2026. Apelul către Consiliul Uniunii Europene se regăsește în Declarația adoptată la cea de-a XVII-a Reuniune a CPA RM-UE, desfășurată pe 5 mai la Bruxelles.
„Deschiderea oficială a negocierilor de aderare ar confirma recunoașterea de către UE a realizărilor RM și ar consolida credibilitatea procesului de extindere”, se arată în declarație. 
Membrii CPA RM-UE subliniază că aderarea țării ar contribui la consolidarea păcii, securității, stabilității și prosperității, precum și la reziliența democratică în spațiul european.

Comitetul Parlamentar de Asociere evidențiază progresele semnificative înregistrate de RM în procesul de aderare, derulat cu o viteză record, și confirmă eforturile autorităților privind implementarea reformelor și armonizarea legislației naționale cu acquis-ul UE. Totodată, în declarație se menționează despre finalizarea a 24 de etape de reformă din cadrul Planului de creștere al UE, ceea ce reprezintă cea mai ridicată rată de îndeplinire a angajamentelor dintre țările candidate.

Comitetul subliniază rolul crucial al Parlamentului în asigurarea legitimității democratice a reformelor și reafirmă importanța Memorandumului de Înțelegere semnat recent de Președinții Metsola și Grosu, care întărește cooperarea parlamentară începută în 2021.

De asemenea, documentul apreciază sprijinul financiar și tehnic continuu al UE, inclusiv fondurile suplimentare destinate reformei justiției: 5 milioane de euro pentru extinderea procesului de vetting al judecătorilor și 4 milioane de euro pentru proiectul e-Justiție, care va accelera digitalizarea sistemului judiciar.

În secțiunea dedicată securității RM, CPA RM-UE condamnă incursiunile repetate ale dronelor și rachetelor rusești în spațiul aerian al țării și solicită consolidarea cooperării cu UE în domeniile apărării aeriene, supravegherii și rezilienței în fața amenințărilor hibride și asimetrice.

Membrii Comitetului solicită, totodată, sprijin continuu pentru dezvoltarea interconexiunilor energetice, diversificarea rutelor de aprovizionare și protejarea infrastructurii critice. Parlamentarii salută intenția Guvernului de a finaliza cele trei linii de înaltă tensiune și de a le pune în funcțiune cât mai curând.

CPA RM-UE salută sprijinul acordat de UE și România prin Mecanismul de protecție civilă al UE în gestionarea consecințelor incidentului de poluare de pe râul Nistru.

Declarația apreciază decizia Parlamentului RM din 2 aprilie 2026 de a denunța Acordul de instituire a Comunității Statelor Independente (CSI), considerând-o un pas important în distanțarea de cadrul CSI și de acordurile conexe, care marchează o schimbare geopolitică semnificativă.

CPA RM-UE este forumul parlamentar al Acordului de Asociere UE – RM, format din membri ai Parlamentului RM și ai Parlamentului European, care se reunesc de două ori pe an, alternativ la Chișinău și Bruxelles.

Detalii:
04.05.2026
Cea de a opta reuniune a Comunității Politice Europene 

Summitul Comunității Politice Europene reunește lideri din peste 40 de țări ale continentului sub deviza „Clădim viitorul: unitate și stabilitate în Europa”, și reprezintă un forum esențial pentru dialog politic, cooperare în domeniul securității și consolidarea unității europene.

Într-o perioadă de transformare geopolitică profundă, liderii vor discuta despre modalitățile de cooperare mai strânsă și de coordonare a acțiunilor de consolidare a rezilienței democratice, de promovare a conectivității și de consolidare a securității economice și energetice.
Summitul a fost coprezidat de António Costa, președintele Consiliului European, și de Nikol Pașinian, prim-ministrul Republicii Armenia.

Președintele Costa a subliniat importanța istorică a acestui summit: Este un eveniment istoric, deoarece, pentru prima dată, comunitatea politică europeană se reunește aici, în Caucazul de Sud, și pentru că plasează Armenia în inima Europei, care este exact locul din care face parte – având în vedere istoria sa îndelungată și bogată.

Reuniunea a avut loc înaintea primului summit bilateral UE-Armenia.
La această a opta reuniune a comunității politice europene au fost invitați să participe 48 de șefi de stat și de guvern.
Comunitatea politică europeană își propune:
  • să promoveze dialogul politic și cooperarea în vederea abordării chestiunilor de interes comun
  • să consolideze securitatea, stabilitatea și prosperitatea continentului european
Comunitatea politică europeană s-a reunit de șapte ori până în prezent. Următoarea reuniune a comunității politice europene va avea loc în Irlanda, în noiembrie 2026.


Președinta Maia Sandu a participat la Summitul Comunității Politice Europene de la Erevan și a avut mai multe întrevederi bilaterale și multilaterale, axate pe avansarea procesului de aderare a RM la UE și pe consolidarea parteneriatelor de securitate.

 Discuțiile s-au axat pe viitorului european al RM și consolidării păcii și securității în țară.
"Astăzi la Erevan, alături de prietenii noștri — România, Franța, Polonia, Italia, Regatul Unit — și împreună cu Comisia Europeană, Consiliul European și țările care dețin în 2026 președinția rotativă a Consiliului UE, Cipru și Irlanda, am discutat despre prioritățile de pe agenda europeană și pașii următori pe drumul nostru spre aderare", a subliniat Maia Sandu.
 
Maia Sandu a luat parte la reuniunea Coaliției Europene Împotriva Drogurilor, inițiativă lansată anul trecut de Președintele Emmanuel Macron și Președinta Consiliului de Miniștri al Italiei, Giorgia Meloni.

În cadrul reuniunii, liderii au reafirmat că combaterea fluxurilor financiare ilicite, a spălării banilor și a corupției reprezintă o componentă esențială a unei strategii antidrog exhaustive. Înalții oficiali au subliniat că mecanismele de sancționare a bunurilor provenite din infracțiuni ale persoanelor și organizațiilor implicate în traficul de droguri trebuie adoptate de un număr cât mai mare de state, inclusiv propunerea aflată în curs de elaborare la nivelul Uniunii Europene.

Totodată, s-au angajat să armonizeze procedurile de confiscare a activelor provenite din activități infracționale și gestionarea acestor fonduri, astfel încât instituțiile naționale de aplicare a legii și programele de prevenție să poată beneficia direct de resursele recuperate. Un accent deosebit a fost pus pe consolidarea colaborării operaționale între statele membre ale Coaliției și pe îmbunătățirea schimbului de informații, în special în ceea ce privește utilizarea criptomonedelor în scopul spălării banilor.

Participarea RM la această reuniune vine în continuarea eforturilor Chișinăului în lupta împotriva criminalității transfrontaliere. Moldova, ca și alte țări europene, se confruntă cu amenințările reprezentate de traficul de droguri și de rețelele criminale organizate, date fiind poziția sa geografică și presiunile de securitate din regiune. Combaterea acestor fenomene reprezintă o prioritate națională, iar cooperarea la nivel european constituie un multiplicator esențial al eforturilor interne.

 Șefa statului va co-prezida, alături de Președintele Franței, Emmanuel Macron, o sesiune dedicată rezilienței democratice în fața amenințărilor hibride — una dintre temele centrale ale agendei europene în contextul actual de securitate.

  • participarea Viceprim-ministrei pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov
    • Agenda discuțiilor a reunit teme esențiale precum energia, conectivitatea și reziliența democratică, într-un context global tot mai complex.
    „În fața provocărilor actuale, dialogul și cooperarea sunt utile și necesare. EPC oferă un spațiu în care statele pot lucra împreună acolo unde acțiunea individuală nu este suficientă. Pentru statele mici, precum Republica Moldova, astfel de platforme sunt cu atât mai importante. Nicio țară nu poate face față singură provocărilor globale, iar cooperarea devine o condiție pentru reziliență, securitate și dezvoltare”, a spus Cristina Gherasimov.
Detalii:
28.04.2026
Lansarea celei de- a cincea ediții a Programului comun de stagii UE–Moldova

Tinerii moldoveni - studenți și absolvenți recenți de până la 30 de ani pot aplica pentru a petrece două luni de vară lucrând alături de funcționari publici în instituțiile publice centrale ale Moldovei. 

Programul din acest an se va concentra pe relațiile UE–Moldova, în special pe procesul de integrare europeană și negocierile de aderare, oferind stagiarilor oportunitatea de a urmări îndeaproape și a lua parte la unul dintre cele mai importante procese din istoria recentă a țării. Fiecare stagiar va primi o bursă lunară de 250 de euro, finanțată de UE și Danemarca.

Evenimentul este primul dintr-o serie de prezentări organizate în universități din întreaga țară pe parcursul lunilor aprilie și mai. Vor fi organizate și sesiuni online dedicate, adresate tinerilor moldoveni din diaspora.

Dincolo de experiența practică și bursa lunară, finalizarea programului oferă un avantaj profesional concret: absolvenții care finalizează o lună suplimentară de stagiu (a treia) în aceeași instituție pot aplica pentru o funcție publică în cadrul acesteia fără concurs și fără perioadă de probă — un beneficiu prevăzut de cadrul legal în domeniul stagiilor.

Cum să aplici: trimite CV-ul și o scrisoare de motivare la stagii@eu4moldova.eu până la 15 mai 2026. Candidații selectați vor fi invitați la un interviu în fața unei comisii formate din oficiali naționali și internaționali.

Stagiul se desfășoară în perioada 1 iulie – 31 august 2026, cu normă întreagă și prezență fizică într-o instituție publică centrală. Certificatele vor fi acordate după finalizarea programului. 
Detalii complete și regulamentul programului sunt disponibile aici: www.eu4moldova.eu/support-for-eu-integration/#internship.

La eveniment a participat și ministrul Finanțelor, Andrian Gavrilița. În intervenția sa, ministrul Gavriliță a subliniat importanța implicării tinerilor în procesul de modernizare a instituțiilor publice și rolul experienței internaționale în formarea profesională, încurajând totodată valorificarea potențialului din țară. „Am învățat și am lucrat în mai multe țări europene și pot spune că este extrem de valoros să înveți din experiența altor state. Totuși, acasă aveți șansa de a avea un impact real. Sectorul public are nevoie de tineri competenți, iar energia și ideile voastre pot aduce progres și inovație. Acest program de stagii poate fi un prim pas important dacă vă doriți o carieră în serviciul public. În același timp, cea mai bună investiție pe care o putem face este în educație”, a declarat ministrul.

Detalii:
28-30.04.2026

Vizita de lucru la Roma a Cristinei Gherasimov, Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană

Pe agenda vizitei sunt prevăzute întrevederi cu oficiali italieni, audieri în Senat și Camera Deputaților și voi participa la Conferința dedicată parcursului european al Republicii Moldova.

