17.09.2024
Comitetul PACE propune un „drept la hrană” în constituțiile naționale
Aprobând un raport al lui Simon Moutquin (Belgia, SOC), Comitetul Adunării pentru Afaceri Sociale, Sănătate și Dezvoltare Durabilă a subliniat „fenomenul extrem de paradoxal” că foametea și malnutriția sunt prezente, în ciuda disponibilității ample de produse alimentare.
Distribuția, procesarea și comercializarea dezechilibrată a alimentelor „acordă prioritate intereselor comerciale și agricole, care sunt adesea în conflict cu imperativul dreptului la hrană”, a subliniat comitetul.
Aceste inegalități ar putea fi agravate și mai mult de schimbările climatice, care intensifică evenimentele meteorologice extreme, crizele agricole și întreruperile lanțurilor de aprovizionare, a adăugat comitetul.
Comitetul a solicitat un „drept explicit la hrană” în constituțiile naționale, inclusiv dreptul de acces la apă potabilă, ceea ce ar „obliga toate ramurile guvernului să pună drepturile oamenilor în centrul politicilor alimentare”.
De asemenea, a cerut legi pentru a face distribuția, procesarea și comercializarea alimentelor mai echitabile și mai stabile, „reducând dezechilibrele economice dintre actorii publici și privați, aliniind problemele agricole cu obiectivele tranziției ecologice și sprijinind fermierii în această tranziție într-un mod incluziv, asigurând în același timp o remunerație corectă și o protecție mai mare a drepturilor lor”.
Strategiile alimentare naționale și locale ar trebui dezvoltate în conformitate cu standardele ONU, iar accentul ar trebui să treacă de la „o abordare caritabilă a ajutorului alimentar și a furnizării de alimente pentru membrii mai vulnerabili ai societății către o abordare bazată pe drepturi”, astfel încât ajutorul alimentar de urgență să nu mai fie răspunsul principal.
Raportul urmează să fie dezbătut de Adunarea plenară de la Strasbourg, joi, 3 octombrie.
* * *
16-19.09.2024
Vizita misiunii preelectorale a APCE în Republica Moldova
Misiunea preelectorală a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) efectuează, în perioada 16-19 septembrie, o vizită în Republica Moldova pentru a evalua campania preelectorală și climatul politic din țară în preajma scrutinului prezidențial și a referendumului constituțional din 20 octombrie 2024.
Din componența delegației APCE conduse de Thórhildur Sunna Ævarsdóttir fac parte Chris Said (Malta), Valentina Grippo (Italia), Laura Castel (Spania), precum și coraportorii pentru onorarea obligațiunilor și angajamentelor de către Republica Moldova, Pierre-Alain Fridez (Elveția) și Zanda Kalniņa-Lukaševica (Letonia).
* * *
13.09.2024
Co-raportorii APCE își exprimă îngrijorarea cu privire la încercările Rusiei de a interveni în politica internă și procesele electorale din Republica Moldova
Având în vedere viitoarele alegeri prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie, co-raportorii sunt deosebit de preocupați de „afluxul mare de bani ruși în Republica Moldova”, cu scopul de a cumpăra voturi și de a submina procesul democratic, și au făcut apel la statele membre ale Consiliului Europei să fie atente la aceasta și să ia toate măsurile necesare pentru a contracara astfel de practici malițioase.
Observând că votul prin corespondență din străinătate este introdus doar pe bază experimentală pentru aceste alegeri și implică doar un număr limitat de alegători, co-raportorii consideră că introducerea votului prin corespondență atât de aproape de alegeri, precum și lipsa de transparență și consens cu privire la țările selectate pentru acest test, sunt motive de îngrijorare.
În ceea ce privește reforma justiției, care urmărește să asigure independența și eficiența acesteia, co-raportorii au salutat numirea Procurorului General, îndeplinind astfel una dintre condițiile cheie rămase pentru a începe negocierile de aderare la UE.
Cu toate acestea, ei au deplâns rezistența din cadrul sistemului judiciar împotriva reformelor judiciare și au reamintit că procedurile de verificare a judecătorilor și procurorilor au fost „mecanisme esențiale pentru a combate corupția încă prezentă în rândul justiției” și pentru a asigura integritatea acestor instituții.
Co-raportorii vor reveni în Republica Moldova ca parte a misiunii de observare a alegerilor din cadrul Adunării, din care fac parte ex officio.