Agenda vizitei include o întrevedere cu Tommaso Foti, ministru pentru Afaceri Europene, PPNR și Politica de Coeziune, precum și audieri în Comisia pentru politici UE și Comisia pentru afaceri externe și apărare din Senatul Italiei. De asemenea, oficialul moldovean participă la audieri în Comisia pentru afaceri externe și comunitare și în Comisia pentru politici UE din Camera Deputaților.
În cadrul vizitei, Cristina Gherasimov va participa la conferința „Cooperarea regională și rolul Inițiativei Central Europene în extinderea Uniunii Europene: parcursul Republicii Moldova spre aderare” și va avea un dialog cu studenții de la Luiss School of Government.
  • întrevedere cu Tommaso Foti, ministrul pentru Afaceri Europene
Discuțiile au vizat progresele din procesul de negocieri pentru aderarea la UE, prioritățile pentru următoarele luni și sprijinul Italiei în acest sens. 
"Am vorbit și despre comunitatea mare de moldoveni din Italia, apreciată pentru contribuția pe care o are în economia și în societatea italiană", a spus Cristina Gherasimov.
  • întrevedere cu  Edmondo Cirielli, viceministrul Afacerilor Externe al Italiei
Discuțiile s-au axat pe continuarea reformelor începute acum patru ani, despre parteneriatul și legătura strânsă dintre RM și Italia în domeniul securității energetice, economice și sociale, dar și despre cum putem atrage mai multe investiții italiene în Moldova.

  • audieri în Senat și Camera Deputaților, în cadrul ședințelor comune ale Comisiilor Afaceri Externe și Apărare, și a Comisiilor pentru Politici UE
S-a discutat despre situația actuală pe agenda europeană a RM și reformele aflate în  în desfășurare,  precum și despre prioritățile pentru următorii ani: consolidarea statului de drept, dezvoltarea economiei și sporirea rezilienței.
"Moldova este o țară mică, dar cu ambiții mari. Obiectivul nostru este să ne ancorăm democrația într-un spațiu al libertății, demnității și prosperității. Cu sprijinul partenerilor noștri, vom reuși", a spus Cristina Gherasimov.
  • participare a Conferința „Cooperarea regională și extinderea Uniunii Europene: parcursul RM spre UE”, organizată de Ambasada țării RM la Roma, împreună cu Ambasada României în Italia și Institutul „Luigi Sturzo”
    • „Am vorbit, împreună cu reprezentații autorităților italiene, experții, profesorii și societatea civilă din Italia, despre progresele din ultimii ani și eforturile care se depun acasă pentru a face schimbările necesare și pentru a avansa pe drumul spre UE”, a spus Cristina Gherasimov.
În parcursul european al RM, cooperarea regională este un element cheie în procesul de modernizare a țării. Un rol important în acest sens îl are Inițiativa Central Europeană, care facilitează accesul la proiecte regionale și resurse pentru dezvoltare - de la conectivitate și transport, până la energie și inovare.

Viceprim-ministra Gherasimov susține că, pentru RM, acest format de cooperare regională, este un sprijin în procesul de aderare, prin schimb de experiență și proiecte comune - de securitate, energie și conectivitate, de consolidare a capacităților instituționale, dar ne deschide și noi parteneriate: „Fiind uniți la nivel regional, vom fi mai puternici în Europa”.

 Detalii:
27.04.2026
Planul de creștere al Republicii Moldova: Guvernul a aprobat mecanismul de implementare și monitorizare a Agendei de reforme

Guvernul a aprobat Agenda de reforme a Planului de Creștere pentru RM, un document istoric pentru dezvoltarea economică a țării și parcursului său european.

Agenda de Reforme stă la baza Planului de Creștere și ne oferă o oportunitate unică: sprijin financiar în valoare de 1,9 miliarde de euro din partea Uniunii Europene.

Documentul cuprinde 56 de reforme și 153 de măsuri concrete, structurate pe 7 piloni esențiali, menite să accelereze procesul de aderare la UE, să sporească competitivitatea economică și să îmbunătățească calitatea vieții cetățenilor.

Cei 7 piloni ai Agendei de Reforme sunt:
  • Competitivitate economică și dezvoltarea sectorului privat – prin digitalizare, acces la finanțare, modernizarea infrastructurii și sprijinirea inovației.
  • Conectivitate și infrastructură digitală – pentru optimizarea logisticii și extinderea rețelelor de transport și internet.
  • Guvernanță economică – axată pe transparență, eficiență și atragerea investițiilor.
  • Capital social – printr-un sistem educațional și medical performant și o forță de muncă adaptată cerințelor viitorului.
  • Tranziția verde și capitalul natural – pentru protecția mediului, reducerea emisiilor și adaptarea la schimbările climatice.
  • Securitate și eficiență energetică – prin diversificarea surselor, creșterea eficienței și alinierea la standardele europene.
  • Valori fundamentale – consolidarea democrației, statului de drept și drepturilor omului.
Elaborarea Agendei a fost coordonată de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, în strânsă colaborare cu Comisia Europeană și instituțiile naționale relevante. În această perioadă au avut loc consultări ample, atât în scris, cât și la evenimente organizate în lunile februarie și martie curent.

Agenda de Reforme 2025–2027 reprezintă un angajament ferm al Guvernului pentru o Moldovă europeană, competitivă, verde și incluzivă, deschisă investițiilor și oportunităților de dezvoltare durabilă.

Agenda de reforme aferentă Planului de creștere al Republicii Moldova, pentru anii 2025-2027, aprobată: https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=148353&lang=ro

Detalii:

27.04.2026
Vizita de lucru a membrei Curții Europene de Conturi, Laima Liucija Andrikienė în Moldova

  • întrevedere cu Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță
Discuțiile au vizat eficiența utilizării și gestionării fondurilor UE, prioritățile de reformă în domeniul finanțelor publice, precum și progresele în armonizarea legislației naționale cu cea europeană. Totodată, au fost abordate reformele administrației publice locale, cu accent pe consolidarea capacităților instituționale, sporirea transparenței și responsabilizarea utilizării fondurilor publice, atât la nivel central, cât și local.
Reprezentanții Curții Europene de Conturi au reconfirmat sprijinul pentru Moldova, precum și disponibilitatea de a contribui în continuare la consolidarea instituțiilor și avansarea procesului de integrare europeană.
  • întrevedere cu Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov
Discuțiile s-au axat pe ultimele evoluții din procesul de negocieri pentru aderarea la UE și pașii următori de pe agenda europeană a Republicii Moldova.

„Am vorbit și despre sprijinul constant oferit de Uniunea Europeană Republicii Moldova în perioadele de criză și despre cât de importantă este această susținere pentru reformele complexe din domenii precum justiția, mediul și agricultura”, a spus Cristina Gherasimov.
  • Vizita la Curtea de Conturi a Republicii Moldova
Din componența delegației au făcut parte Laima Andrikienė, membră a Curții de Conturi Europene, pe Tomas Mackevičius, șeful Cabinetului, Ramona Bortnowschi, manager principal, precum și pe auditorii CCE, Piotr Senator și Michele Scardone. Reprezentanții CCE au fost însoțiți de Wojciech Paczynski, manager de program al Delegației UE în Republica Moldova.

Discuțiile au vizat progresele înregistrate de Curtea de Conturi în procesul de armonizare a cadrului normativ național cu standardele și bunele practici europene, precum și eforturile instituției de consolidare a capacităților sale profesionale. O atenție deosebită a fost acordată măsurilor de îmbunătățire a transparenței, responsabilizării în utilizarea fondurilor publice și fortificării sistemelor de control și management financiar.

În cadrul dialogului, au fost abordate un șir de aspecte importante și actuale pentru Curtea de Conturi a Republicii Moldova, inclusiv necesitatea consolidării independenței Instituției Supreme de Audit, în conformitate cu standardele internaționale și principiile fundamentale aplicabile. Totodată, a fost evidențiată importanța promovării rolului Curții de Conturi în arhitectura guvernanței publice, prin consolidarea capacității sale de a contribui la transparență, responsabilitate și buna administrare a resurselor publice.

Un subiect distinct al discuțiilor l-a constituit implementarea Planului de Creștere pentru RM, inclusiv importanța instituirii unor mecanisme eficiente de monitorizare, control și audit al utilizării fondurilor externe și al reformelor susținute prin acest instrument. În acest context, părțile au subliniat necesitatea asigurării unui cadru instituțional clar, eficient și compatibil cu practicile europene.

De asemenea, au fost abordate aspecte ce țin de organizarea funcției de Autoritate de Audit, fiind reiterată importanța delimitării clare a atribuțiilor și evitării concentrării unor competențe incompatibile în cadrul Instituției Supreme de Audit. În acest sens, a fost remarcat faptul că funcția de Autoritate de Audit urmează să fie organizată în afara Curții de Conturi, în concordanță cu bunele practici europene și cu necesitatea menținerii independenței și mandatului constituțional al instituției.
  • întrevedere cu Președinta CCRM, Tatiana Șevciuc
Subiectele abordate au inclus eficiența utilizării și gestionării fondurilor UE, precum și prioritățile de reformă în domeniul auditului public extern, în contextul parcursului de integrare europeană al Republicii Moldova.

Detalii:
24.04.2026
Reuniunea a 17-a a Platformei Societății Civile UE–Moldova: apel pentru deschiderea negocierilor de aderare pe capitolele fundamentale și consolidarea reformelor

În deschiderea reuniunii, Co-președinta Platformei, Liliana Palihovici, a subliniat rolul societății civile în procesul de aderare.
Viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a vorbit despre etapa la care se aflǎ Republica Moldova în procesul de negocieri pentru aderare și despre prioritățile pentru următoarele luni.
Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale a RM, a subliniat importanța alinierii politicilor sociale la standardele europene, în contextul procesului de aderare.
Cristian Pîrvulescu, co-președinte al Platformei, a evidențiat progresele RM în parcursul său european și importanța consolidării reformei justiției, subliniind inclusiv perspectiva unei creșteri economice accelerate și a consolidării instituționale.
În cadrul dezbaterilor, membrii Platformei au salutat progresele înregistrate în procesul de integrare europeană și au subliniat necesitatea accelerării etapelor următoare ale negocierilor de aderare.

În declarația finală, participanții au cerut deschiderea oficială, fără întârzieri, a negocierilor pe capitolele fundamentale, în contextul progreselor realizate de RM și al angajamentelor asumate la nivel european.
Platforma a subliniat necesitatea implicării reale a societății civile în procesul decizional, precum și consolidarea capacității administrative și a mecanismelor de consultare publică, inclusiv în procesul de reformă a administrației publice locale.

În domeniul justiției, Platforma a exprimat îngrijorări privind modificările legislative referitoare la evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor (vetting), subliniind necesitatea menținerii imparțialității procesului. De asemenea, au fost formulate recomandări privind repartizarea aleatorie a dosarelor, reducerea duratei de examinare a cauzelor, modernizarea infrastructurii instanțelor, îmbunătățirea funcționării Institutului Național al Justiției și accelerarea digitalizării sistemului judiciar.

Detalii:

    23- 24.04.2026
    Agenda vizitei oficialului european a inclus întrevederi cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, Președintele Parlamentului, Igor Grosu, Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, și conducerea Ministerului Muncii și Protecției Sociale. De asemenea, programul cuprinde consultări cu reprezentanții societății civile, ai patronatelor, sindicatelor și mediului de afaceri.

    întrevedere cu Președintele Parlamentului, Igor Grosu
    Discuțiile au vizat parcursul european al țării, etapele procesului de aderare la Uniunea Europeană și importanța asigurării transparenței în procesul decizional.

    În cadrul întrevederii, Igor Grosu a subliniat rolul esențial al societății civile, apreciind nivelul ridicat de implicare și profesionalism al organizațiilor din RM, care contribuie activ la procesul de reformă și apropiere de standardele europene.
    • întrevedere cu Premierul Alexandru Munteanu
    Discuțiile s-au axat pe situația regională actuală, consecințele agresiunii ruse în Ucraina, dosarul transnistrean, combaterea propagandei și protejarea spațiului informațional. avansarea parcursului european al RM și cooperarea dintre RM și Comitetul Economic și Social European, 

    Un alt subiect important al discuțiilor a fost fortificarea rolului societății civile și implicarea tinerilor, inclusiv în procesul de aderare la UE. Premierul Munteanu a menționat că Guvernul menține un dialog activ cu reprezentanții societății civile. 

    Președintele CESE a exprimat susținerea puternică pentru integrarea țării noastre în Uniunea Europeană și disponibilitatea de a oferi sprijin în domeniile muncii și protecției sociale.

    • întrevedere cu Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov
    „Am vorbit despre reformele pe care le facem acasă, progresele de pe agenda noastră europeană, dar și despre implicarea societății civile și a tinerilor în grupurile de lucru și în luarea deciziilor în procesul de negocieri pentru aderarea la UE”, a spus Cristina Gherasimov.
    Viceprim-ministra Gherasimov a susținut că societatea civilă este un partener esențial în pregătirea RM pentru aderarea la UE.
    • întrevedere cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu
    Agenda discuțiilor a vizat parcursul de aderare al RM la Uniunea Europeană, cu accent pe continuarea reformelor și deschiderea negocierilor pe capitolele fundamentale.
    Prin activitatea sa, CESE sprijină Moldova și parcursul european al țării prin proiecte ce contribuie la consolidarea societății civile, prin valorificarea expertizei în domeniul politicilor sociale și al ocupării forței de muncă, precum și prin promovarea dialogului între organizațiile din țară și instituțiile Uniunii Europene.
     
    24.04.2026 
    Participarea la cea de-a 17-a reuniune a Platformei Societății Civile Uniunea Europeană – Republica Moldova

    În cadrul sesiunii inaugurale, președintele Comitetului Economic și Social European, Seamus Boland, a subliniat importanța strategică a Republicii Moldova în procesul de extindere al Uniunii Europene și rolul esențial al societății civile în susținerea reformelor.
    „Aceasta este prima mea vizită, în calitate de președinte al Comitetului Economic și Social European, într-o țară candidată la UE, ceea ce arată importanța strategică pe care o acordăm aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Fac apel la menținerea ritmului reformelor și la implicarea deplină și reală a societății civile și a partenerilor sociali în acest parcurs. Acest lucru contribuie la asigurarea faptului că reformele nu sunt doar adoptate, ci și înțelese, susținute și sustenabile. Apreciez activitatea Platformei Societății Civile UE–Moldova în acest domeniu și în consolidarea încrederii publice. Vă puteți baza pe Comitetul Economic și Social European să continue acest drum alături de dumneavoastră” ,a declarat președintele Comitetului Economic și Social European, Seamus Boland. 

    Participare la ediția EU Talks Tineri pentru Europa
    Studenți de la ASEM, Universitatea Liberă Internațională din Moldova (ULIM) și Universitatea de Stat din Moldova (USM), alături de membri ai rețelei Centrelor de Informare ale UE și Euro Cluburilor, au participat la o discuție interactivă despre viitorul european al RM, oportunitățile pentru tineri și rolul noii generații în societate. Evenimentul a fost conceput într-un format deschis și participativ, care a încurajat dialogul direct și schimbul de idei.

    Pe parcursul sesiunii, tinerii au abordat teme inclusiv parcursul european al RM, accesul la educație și programe de mobilitate în UE, dezvoltarea competențelor necesare pe piața muncii, precum și oportunitățile de implicare în inițiative civice și comunitare. Discuțiile au reflectat, de asemenea, un interes crescut pentru antreprenoriat, inovație și rolul tinerilor în promovarea valorilor europene la nivel local.

    Un accent aparte a fost pus pe modul în care tinerii pot contribui la consolidarea unor societăți reziliente, în contextul provocărilor actuale, inclusiv dezinformarea și impactul acesteia asupra percepțiilor publice. 

    Comitetul Economic și Social European este un organism consultativ al UE ce reprezintă organizațiile angajatorilor, lucrătorilor și alte grupuri de interese și funcționează ca o punte între instituțiile decizionale ale UE și cetățenii europeni.

    Detalii:

    22.04.2026

    Consiliul UE a numit-o pe Kirsten Joppe în calitate de nou șef al misiunii de parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova

    Kirsten Joppe a preluat atribuțiile la 25 aprilie 2026, preluând funcția de la Cosmin Dinescu.

    Decizia de numire a acesteia în funcția de nou șef al EUMA Moldova a fost luată de Comitetul politic și de securitate al UE la 22 aprilie 2026.

    Kirsten Joppe este expert german în guvernanță și consilier internațional cu peste două decenii de experiență în operațiuni de pace și drepturile omului. A acumulat o vastă expertiză internațională grație diverselor roluri în ceea ce privește asistența electorală și funcțiilor de conducere în cadrul misiunii OSCE în Kosovo și al Ministerului Federal al Afacerilor Externe din Germania, unde a ocupat funcția de responsabil de țară pentru Armenia și Azerbaidjan.

    În noiembrie 2024, Kirsten Joppe s-a alăturat EUPM Moldova în calitate de șef adjunct al misiunii și șef al Statului Major, după mai mult de 6 ani în Ucraina. Pe durata mandatului său în cadrul Misiunii europene de consiliere în Ucraina (EUAM), a ocupat, printre altele, funcția de șef al componentei de reformă strategică, supraveghind domenii precum reforma strategică, digitalizarea, drepturile omului, egalitatea de gen și combaterea corupției.

    Detalii:

    21.04.2026

    UE prelungește sancțiunile împotriva persoanelor și companiilor responsabile de destabilizarea R. Moldova

    Consiliul UE a decis să prelungească până la 29 aprilie 2027 măsurile restrictive ale UE împotriva celor responsabili de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova.

    Măsurile restrictive ale UE se aplică în prezent unui număr total de 23 de persoane și 5 entități.

    Persoanele și entitățile incluse pe listă în cadrul acestui regim de sancțiuni sunt supuse înghețării activelor. De asemenea, acest cadru interzice punerea de fonduri sau resurse economice la dispoziția celor incluși pe listă, fie direct, fie indirect. În plus, persoanelor fizice incluse pe listă li se aplică o interdicție de călătorie, care le împiedică să intre pe teritoriul oricărui stat membru al UE sau să îl tranziteze.

    În concluziile sale din 23 octombrie 2025, Consiliul European și-a reafirmat angajamentul de a continua să colaboreze îndeaproape cu RM pentru a consolida reziliența și stabilitatea acestei țări în contextul activităților destabilizatoare persistente desfășurate de Rusia, incluzând atacuri hibride, menite să-i submineze instituțiile democratice.

    UE rămâne neclintită în sprijinul acordat Republicii Moldova în ceea ce privește reziliența, securitatea, stabilitatea, economia și aprovizionarea cu energie a acestei țări în contextul activităților destabilizatoare desfășurate de Rusia.

    Detalii:


    21- 22.04.2026
    Vizita delegației Adunării Parlamentare Euronest

    Parlamentul a găzduit reuniunile comisiilor permanente și ale Biroului Adunării Parlamentare Euronest. 

    Participanții la eveniment au discutat despre:
    • evoluțiile din cadrul Parteneriatului Estic, 
    • securitatea din regiune, 
    • impactul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucraina, 
    • perspectivele de extindere a Uniunii Europene.
    Subiectele abordate în cadrul dezbaterilor desfășurate pe platforma comisiilor permanente au vizat configurarea securității Parteneriatului Estic, investițiile în energia regenerabilă, independența energetică și securitatea economică. Șeful delegației Parlamentului la AP Euronest, Adrian Băluțel, a prezentat experiența autorităților în combaterea interferențelor externe și a războiului hibrid, asigurând, în același timp, respectarea statului de drept, integritatea proceselor electorale și consolidarea rezilienței instituțiilor statului.

    „Este foarte important să ne concentrăm pe ceea ce putem face împreună. În acest sens, văd respect și conectivitate între țările din regiune și Uniunea Europeană”, a menționat Maria Karapetyan, copreședintă a AP Euronest, șefa delegației Parlamentului Republicii Armenia la AP Euronest.

    „Trebuie să gândim în avans, într-o manieră nouă. De aceea, cred că acest an va fi al reformării agendei Parteneriatului Estic – cum ne remodelăm, ce ne aduce împreună. Cred că redefinirea este esențială, iar eu propun să începem de la trei elemente-cheie: reabilitarea geopolitică, democrația și conectivitatea”, a menționat Sergey Lagodinsky, copreședinte al AP Euronest, șeful delegației Parlamentului European la AP Euronest.

    Președinta, Maia Sandu, a primit la Președinție un grup de europarlamentari din Cipru, Franța, Germania, Lituania, Malta și România, alături de membri ai parlamentelor din Armenia și Ucraina.

    Deputații fac parte din Adunarea Parlamentară Euronest, un format de cooperare între Parlamentul European și reprezentanți ai legislativelor din țările Parteneriatului Estic.

    Discuțiile s-au axat pe parcursul european al RM, reformele în curs de implementare, sprijinul constant al Parlamentului European pentru RM, precum și pe provocările cu care se confruntă regiunea.