* * *
13.09.2024
Republica Moldova a semnat Convenția europeană pentru protecția animalelor de companie
La 13 septembrie 2024, la Strasbourg, Ambasadoarea Daniela Cujbă a semnat Convenția europeană pentru protecția animalelor de companie, încheiată la Strasbourg, la 13 noiembrie 1987.
* * *
12-13.09.2024
Autoritățile locale și regionale joacă un rol crucial în construirea unor societăți democratice reziliente: conferință găzduită de Congresul Consiliului Europei
Rolul autorităților locale și regionale în răspunsul eficient la provocările cu care se confruntă democrațiile europene, în sprijinul Ucrainei, protejarea drepturilor omului, salvarea mediului și implicarea tinerilor, a fost subiectul unei conferințe a asociațiilor autorităților locale și regionale din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, care a început pe 12 septembrie.
Conferința a fost deschisă de Marc Cools, Președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale; Arnoldas Abramavičius, Viceministru de Interne, în numele Președinției Lituaniei a Comitetului Miniștrilor; Bjørn Berge, Secretar General Adjunct al Consiliului Europei; și Lisa Cruz Lackner, Delegată de Tineret a Congresului din Andorra.
Ekrem Imamoglu, Primarul Istanbulului și Președintele Uniunii Municipiilor din Turcia, și Gunn Marit Helgesen, Președinta Asociației Norvegiene a Autorităților Locale și Regionale și Președinta Consiliului Municipiilor și Regiunilor din Europa, au deschis dezbaterea despre rolul asociațiilor naționale în consolidarea democrației teritoriale.
„Reziliență, reconstrucție și reformă în Ucraina”, „Consolidarea democrației prin implicarea tuturor cetățenilor” și „Inovație locală pentru autorități locale mai puternice” au fost temele meselor rotunde care au avut loc în cadrul conferinței.
Masa rotundă „Consolidarea democrației prin implicarea tuturor cetățenilor” s-a concentrat pe provocările cu care se confruntă societățile democratice, precum criza de încredere în democrația reprezentativă, nivelul scăzut de implicare a tinerilor și ratele reduse de participare a femeilor în politică, precum și pe deconectarea generală dintre autoritățile locale și regionale și cetățenii lor.
Participanții au recomandat dezvoltarea unor programe de educație civică și participare activă a cetățenilor la nivel local și adoptarea unor poziții ferme împotriva atitudinilor sexiste în politica locală, inclusiv pe rețelele sociale, precum și instituirea unor mecanisme eficiente de depunere a plângerilor și oferirea de instruire politicienilor și personalului. De asemenea, s-a încurajat dialogul cu tinerii în orice ocazie și pe parcursul întregului proces politic, precum și dezvoltarea unor ghiduri privind participarea tinerilor pentru autoritățile locale și regionale. Participanții au subliniat, de asemenea, importanța promovării democrației deliberative – cum ar fi adunările cetățenești – și sprijinirea schimburilor de bune practici, a campaniilor publice și a dezvoltării capacităților, atât în educația civică, cât și în participarea tinerilor, între autoritățile locale și regionale.
În cadrul mesei rotunde despre inovația locală pentru autorități locale mai puternice, participanții au menționat că, deși noile tehnologii oferă noi modalități de a rezolva problemele, de a îmbunătăți serviciile și de a crește calitatea vieții pentru toți locuitorii locali, diviziunea digitală și securitatea digitală rămân preocupări importante, agravate de persistența diferențelor dintre urban și rural. Ei au recomandat sprijinirea în continuare a inovațiilor orientate spre drepturile omului și a guvernării multilaterale pentru a promova valorile și standardele Consiliului Europei; promovarea utilizării instrumentelor digitale și IA pentru redresarea Ucrainei, revenirea refugiaților și dezvoltarea locală, în special în zonele rurale; și sprijinirea măsurilor incluzive pentru atenuarea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă prin politici de construcție durabile.
De asemenea, s-a recomandat ca asociațiile autorităților locale europene să promoveze inițiativele inovatoare ale actorilor locali folosind cele mai bune practici existente, co-crearea cu comunitățile – inclusiv tinerii și grupurile subreprezentate și vulnerabile – precum și pregătirea pentru situații de urgență prin schimbul de bune practici (în ceea ce privește posibila evacuare sau primirea unui aflux de refugiați, urgențele climatice și cele legate de război); și să contribuie la dezvoltarea măsurilor de securitate cibernetică și la o mai bună reglementare, educație, conștientizare și implicare (cum ar fi actualizarea ghidurilor privind securitatea cibernetică).