    Adunarea Parlamentară Euronest a fost înființată la 3 mai 2011, la Bruxelles, când președinții parlamentelor din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Uniunea Europeană au semnat Actul constitutiv al Adunării. Misiunea Adunării Parlamentare Euronest este de a promova condițiile necesare accelerării asocierii politice și integrării economice între UE și partenerii est-europeni, precum și de a consolida cooperarea în regiune și între aceasta și UE. De asemenea, Adunarea contribuie la consolidarea, dezvoltarea și creșterea vizibilității Parteneriatului Estic.

    Detalii:

    14-15.04.2026

    Vizita de lucru a Viceprim-ministrei pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, la Bruxelles

    În cadrul vizitei Viceprim-ministra a discutat despre reformele aflate în curs de implementare și pașii care urmează în procesul de negocieri cu:
    • reprezentanții permanenți la UE ai României - Iulia Matei, Franței - Philippe Leglise-Costa, Germaniei - Thomas Hans Ossowski, Lituaniei - Nerijus Aleksiejunas, și Poloniei - Agnieszka Bartol;
    • Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European;
    • Ana Gallego, Director General pentru Justiție și Consumatori, Comisia Europeană;
    • Maryem Van del Heuvel, Director General pentru Relații Externe, Secretariatul General al Consiliului European;
    • Oliver Onidi, Director General Adjunct al Directoratului General pentru Migrație și Afaceri Interne;
    • Audrone Perkauskiene, Director General Adjunct pentru Europa de Est și Asia Centrală din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă al UE
    • Pedro Lourtie, șeful Cabinetului președintelui Consiliului European.

    „Anul acesta este important să avansăm cel puțin cu aceeași viteză ca și în 2025, să ne concentrăm pe reforme care ne consolidează democrația și pacea, modernizează statul, aduc standardele europene în comunitățile noastre și construiesc o Moldovă cu adevărat europeană”, a spus Cristina Gherasimov.

    • discuții în cadrul Grupului de lucru pentru extindere și țările aflate în proces de negocieri pentru aderare la UE (COELA)
    „Am relatat despre progresele înregistrate pe Clusterul 3 - „Competitivitate și creștere incluzivă”, care aduc deja beneficii vizibile pentru cetățeni și mediul de afaceri”, a spus Cristina Gherasimov.

    Potrivit viceprim-ministrei, în ultima perioadă au fost realizați pași importanți în mai multe sectoare:
    • în domeniul digital - integrarea în zona „Roaming ca acasă” de la 1 ianuarie 2026 și alinierea la cadrul european al comunicațiilor electronice.
    • în domeniul fiscal am avansat în combaterea evaziunii fiscale prin adoptarea foii de parcurs BEPS și alinierea regimului TVA la standardele UE.
    • în politica economică consolidăm independența Băncii Naționale și întărim cadrul de guvernanță fiscală, inclusiv prin Programul de Reforme Economice 2026–2028.
    •  în domeniul social și al ocupării forței de muncă - peste 20.000 de persoane angajate în 2025 și mii de cazuri de muncă informală aduse în economia formală.
    • în sprijinul mediului de afaceri: am simplificat semnificativ interacțiunea cu statul - 76% din serviciile pentru business fiind digitalizate, și am lansat un program dedicat pentru susținerea exporturilor.
    • în domeniul vamal Moldova este deja integrată în Convenția de Tranzit Comun, cu schimb de date în timp real cu UE, ceea ce înseamnă proceduri mai rapide și mai sigure pentru comerț.
    Detalii:

    10.04.2026                                                                                           actualizat 24.04.2026

    Începând cu 10 aprilie, Sistemul de Intrare/Ieșire (EES) este complet operațional la frontierele externe ale UE (puncte terestre, aeroporturi și porturi maritime)


    EES reprezintă un instrument electronic modern, complet automatizat și digital, care înlocuiește ștampilarea pașapoartelor în majoritatea statelor europene participante. Sistemul a fost implementat progresiv începând cu 12 octombrie 2025.

    Noul sistem urmărește modernizarea și eficientizarea controlului la frontieră, consolidarea securității în spațiul Schengen și prevenirea șederilor ilegale, fără a modifica drepturile de circulație existente.

    De ce este introdus EES?

    • modernizează verificările la frontieră și reduce treptat timpul de așteptare
    • identifică rapid cetățenii din afara UE care nu îndeplinesc condițiile de intrare/ședere sau depășesc durata permisă în spațiul Schengen
    • contribuie la creșterea securității la frontierele Europei
    • permite utilizarea sistemelor automate de control la frontieră pentru deținătorii de pașapoarte biometrice (acolo unde sunt disponibile)

        Actualizat 24.04.2026
    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii RM cu privire la semnalarea recentă a unor dificultăți la intrarea pe teritoriul statelor membre ale UE și al spațiului Schengen în contextul operaționalizării, începând cu data de 10.04.2026, a Sistemului de Intrare/Ieșire (EES) la toate punctele de trecere a frontierelor externe ale UE (terestre, aeriene și maritime).

    Implementarea acestui sistem presupune exigențe mai riguroase privind condițiile de intrare pentru resortisanții țărilor terțe, alături de verificarea șederii lor legale anterioare pe teritoriul UE, inclusiv pentru cetățenii RM care călătoresc în regim fără vize în baza pașaportului biometric. În acest context, se constată un risc real de refuz al intrării pe teritoriul statelor UE, în situațiile în care persoanele nu pot demonstra în mod clar scopul călătoriei și îndeplinirea condițiilor legale de ședere pe teritoriul statelor UE.

    MAE recomandă cetățenilor RM care intenționează să călătorească în statele UE/Schengen să se asigure, înainte de plecare, că îndeplinesc integral condițiile de intrare, inclusiv:
    • deținerea biletului de călătorie tur-retur sau dovada continuării călătoriei;
    • dovada cazării (rezervare confirmată la hotel sau invitație din partea unei persoane gazdă, întocmită în conformitate cu legislația statului respectiv);
    • resurse financiare suficiente pentru întreaga durată a șederii (numerar și/sau card bancar);
    • asigurarea medicală valabilă pe durata sejurului;
    • alte documente, în funcții de cazuri specifice (invitații pentru reuniuni profesionale, confirmare de la instituția de învățământ, atestări de la instituții medicale etc.)
    • să nu să se deplaseze în statele membre UE în următoarele 90 zile, după ce au stat în țările date o perioada imediat premergătoare de 90 zile.
    Detalii:
    Posted by
    Labels: , , , , ,

    Noutăți CoE-RM - Iunie 2026

    23.06.2026

    Studiul Consiliului Europei examinează mecanismele de protecție împotriva violenței pentru femeile cu dizabilități psihosociale și intelectuale din Republica Moldova

    În Republica Moldova, femeile cu dizabilități psihosociale și intelectuale rămân, în mare măsură, invizibile în cadrul sistemului destinat prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Datele disponibile arată că femeile cu dizabilități au un risc de două până la cinci ori mai mare de a fi victime ale violenței comparativ cu alte femei.


    Studiul constată că, deși legislația națională garantează protecția împotriva violenței, aceasta nu răspunde în mod consecvent nevoilor specifice ale femeilor cu dizabilități psihosociale și intelectuale. Accesul la justiție și la serviciile de sprijin rămâne limitat din cauza adaptării insuficiente a serviciilor, a barierelor de comunicare și a celor de atitudine, a datelor insuficiente și a lipsei programelor de formare specializată. Aceste deficiențe contribuie la subraportarea și subidentificarea cazurilor.


    *     *     *

    22.06.2026

    Sustenabilitatea alimentară, instituțiile democratice și libertatea presei în sport, subiecte de discuție la sesiune de vară a APCE

    Delegația Parlamentului Republicii Moldova participă la sesiunea de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care are loc în perioada 22–26 iunie 2026, la Strasbourg, Republica Franceză.


    Din componența delegației fac parte vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, șeful delegației naționale la APCE, deputatul Ion Groza, precum și membrii delegației: deputații Veronica Roșca, Andrian Cheptonar, Natalia Davidovici și Igor Dodon.

    Agenda sesiunii include dezbateri pe teme de actualitate, printre care protejarea democrației față de perturbările cauzate de inteligența artificială, combaterea represiunii transnaționale și situația democrației, drepturilor omului și statului de drept în Iran.

    Totodată, a fost solicitată o dezbatere de urgență privind monitorizarea Declarației de la Chișinău în domeniul migrației. Documentul a fost adoptat în cadrul sesiunii anuale a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei din mai 2026, desfășurată sub președinția Republicii Moldova, și abordează gestionarea migrației în raport cu drepturile garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

    De asemenea, parlamentarii vor examina, rapoarte referitoare la reducerea la tăcere a vocilor critice în Azerbaidjan, funcționarea instituțiilor democratice în Georgia și în Serbia, libertatea presei în sport, combaterea stereotipurilor de gen în mass-media, pornografia violentă ca provocare pentru drepturile omului, precum și accesul migranților și refugiaților la asistență medicală.

    Pe ordinea de zi sunt incluse și dezbateri privind durabilitatea alimentară în situații de criză, rapoartele de observare a alegerilor recente din Ungaria și Bulgaria, precum și eventuale dezbateri de urgență privind accesul femeilor la justiție, dreptul la educație în Gaza, sistemul judiciar din Turcia și situația lui Jimmy Lai, aflat în detenție în Hong Kong din anul 2020.

    Republica Moldova este membră a Consiliului Europei din anul 1995.


    *     *      *

    19.06.2026

    Echipa ALL FOR ONE din Republica Moldova - printre finaliștii Hackathonul „Hack the Hate, Renew Democracy 2026”

    Hackathonul „Hack the Hate, Renew Democracy 2026”, organizat de Consiliul Europei în cadrul Săptămânii „No Hate Speech”, a reunit tineri inovatori, experți în tehnologie, reprezentanți ai societății civile și factori de decizie din statele membre ale Consiliului Europei. Evenimentul a avut ca scop dezvoltarea de soluții digitale inovatoare pentru combaterea discursului instigator la ură, a discriminării și a manipulării online, într-un cadru care combină inovația tehnologică cu valorile democratice.

    Participanții au lucrat în echipe interdisciplinare, dezvoltând prototipuri care răspund unor provocări reale ale mediului digital contemporan, precum detectarea conținutului abuziv, identificarea comportamentelor coordonate sau protecția datelor personale în procesele de moderare online.

    Unul dintre finaliștii remarcabili a fost echipa ALL FOR ONE din Republica Moldova, care a prezentat proiectul AgnoSpeech. Soluția lor abordează o problemă esențială a actualelor sisteme de moderare a discursului instigator la ură: lipsa protecției reale a identității utilizatorilor. Majoritatea sistemelor analizează texte brute, ceea ce poate duce la expunerea autorilor și la utilizarea indirectă a identității ca factor de clasificare.

    AgnoSpeech propune o abordare inovatoare, axată pe confidențialitate: datele sunt procesate local, fără a părăsi dispozitivul utilizatorului, iar textul este transformat astfel încât să fie eliminat riscul de identificare, păstrând în același timp sensul necesar pentru analiză. În plus, sistemul verifică integritatea semantică a datelor și evaluează cât de multă informație de identificare mai rămâne, oferind o măsurare concretă a nivelului de protecție.

    Prin această abordare, echipa din Republica Moldova a evidențiat o direcție importantă în dezvoltarea tehnologiilor de combatere a discursului de ură: protejarea victimelor și a utilizatorilor nu doar prin moderare, ci și prin design-ul responsabil al datelor și al algoritmilor.

    Hackathonul a subliniat ideea că lupta împotriva discursului instigator la ură nu este doar o problemă tehnologică, ci și una democratică, ce necesită soluții inovatoare, colaborare internațională și respectarea strictă a drepturilor fundamentale.



    *     *     *

    18.06.2026

    Discursul instigator la ură online este cea mai mare amenințare pentru participarea tinerilor la democrație?

    Hemiclul Consiliului Europei a găzduit recent o dezbatere remarcabilă – „Este discursul instigator la ură online cea mai mare amenințare la adresa implicării tinerilor în democrație?” – care a adus în prim-plan noi idei despre modul în care pot fi abordate provocările democrației.

    La acest eveniment unic au participat peste 400 de persoane, inclusiv Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, factori de decizie de rang înalt, reprezentanți ai societății civile, jurnaliști, inovatori din domeniul tehnologiei și mediului academic. Ei au urmărit confruntarea dintre șase tineri oratori, împărțiți în două echipe, care și-au susținut argumentele pro și contra moțiunii.

    Cea mai mare amenințare la adresa democrației? Argumente pro și contra

    Susținătorii moțiunii au argumentat că rețelele sociale au devenit esențiale pentru implicarea politică a tinerilor, însă acestea s-au transformat tot mai mult într-un mediu ostil, polarizat și excluziv. Acest lucru afectează în mod deosebit grupurile marginalizate, inclusiv femeile, persoanele LGBTI, romii și alte minorități. Ei au avertizat că mediile online toxice îi pot descuraja pe tineri să participe la viața democratică.

    Oponenții au susținut că adevăratele obstacole sunt neîncrederea de lungă durată în instituțiile politice, insecuritatea economică și lipsa reprezentării, și nu doar discursul instigator la ură online. Potrivit acestora, aceste probleme structurale reprezintă cele mai mari amenințări la adresa implicării tinerilor în democrație.

    Gândirea critică este vitală pentru democrație

    În loc să identifice o soluție miraculoasă, dezbaterea a oferit un cadru structurat pentru explorarea diferitelor perspective, confruntarea argumentelor și înțelegerea mai profundă a complexității problemei. Tinerii au demonstrat valoarea dialogului argumentat, a gândirii critice și a judecății informate; provocările democratice rareori au soluții simple sau unidimensionale.

    Organizată în cadrul Săptămânii „No Hate Speech” 2026, care marchează Ziua Internațională pentru Combaterea Discursului Instigator la Ură din 18 iunie, și în sprijinul Noului Pact Democratic pentru Europa, dezbaterea a adus în prim-plan vocile tinerilor, ideile inovatoare și viitorul democrației.


    *     *     *

    16-17.06.2026

    De la bani virtuali la influență reală: finanțarea politică și integritatea alegerilor în era digitală

    A patra ediție a Conferinței Regionale „Banii în Politică”, desfășurată la Chișinău, a reunit aproximativ 100 de reprezentanți ai autorităților electorale, oficiali guvernamentali și experți internaționali din întreaga Europă, cu scopul de a dezbate provocările actuale legate de finanțarea politică și integritatea electorală în contextul digitalizării.

    Evenimentul, parte din seria regională „Banii în Politică” lansată în 2016 în cadrul statelor Parteneriatului Estic, a devenit o platformă principală pentru împărtășirea bunelor practici, consolidarea rezilienței democratice și facilitarea cooperării între instituțiile din regiune.

    Discuțiile s-au focusat atât asupra riscurilor, cât și oportunităților pe care le prezintă noile tehnologii și platforme digitale în procese politice. Vorbitorii s-au referit la finanțarea ilegală a campaniilor electorale, falsurile generate cu ajutorul inteligenței artificiale, utilizarea criptomonedelor și a campaniilor online, interferența externă, precum și alte provocări actuale.

    Reprezentanții Consiliului Europei au adus contribuții valoroase, subliniind importanța măsurilor preventive și a unui cadru instituțional flexibil. În contextul evaluării standardelor FATF (Grupul de Acțiune Financiară) privind finanțarea politică prin intermediul criptomonedelor, vicepreședinte MONEYVAL[1] Alfred Zammit a precizat: „Un stat trebuie mai întâi să înțeleagă riscurile cu care se confruntă și să implementeze măsuri eficiente pentru a le reduce. Existența unor instituții puternice, care să faciliteze coordonarea și schimbul de informații între organele de drept și unitățile de investigare financiară, este esențială.”

    Membră a Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei din partea Cehiei, Veronika Bílková, a vorbit la conferință despre rolul emergent al inteligenței artificiale în procesele electorale. Ea a opinat la audiența să analizeze care sunt condițiile în care utilizarea AI în procesele electorale poate coexista cu principiile statului de drept. Bílková a subliniat importanța garanțiilor democratice și a subliniat că principiul statului de drept este esențial pentru integritatea electorală, fiind un element de bază al acesteia.

    Președinta Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, Angelica Caraman, a subliniat modul în care evoluția rapidă a peisajului digital remodelează nu doar finanțarea, ci și desfășurarea campaniilor electorale. Dumneaei a evidențiat necesitatea unor strategii colaborative pentru a face față riscurilor emergente asociate finanțării politice online, menționând: „Spațiul digital devine tot mai mult arena principală a competiției electorale, iar instituțiile democratice sunt chemate să-și adapteze instrumentele și mecanismele de protecție la noile realități.”

    Pe parcursul conferinței, participanții au convenit că gestionarea provocărilor legate de finanțarea politică în era digitală presupune nu doar adaptarea tehnologică, ci și un efort susținut de colaborare și învățare continuă la nivel instituțional și cultural. Totodată, s-a accentuat necesitatea unui sistem de supraveghere transparent și modern, precum și a unei cooperări instituționale care să depășească frontierele naționale. În contextul apariției unor riscuri noi în regiune, Consiliul Europei și partenerii săi rămân implicați în promovarea unor procese democratice transparente și reziliente.

    Evenimentul a fost organizat în cadrul Proiectului „Îmbunătățirea practicilor electorale în Republica Moldova (IEPRM) 2025-2028”, parte a Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025-2028, în cooperare cu Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Institutul Național Democratic și Organizația Internațională a Francofoniei.


    *     *     *

    16.06.2026

    Miniștrii justiției se reunesc la Strasbourg pentru a consolida răspunsul împotriva spălării banilor și finanțării terorismului

    Miniștrii justiției din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei s-au reunit la Strasbourg, în cadrul unei conferințe informale dedicate combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Organizată sub egida Președinției Monaco a Comitetului de Miniștri, reuniunea a urmărit să consolideze capacitatea sistemelor judiciare de a face față amenințărilor financiare și tehnologice actuale.

    Criminalitatea financiară: globalizarea și tehnologia pun la încercare sistemele judiciare

    Rețelele criminale și alți actori răuvoitori profită de globalizare și digitalizare pentru a ascunde active ilicite în valoare de miliarde de euro, pentru a eluda sancțiunile internaționale și pentru a finanța operațiuni de ingerință. Un singur indicator ilustrează amploarea provocării: potrivit Europol, mai puțin de 2% din veniturile provenite din activități infracționale sunt confiscate efectiv în Europa.

    În același timp, inovațiile tehnologice – criptoactivele, finanțele descentralizate, sistemele digitale avansate de plată și inteligența artificială – transformă profund criminalitatea financiară. Deși acestea oferă noi oportunități economice, ele pot fi utilizate și în scopuri infracționale, facilitând ascunderea, transferul transfrontalier și spălarea fondurilor ilicite, precum și îngreunând activitatea autorităților competente de depistare și urmărire penală a acestor infracțiuni.

    Consiliul Europei: un actor-cheie în lupta împotriva criminalității financiare

    În contextul acestor evoluții, răspunsul european și internațional s-a intensificat considerabil. Printre instrumentele esențiale ale Consiliului Europei se numără Convenția de la Varșovia privind spălarea banilor, identificarea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii, precum și finanțarea terorismului, împreună cu noul său protocol adițional, care urmărește în mod special îmbunătățirea recuperării activelor provenite din infracțiuni.

    Deși există în prezent un cadru juridic solid și în mare măsură armonizat la nivel european și internațional, principala provocare rămâne transformarea standardelor în rezultate concrete la nivelul sistemelor naționale de justiție. Acest lucru presupune desfășurarea unor investigații eficiente, urmăriri penale de succes, confiscarea bunurilor provenite din infracțiuni și consolidarea cooperării internaționale.

    Conferința a fost deschisă de Samuel Vuelta Simon, Secretarul de Stat pentru Justiție al Monaco, și de Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei.

    La încheierea reuniunii a fost publicată o Declarație.


    *     *     *

    12.06.2026

    GRETA avertizează asupra extinderii traficului de persoane pentru activități infracționale în Europa

    Raportul analizează progresele în implementarea Convenției Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane de către statele părți și examinează provocările și tendințele emergente.

    În raportul său anual, GRETA evidențiază factorii de vulnerabilitate exploatați de traficanți pentru a constrânge victimele să desfășoare activități infracționale, inclusiv sărăcia, lipsa adăpostului, șomajul, statutul migrator precar, dizabilitățile și dependențele. Copiii și tinerii sunt expuși numeroșilor factori de risc, în special minorii neînsoțiți sau separați de familie, copiii aflați în instituții rezidențiale și cei proveniți din comunități dezavantajate.

    Victimele exploatării prin activități infracționale sunt adesea recrutate online. Exploatarea prin constrângerea la activități infracționale a devenit principala formă de exploatare a copiilor victime ale traficului de persoane în Regatul Unit, afectând în principal copii britanici. În Croația, exploatarea criminală a reprezentat aproape o treime din victimele identificate în perioada 2020–2024. În Albania, Republica Moldova, Danemarca și Țările de Jos, traficul în scopul exploatării prin activități infracționale a reprezentat între 7% și 15% din totalul victimelor.

    Deși acest tip de trafic este în creștere în multe țări europene, GRETA observă că fenomenul este insuficient reflectat – sau chiar absent – în datele colectate de unele state.

    Traficul de ființe umane în scopul exploatării prin activități infracționale este direct legat de aplicarea principiului nepedepsirii prevăzut de Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane. Acesta obligă statele să prevadă posibilitatea de a nu aplica sancțiuni victimelor traficului pentru implicarea lor în activități ilegale, în măsura în care acestea au fost constrânse să le comită.

    *     *     *

    11.06.2026

    Consiliul Europei prezintă o foaie de parcurs pentru combaterea violenței online împotriva femeilor și fetelor

    Abuzul este alimentat nu doar de misoginie, ci și de interese financiare

    Noua Recomandare a Consiliului Europei privind responsabilizarea pentru violența împotriva femeilor și fetelor facilitată de tehnologie reprezintă primul standard juridic internațional dedicat exclusiv acestui subiect.

    Recomandarea oferă orientări statelor membre ale Consiliului Europei pentru consolidarea răspunsurilor juridice, instituționale și de reglementare la fenomenul violenței facilitate de tehnologie împotriva femeilor și fetelor și propune o abordare cuprinzătoare a responsabilizării, care depășește sfera dreptului penal și include domeniile civil și administrativ.

    Noua recomandare este menită să consolideze mecanismele de tragere la răspundere pentru violența împotriva femeilor și fetelor facilitată de tehnologie, o formă de abuz aflată într-o expansiune rapidă, care amenință tot mai mult siguranța, demnitatea și participarea femeilor la viața publică.

    Violența facilitată de tehnologie include hărțuirea cibernetică persistentă (cyberstalking), hărțuirea online, distribuirea fără consimțământ a imaginilor intime, încălcarea vieții private, campaniile de ură misogină, amenințările și manipularea imaginilor. Astfel de abuzuri însoțesc adesea alte forme de violență, inclusiv violența domestică, permițând agresorilor să extindă supravegherea, constrângerea și controlul asupra victimelor prin intermediul instrumentelor digitale.

    Europa se unește împotriva violenței online asupra femeilor și fetelor

    Numeroși reprezentanți ai celor 46 de state membre ale Consiliului Europei au participat la lansarea din 10 iunie, desfășurată atât online, cât și la sediul Consiliului Europei din Strasbourg. Vorbitorii invitați au salutat recomandarea, adoptată de Comitetul de Miniștri în luna martie, pentru faptul că oferă orientări statelor europene privind prevenirea și combaterea actelor de violență comise, facilitate, agravate sau amplificate prin intermediul tehnologiilor digitale. Documentul stabilește, de asemenea, măsuri pentru a asigura răspunderea autorilor, a celor care facilitează astfel de acte și, după caz, a companiilor din domeniul tehnologic.

    Catherine Van De Heyning, profesor de drept european al drepturilor fundamentale la Universitatea din Anvers și procuror adjunct în divizia de combatere a criminalității informatice din Anvers, a descris recomandarea drept „un pas major înainte pentru a garanta că sistemele de justiție sunt pregătite să răspundă eficient violenței împotriva femeilor și fetelor facilitate de tehnologie”.

    Aceasta a evidențiat forme emergente de abuz motivate nu doar de misoginie sau hărțuire, ci și de obținerea de profit financiar. Ca exemplu, a menționat un caz recent în care autoritățile belgiene au arestat un cetățean neerlandez acuzat că administra grupuri pe Telegram prin care erau distribuite și vândute imagini intime și date personale ale femeilor fără consimțământul acestora.

    Violența online afectează femeile implicate în viața publică

    Recomandarea avertizează că violența facilitată de tehnologie poate provoca anxietate, depresie, prejudicii reputaționale, pierderi economice și retragerea victimelor din spațiile online. Documentul subliniază că femeile active în viața publică sunt afectate în mod deosebit, inclusiv jurnalistele, politicienele, apărătoarele drepturilor omului și activistele pentru drepturile femeilor, care sunt frecvent ținta unor atacuri coordonate online menite să le intimideze sau să le reducă la tăcere.

    Pentru a răspunde acestor provocări, recomandarea solicită:

    • consolidarea cadrului legislativ și a politicilor publice;
    • desfășurarea unor investigații eficiente și asigurarea accesului la justiție;
    • îmbunătățirea serviciilor de sprijin pentru victime;
    • consolidarea cooperării internaționale;
    • sporirea responsabilității companiilor tehnologice și a platformelor online;
    • promovarea prevenirii prin educație, alfabetizare digitală și campanii de sensibilizare.

    La eveniment a participat și María Rún Bjarnadóttir, șefa departamentului juridic al Oficiului Comisarului Național al Poliției din Islanda și membră a organismului de monitorizare GREVIO al Consiliului Europei. Ea a subliniat necesitatea consolidării capacităților organelor de aplicare a legii și a adaptării acestora la evoluția rapidă a tehnologiilor, inclusiv prin dezvoltarea expertizei în domeniul criminalisticii digitale.

    Recomandarea face parte din eforturile mai ample ale Consiliului Europei de a garanta că femeile și fetele pot participa deplin, în condiții de egalitate și siguranță, la mediul digital și că inovațiile tehnologice contribuie la promovarea drepturilor omului, nu la subminarea acestora.

    Sursa
    Recomandarea Rec(2026)2

    Mai mult despre Violența împotriva femeilor și fetelor, facilitată de tehnologii 

    *    *     *

    04.06.2026

    Republica Moldova a semnat  două tratate europene pentru protecția animalelor de fermă 

    Semnarea de către Republica Moldova a Convenției europene pentru protecția animalelor de fermă (STE nr. 87) și a Protocolului de amendare a Convenției (STE nr. 145) reprezintă un pas important în procesul de aliniere la standardele europene privind bunăstarea animalelor și dezvoltarea durabilă a sectorului agroalimentar.

    Convenția europeană pentru protecția animalelor de fermă (STE nr. 87) 

    Adoptată în cadrul Council of Europe în 1976, convenția stabilește principii generale pentru creșterea, întreținerea și îngrijirea animalelor destinate producției agricole. Documentul pornește de la ideea că animalele sunt ființe sensibile și că bunăstarea lor trebuie protejată pe parcursul întregii perioade de creștere.

    Convenția prevede, printre altele: asigurarea unor condiții adecvate de adăpostire, hrană și apă; evitarea suferințelor inutile și a tratamentelor crude; respectarea necesităților fiziologice și comportamentale ale animalelor; utilizarea unor practici de creștere compatibile cu sănătatea și bunăstarea acestora.

    Convenția este completată de recomandări tehnice specifice pentru diferite specii de animale de fermă, inclusiv bovine, porcine, păsări și pești de acvacultură.

    Protocolul de amendare (STE nr. 145) 

    Protocolul, adoptat în 1992, modernizează mecanismele de aplicare a convenției și consolidează rolul comitetului permanent însărcinat cu monitorizarea implementării acesteia. El permite actualizarea mai eficientă a standardelor și recomandărilor, ținând cont de evoluțiile științifice și de noile practici din domeniul zootehniei.

    Semnarea acestor instrumente juridice are mai multe semnificații: Apropierea de standardele europene în domeniul agriculturii și bunăstării animalelor; Consolidarea cadrului legislativ național privind creșterea și exploatarea animalelor de fermă; Sprijinirea procesului de integrare europeană, întrucât bunăstarea animalelor reprezintă un domeniu important al acquis-ului european; Creșterea încrederii consumatorilor în produsele agroalimentare provenite din Republica Moldova; Îmbunătățirea competitivității sectorului agroalimentar, inclusiv a oportunităților de export către piețele europene.

    Implementarea prevederilor convenției poate contribui la:
    • modernizarea fermelor și a practicilor de creștere a animalelor;
    • reducerea stresului și a suferinței animalelor;
    • îmbunătățirea sănătății efectivelor și a calității producției;
    • promovarea unei agriculturi mai responsabile și mai sustenabile;
    • consolidarea imaginii Republicii Moldova ca stat care respectă standardele europene în domeniul protecției animalelor.
    Din perspectivă politică și instituțională, semnarea acestor tratate transmite un semnal clar privind angajamentul Republicii Moldova de a adopta și implementa standardele Consiliului Europei în domeniul protecției animalelor, al dezvoltării durabile și al valorilor europene.

    Convenția europeană pentru protecția animalelor de fermă

    *     *    *

    04.06.2026

    Primul Forum European al apărătorilor drepturilor omului în domeniul mediului reunește participanți din întreaga Europă

    Activiștii se confruntă cu presiuni tot mai mari și cu riscuri personale în Europa de astăzi

    Apărători ai drepturilor omului în domeniul mediului, avertizori de integritate, reprezentanți ai instituțiilor și factori de decizie politică din întreaga Europă s-au reunit la Strasbourg pentru primul Forum European al apărătorilor drepturilor omului în domeniul mediului (EHRD), organizat de Consiliul Europei.

    Forumului participă aproximativ 400 de persoane din aproape toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, reunite pentru două zile de dialog privind protecția apărătorilor mediului, spațiul civic și democrația de mediu în Europa.

    Apărătorii mediului se confruntă cu o situație dificilă

    Apărătorii drepturilor omului în domeniul mediului se află din ce în ce mai des în prima linie a unor provocări controversate de interes public, de la poluarea ilegală și defrișările forestiere până la reacțiile față de restricțiile impuse activismului climatic și amenințările la adresa libertăților civice. Lucrând adesea sub presiune și confruntându-se uneori cu riscuri personale, aceștia joacă un rol esențial în semnalarea prejudiciilor aduse mediului și în consolidarea responsabilității democratice.

    Un exemplu a fost prezentat astăzi în discursul oficial de deschidere adresat participanților reuniți în hemiciclul Consiliului Europei. Karin Kvarfordt Niia, crescătoare de reni din comunitatea sami Gabna și membră a Parlamentului Sami din Suedia – organismul reprezentativ ales al poporului indigen sami – a evidențiat presiunile tot mai mari exercitate asupra teritoriilor tradiționale sami.

    Criticând extinderea proiectelor miniere care au determinat strămutarea populației sami de pe pământurile sale, aceasta a declarat că „samii și alți apărători care își fac auzită vocea sunt prezentați drept obstacole”. Karin Kvarfordt Niia i-a îndemnat pe apărătorii drepturilor de mediu și pe participanți să „construiască alianțe mai puternice”: „Este timpul să fim uniți și să manifestăm solidaritate pentru o tranziție justă care să protejeze atât oamenii, cât și planeta.”

    Consiliul Europei: promotor al drepturilor de mediu

    Consiliul Europei a organizat forumul împreună cu parteneri europeni și internaționali importanți, inclusiv Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) și Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA) și Raportorul Special pentru apărătorii mediului în cadrul Convenția de la Aarhus, în cooperare cu secretariatul Convenției de la Aarhus al UNECE, mai mulți titulari ai mandatelor procedurilor speciale ale Consiliului Drepturilor Omului și organizații ale societății civile active în Europa.

    Forumul a fost elaborat în consultare directă cu apărătorii drepturilor de mediu, inclusiv cu activiști care nu se identifică în mod formal drept apărători ai drepturilor omului în domeniul mediului.

    Prima ediție a forumului a creat o platformă europeană pentru apărătorii drepturilor de mediu, actorii instituționali și factorii de decizie politică, în vederea schimbului de experiențe, identificării lacunelor în materie de protecție și consolidării mecanismelor de cooperare la nivel european. Participanții au discutat, de asemenea, modalități prin care această inițiativă să devină un eveniment bienal permanent, găzduit de diferite orașe europene. Următoarea ediție a Forumului va avea loc în anul 2028.

    „Acest forum are loc într-un moment critic, în care răspundem riscurilor cu care se confruntă apărătorii din întreaga Europă, inclusiv tinerii, care sunt tot mai vizibili și mai expuși”, a declarat Bjørn Berge la deschiderea forumului, alături de Volker Türk, Sirpa Rautio, Petra Bayr și Mattias Guyomar.

    „Protejarea societății civile reprezintă o componentă esențială a Noului Pact Democratic pentru Europa și suntem hotărâți să asigurăm respectarea drepturilor apărătorilor mediului”, a subliniat Secretarul General Adjunct.

    Într-un mesaj video adresat participanților, Mattias Guyomar a evidențiat importanța apărătorilor mediului în abordarea provocărilor legate de schimbările climatice și drepturile omului. „Gravitatea provocărilor și caracterul lor transversal necesită o mobilizare colectivă și un lanț al angajamentului”, a afirmat acesta, adăugând că apărătorii mediului acționează ca „semnale de alarmă” în privința problemelor climatice și joacă un rol esențial în protejarea drepturilor fundamentale.

    La eveniment a participat și Catherine Trautmann, care a evidențiat angajamentul de lungă durată al orașului Strasbourg față de drepturile omului, participarea democratică și dialogul privind protecția mediului.

    Principalele probleme cu care se confruntă în prezent apărătorii mediului

    Prima zi a forumului, desfășurată pe 3 iunie, a avut loc într-un format închis, rezervat exclusiv apărătorilor drepturilor omului în domeniul mediului, oferind un spațiu sigur pentru schimburi de experiență, inclusiv pentru cei care se confruntă cu riscuri legate de activitatea lor de advocacy.

    În cea de-a doua zi, apărătorii mediului și reprezentanții instituționali discută despre:

    • promovarea spațiului civic și rolul apărătorilor mediului în guvernanța de mediu;
    • amenințările și riscurile cu care se confruntă apărătorii mediului, inclusiv criminalizarea și procesele strategice împotriva participării publice (SLAPP);
    • obligațiile statelor de a proteja dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil;
    • consolidarea mecanismelor de protecție și a standardelor de mediu în Europa;
    • identificarea unor măsuri concrete de urmat și formularea de recomandări pentru edițiile viitoare ale forumului.
    Expoziția tematică „Protecția mediului – responsabilitate comună europeană”

    *     *     *

    04.06.2026

    Rețelele sociale și sănătatea mintală a copiilor: răspunsurile corecte sunt rareori alb-negru: 
    O dezbatere la Strasbourg abordează expunerea la rețelele sociale, bunăstarea copiilor și măsurile de politică publică pentru reducerea riscurilor

    Orice decizie de politică publică privind accesul copiilor la rețelele sociale ar trebui să fie ghidată de o abordare bazată pe drepturile copilului, fundamentată pe cele mai recente cercetări și, mai ales, pe vocea copiilor. În contextul în care numeroase țări își revizuiesc legislația referitoare la accesul copiilor la rețelele sociale, participanții la o dezbatere organizată la Consiliul Europei, inclusiv ambasadori ai tineretului din Austria, Irlanda, Italia și Malta, au analizat modalitățile prin care poate fi găsit un echilibru între protejarea copiilor, respectarea drepturilor lor și posibilitatea de a participa în mod semnificativ la dezbaterea publică.

    „De nenumărate ori, Europa se confruntă cu aceeași dilemă: aceea de a alege între securitate și drepturi, ca și cum cele două ar fi incompatibile”, a declarat Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, în discursul său de deschidere. „În ceea ce privește rețelele sociale, dezbaterea este adesea formulată în aceiași termeni: ar trebui să limităm accesul pentru a proteja copiii sau să le garantăm drepturile acceptând riscurile? Este o alegere falsă. O alegere care duce într-un impas”, a avertizat el.

    Ministrul Sănătății și Afacerilor Sociale al Principatului Monaco, Christophe Robino, a confirmat că această problemă complexă nu poate fi redusă la o simplă alegere între libertate și restricție. „Mai degrabă, este vorba despre stabilirea condițiilor pentru o libertate compatibilă cu drepturile copilului și cu protejarea interesului său superior”, a afirmat el. „În spațiul european al drepturilor pe care îl construim, mediul digital nu poate deveni o zonă de excepție. Drepturile copiilor trebuie să fie la fel de reale, eficiente și protectoare online precum sunt în orice alt context. În acest spirit, Monaco s-a implicat activ, alături de Consiliul Europei, în organizarea acestui dialog”, a subliniat ministrul.

    Datele indică o creștere a simptomelor asemănătoare dependenței generate de utilizarea rețelelor sociale

    Rețelele sociale joacă un rol tot mai important în viața de zi cu zi a copiilor, transformând modul în care aceștia comunică, învață și se exprimă. Cercetările recente evidențiază amploarea și complexitatea fenomenului. În țările membre ale OCDE, 66% dintre fetele și 61% dintre băieții de 15 ani petrec trei sau mai multe ore pe zi pe rețelele sociale, iar peste jumătate dintre ei declară că au fost expuși la conținut tulburător.

    Statisticile privind sănătatea mintală sunt la fel de îngrijorătoare: potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, unul din șapte copii din Europa suferă de o tulburare de sănătate mintală, iar în rândul fetelor cu vârste între 15 și 19 ani proporția ajunge la una din patru. De asemenea, nu poate fi ignorată creșterea simptomelor așa-numite „asemănătoare dependenței” asociate utilizării rețelelor sociale, raportate de 11% dintre adolescenți.

    Bunăstarea mintală a copiilor este și o problemă a sănătății democrației

    „Sănătatea mintală a copiilor noștri nu este doar o problemă de sănătate publică. Este și o chestiune care ține de sănătatea democrației”, a subliniat Alain Berset. Această idee se leagă de Noul Pact Democratic pentru Europa, o inițiativă inovatoare a Consiliului Europei care propune trei direcții de acțiune pentru consolidarea democrației: educarea, protejarea și inovarea.

    „Nu este vorba de a ne opune revoluției tehnologice, ci de a ne asigura că aceasta se desfășoară cu respect pentru democrație, drepturile omului și statul de drept”, a declarat Alain Berset, evidențiind importanța unor deliberări incluzive pe această temă.

    Evenimentul, organizat de comitetele directoare pentru drepturile copilului (CDENF) și pentru drepturile omului în domeniul biomedicinei și sănătății (CDBIO), sub auspiciile Președinției Principatului Monaco la Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, a reunit peste 130 de factori de decizie, experți internaționali de renume și alte părți interesate, în timp ce peste 300 de participanți au urmărit dezbaterile online.

    Concluziile discuțiilor vor contribui la elaborarea unei note de orientare care va fi pregătită de CDENF pentru a sprijini statele membre în dezvoltarea politicilor naționale privind accesul copiilor la rețelele sociale și protecția bunăstării lor.

    Sursa


    https://t.ly/sgVhK

    Posted by
    Labels: , , , , , , , , , ,

    Cea de-a doua Conferință interguvernamentală RM– UE. Deschiderea negocierilor pe Clusterul 1 – „Valori fundamentale”




    15.06.2026

    Cea de-a doua Conferință interguvernamentală Republica Moldova – Uniunea Europeană 

    Evenimentul a  marcat  deschiderea negocierilor de aderare pe Clusterul 1 – „Valori fundamentale”, care stă la baza întregului proces de pregătire pentru integrarea europeană a țării noastre.
    Conferința interguvernamentală a reunit reprezentanți ai Președinției Consiliului UE, ai Comisiei Europene și ai Guvernului Republicii Moldova.


    Conferința interguvernamentală a fost prezidată de Marilena Raouna, ministră adjunctă pentru Afaceri Europene a Ciprului, în numele Președinției Consiliului UE, iar cu discursuri de inaugurare au venit Kaja Kallas, Înalta Reprezentantă a UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, și Marta Kos, Comisara Europeană pentru Extindere. 

    Republica Moldova a fost reprezentată de Prim-ministrul Alexandru Munteanu și de Cristina Gherasimov, viceprim-ministră pentru Integrare Europeană și Negociatoare-șefă, alături de delegația națională, care a inclus membri ai instituțiilor cheie implicate în procesul de aderare.

    Conferința a deschis negocierile privind cinci capitole din acquis: 
    1. Cap. 23 - Sistemul judiciar și drepturile fundamentale; 
    2. Cap 24 - Justiție, libertate și securitate; 
    3. Cap. 5 - Achiziții publice;
    4. Cap. 18 - Statistică și 
    5. Cap. 32 - Control financiar. 
    Pe marginea acestora, părțile și-au prezentat pozițiile de negociere.

    La finalul Conferinței interguvernamentale Premierul Munteanu a susținut o conferință de presă comună cu reprezentanții Președinției Consiliului Uniunii Europene și ai Comisiei Europene.

    Șeful Executivului a menționat că deschiderea negocierilor face ca procesul de aderare la UE să devină tangibil pentru cetățeni și transmite un semnal important: Republica Moldova își respectă angajamentele și livrează rezultate, iar Uniunea Europeană recunoaște și răsplătește progresul.


    „Aderarea la UE rămâne prioritatea absolută a Republicii Moldova - un obiectiv strategic consfințit în Constituție și susținut de cetățeni. În acest parcurs, deschiderea negocierilor pe Clusterul „Valori fundamentale” are o semnificație aparte, deoarece întregul proces de aderare se bazează pe democrație, statul de drept, respectarea drepturilor fundamentale, o administrație publică eficientă și finanțe publice solide. Acestea sunt valorile pe care Republica Moldova le împărtășește cu statele europene și reformele pe care oamenii le așteaptă de la instituțiile statului”, a spus Prim-ministrul.

    .Deschiderea negocierilor pe primul grup de capitole confirmă avansarea parcursului european al țării noastre într-o nouă etapă și angajamentul autorităților de la Chișinău pentru consolidarea statului de drept, reforma justiției, buna guvernare și alinierea la standardele europene. Prima Conferință interguvernamentală privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană a avut loc la Luxemburg, la 25 iunie 2024, marcând deschiderea negocierilor de aderare.


    Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a salutat deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pe grupul de capitole „Valori fundamentale”.     

    „Astăzi, Republica Moldova a mai făcut un pas pe drumul său european: am deschis negocierile pe primul grup de capitole, Valori fundamentale”, a declarat Președinta Maia Sandu.

    Capitolele incluse în acest grup vizează domenii importante pentru cetățeni, precum funcționarea justiției, combaterea corupției, respectarea drepturilor fundamentale și consolidarea instituțiilor democratice.

    „Am ajuns aici datorită muncii pe care am depus-o împreună și efortului oamenilor care cred în viitorul european al Republicii Moldova. Țara noastră avansează, iar drumul care a mai rămas cere în continuare perseverență. Dar astăzi avem un motiv în plus să fim încrezători: aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova nu mai este un obiectiv îndepărtat, ci o realitate pe care deja o construim”, a spus șefa statului.

    Negocierile de aderare se poartă pe 33 de capitole, organizate în șase grupuri tematice (clustere). Grupul „Valori fundamentale” este primul deschis și ultimul închis, fiind considerat coloana vertebrală a întregului proces.

    Un rol central în acest grup îl au capitolele 23 și 24, dedicate statului de drept – funcționarea justiției, combaterea corupției, drepturile fundamentale și securitatea statului. Acestea sunt considerate esența negocierilor de aderare. Pentru ele, Uniunea Europeană stabilește criterii intermediare (interim benchmarks), care reprezintă condițiile de bază pe care Republica Moldova trebuie să le îndeplinească. De realizarea acestor criterii depinde ritmul întregului proces, întrucât închiderea provizorie a oricărui capitol nu poate avea loc înainte ca aceste condiții să fie atinse.

    Deschiderea oficială a negocierilor pe un grup de capitole are loc în cadrul conferințelor interguvernamentale,, iar un capitol este închis provizoriu doar după ce condițiile convenite sunt realizate. Toate capitolele trebuie închise înainte de finalizarea procesului de aderare



    Detalii

    CINCI lucruri pe care e bine să le știm despre Conferința interguvernamentală
    1. Conferința interguvernamentală (CIG) este o reuniune formală la nivel ministerial dintre un stat candidat pentru aderarea la UE și reprezentanții guvernelor (de regulă, miniștrii pentru Afaceri Europene) din cele 27 de State Membre ale UE. În cadrul ei se iau decizii majore, cum ar fi lansarea oficială a negocierilor de aderare sau deschiderea grupurilor de capitole de negociere, iar ulterior - închiderea preliminară/finală a acestora.
    2. Diferența dintre CIG din 2024 și cea de acum. Prima CIG, care a avut loc pe 25 iunie 2024, a marcat deschiderea oficială a întregului proces de negocieri de aderare. Atunci a fost adoptat Cadrul general de negociere a UE, iar Moldova și-a prezentat Poziția oficială de negociere. Au urmat 15 luni de screening bilateral - analiza legislației naționale în raport cu cea a UE. Numai după finalizarea acestui exercițiu pot fi deschise negocierile pe fiecare grup de capitole. Azi are loc cea de-a doua reuniune, dedicată deschiderii Clusterului 1 „Valori fundamentale” (justiție și securitate, drepturi fundamental, statistică, achiziții publice și control financiar).
    3. Negocierile tehnice versus cele oficiale. Negocierile tehnice au reprezentat o soluție agreată pentru a permite avansarea la nivel tehnic până la formalizarea procesului. În această perioadă, UE și-a negociat poziția comună, iar Moldova a primit ghidajul necesar pentru fiecare criteriu de referință în parte și și-a organizat procesele interne necesare. Negocierile oficiale au formalizat procesul de deschidere a clusterelor conform metodologiei de extindere consacrate, respectiv permit luarea de decizii cu efect juridic în cadrul Conferințelor interguvernamentale.
    4. Deschiderea oficială a negocierilor pe Clusterul 1 este o confirmare, din partea UE, că Republica Moldova e pregătită să treacă la următoarea etapă - inițial, pentru primul grup de capitole, apoi pentru toate celelalte. Clusterul I se deschide primul și se închide ultimul. De progresele făcute în acest grup de capitole depinde viteza de închidere a negocierilor.
    5. De ce la Luxemburg? Alături de Bruxelles și Strasbourg, Luxemburg este unul dintre cele trei orașe care găzduiesc instituțiile cheie ale UE. Și tocmai în Marele Ducat de Luxemburg, conform calendarului oficial al UE, Consiliul Uniunii Europene își desfășoară lucrările în lunile aprilie, iunie și octombrie. Din acest motiv, ca și în iunie 2024, actuala Conferință interguvernamentală UE - Republica Moldova are loc la Luxemburg.
    Posted by
    Labels:

    BV - KIT-ul multiplicatorilor pentru membrii rețelei de multiplicatori ai integrării europene în Republica Moldova


    KIT-ul multiplicatorilor pentru membrii rețelei de multiplicatori ai integrării europene în Republica Moldova     / Centrul CONTACT, ,, Proiectul „Societate civilă rezilientă pentru integrare europeană”. - Ch., 2026. - 65 p. . -  URL:  https://soros.md/wp-content/uploads/2026/01/Kit_RO.pdf
    (accesat: 11.06.2026).



    Scopul acestui document este de a sprijini eforturile locale de informare, mobilizare și implicare civică în procesul de integrare europeană, oferind conținut accesibil, resurse aplicate și exemple concrete de acțiuni care pot fi replicate sau adaptate la nivel comunitar. 

    KIT-ul poate fi utilizat în diverse contexte – de la organizarea unei sesiuni publice în localitate, până la elaborarea unei campanii de comunicare sau facilitarea unui atelier de educație civică. Fiecare modul este gândit pentru a răspunde nevoilor de zi cu zi ale celor care doresc să explice simplu ce înseamnă integrarea europeană și cum poate fiecare cetățean să se implice în acest proc

    KIT-ul multiplicatorilor a fost conceput pentru a susține activitatea membrilor rețelei de multiplicatori și multiplicatoare ale integrării europene în Republica Moldova. Multiplicatorii și multiplicatoarele sunt membri activi ai societății civile, profesioniști sau voluntari, implicați în comunitățile lor în calitate de formatori de opinie, facilitatori de dialog și promotori ai valorilor europene. Ei contribuie la diseminarea informațiilor veridice despre Uniunea Europeană și sprijină mobilizarea civică și participarea locală în procese relevante pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

    Integrarea europeană nu este doar un proces tehnic și politic desfășurat la Chișinău sau Bruxelles – ea are un impact real în comunități, prin proiecte concrete, îmbunătățirea serviciilor publice, investiții în infrastructură, susținerea educației și dezvoltarea economică locală. Multiplicatorii aduc acest proces mai aproape de oameni. Prin informare corectă, activități participative și implicare civică, ei transformă integrarea europeană într-un proces de relevanță locală. Prin aceste eforturi se poate ajunge la o comunitate mai activă, mai bine conectată la valorile europene și mai motivată să participe la schimbare.


    Cuprins
    Introducere
    2.Europenizarea Republicii Moldova: context, procese, actori și rolul societății civile
    2.1. Istoricul, principiile și valorile fundamentale ale Uniunii Europene
    2.2. Integrarea europeană pentru Republica Moldova: istoric, beneficii, instrumente
    2.3. Procesul de aderare la UE și rolul societății civile
    3.Ghid practic pentru comunicarea publică
    Acest capitol  oferă o privire de ansamblu asupra procesului de elaborare a unei strategii de comunicare, definind elementele esențiale și etapele-cheie care trebuie parcurse. Scopul este de a oferi un cadru logic și aplicabil, care poate fi adaptat în funcție de specificul organizației, al publicului-țintă și al obiectivelor urmărite. 
    3.1. Ce este o strategie de comunicare?
    3.2. Viziunea strategiei de comunicare
    3.3. Obiective de comunicare
    3.4. Adaptarea mesajelor în funcție de publicul țintă
    3.5. Mesaje-cheie: metode de storytelling
    3.6. Canalele de comunicare: ce alegem și de ce?
    3.7. Calendar și planificare
    4. Organizarea activităților locale
    4.1. Organizarea activităților locale – metode participative de implicare a comunității
    4.2. Crearea unui plan local de acțiune în baza problemei identificate


    KIT мультипликаторов для членов сети мультипликаторов европейской интеграции в Республике Молдова/Centrul CONTACT, Проект «Устойчивое гражданское общество для европейской интеграции» . для членов сети мультипликаторов европейской интеграции в Республике Молдова . - Kишинэу, 2026. - 65 p,-  URL: https://soros.md/wp-content/uploads/2026/01/Kit_RU-1.pdf
    (accesat: 11.06.2026)



    Этот материал подготовлен в рамках проекта «Устойчивое гражданское общество для европейской интеграции», реализуемого Центром CONTACT при финансовой поддержке Фонда Сороса в Молдове.

    КИТ «Мультипликаторов» был разработан для поддержки деятельности членов сети мультипликаторов европейской интеграции в Республике Молдова. 
    Этот документ дополняет учебную программу в рамках проекта «Устойчивое гражданское общество для европейской интеграции» и предоставляет полезные ресурсы, практические примеры и адаптированные инструменты для продвижения европейских ценностей в местных сообществах. 

    Целью данного документа является поддержка местных усилий по информированию, мобилизации и вовлечению гражданского общества в процесс европейской интеграции, предоставление доступного контента, прикладных ресурсов и конкретных примеров действий, которые могут быть воспроизведены или адаптированы на уровне сообщества. 

    КИТ можно использовать в различных контекстах – от организации публичной сессии в населенном пункте до разработки коммуникационной кампании или проведения семинара по гражданскому образованию. Каждый модуль разработан с учетом повседневных потребностей тех, кто хочет просто объяснить, что такое евроинтеграция и как каждый гражданин может быть вовлечен в этот процесс.

    Содержание

    1 Введение
    2 Европеизация Республики Молдова: контекст, процессы, актеры и роль гражданского общества
    • История, принципы и фундаментальные ценности Европейского Союза
    • Европейская интеграция для Республики Молдова: история, преимущества, инструменты
    • Процесс вступления в ЕС и роль гражданского общества
    3.Практическое руководство по общественной коммуникации
    • Что такое коммуникационная стратегия?
    • Концепция коммуникационной стратегии
    • Коммуникационные цели
    • Адаптация сообщений к целевой аудитории
    • Ключевые сообщения: методы сторителлинга
    • Каналы коммуникации: что мы выбираем и почему?
    • алендарь и планирование
    4.Организация местных мероприятий
    • Организация местных мероприятий – партисипативные методы вовлечения сообщества
    • Создание локального плана действий на основе выявленной проблемы
    Posted by
    Labels: , ,
    Abonați-vă la: Postări (Atom)