Pe 13 septembrie, participanții la eveniment au adoptat o declarație comună pentru a reafirma angajamentul față de valorile și standardele Consiliului Europei.
Evenimentul, transmis online, a coincis cu aniversarea a 75 de ani de la înființarea Consiliului Europei și 30 de ani de la crearea Congresului, fiind organizat sub auspiciile Președinției Lituaniei a Comitetului Miniștrilor.
* * *
05.09.2024
Consiliul Europei deschide primul tratat global privind inteligența artificială pentru semnare
Convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept (CETS nr. 225) a fost deschisă pentru semnare în cadrul unei conferințe a miniștrilor justiției din statele membre ale Consiliului Europei, desfășurată la Vilnius. Este primul tratat internațional obligatoriu din punct de vedere juridic, care are ca scop asigurarea faptului că utilizarea sistemelor de inteligență artificială este pe deplin compatibilă cu drepturile omului, democrația și statul de drept.
Secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a declarat: „Trebuie să ne asigurăm că dezvoltarea inteligenței artificiale susține standardele noastre, nu le subminează. Convenția-cadru este concepută pentru a asigura tocmai acest lucru. Este un text puternic și echilibrat – rezultatul unei abordări deschise și incluzive prin care a fost redactat, asigurându-se că beneficiază de multiple perspective și expertize. Convenția-cadru este un tratat deschis, cu un potențial de aplicare global. Sper că acestea vor fi primele dintre numeroasele semnături și că vor fi urmate rapid de ratificări, astfel încât tratatul să poată intra în vigoare cât mai curând posibil.”
Tratatul oferă un cadru juridic care acoperă întregul ciclu de viață al sistemelor de inteligență artificială. Acesta promovează progresul și inovația în domeniul AI, gestionând în același timp riscurile pe care le poate reprezenta pentru drepturile omului, democrație și statul de drept. Pentru a rezista testului timpului, este neutru din punct de vedere tehnologic.
Convenția-cadru a fost adoptată de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei la 17 mai 2024. Cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, Uniunea Europeană și 11 state nemembre (Argentina, Australia, Canada, Costa Rica, Sfântul Scaun, Israel, Japonia, Mexic, Peru, Statele Unite ale Americii și Uruguay) au negociat tratatul. Reprezentanți din sectorul privat, societatea civilă și mediul academic au contribuit ca observatori.
Tratatul va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare expirării unei perioade de trei luni de la data la care cinci semnatari, inclusiv cel puțin trei state membre ale Consiliului Europei, l-au ratificat. Țările din întreaga lume vor fi eligibile să adere la acesta și să se angajeze să respecte prevederile sale.
* * *
05.09.2024
Miniștrii Justiției au discutat cooperarea juridică și un tribunal special pentru crima de agresiune
În cadrul Conferinței informale cu genericul „Spre responsabilitate pentru crimele internaționale comise în Ucraina”, desfășurată sub președinția lituaniană a Comitetului Miniștrilor, miniștrii justiției din statele membre și observatoare ale Consiliului Europei au adoptat o declarație care subliniază o serie de principii pentru abordarea problemelor critice de justiție și responsabilitate legate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Miniștrii au reafirmat necesitatea înființării unui tribunal special eficient pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, capabil să facă dreptate prin tragerea la răspundere a celor care poartă cea mai mare responsabilitate. Ei au salutat contribuțiile Consiliului Europei și ale Uniunii Europene la consultările din cadrul Grupului Central, unde înființarea tribunalului sub auspiciile Consiliului a apărut ca o opțiune realistă. În acest context, statele și organizațiile internaționale sunt încurajate să sprijine activ și să contribuie la consultările din cadrul Grupului Central.
În timp ce au subliniat importanța respectării garanțiilor unui proces echitabil și avantajele incontestabile ale proceselor în persoană, miniștrii au recunoscut, de asemenea, că, în anumite condiții și acolo unde legea aplicabilă permite, anumite proceduri în absență în urmărirea penală a crimelor internaționale pot servi intereselor justiției.
Republica Moldova a fost reprezentată la reuniune de Veronica Mihailov-Moraru, ministra Justiției, care a susținut o intervenție în cadrul Sesiunii I: „Găsirea echilibrului în urmărirea penală a crimelor internaționale și aplicarea hotărârilor: colectarea probelor, partajarea și procesele în absență”.
Miniștrii au salutat, de asemenea, înființarea Registrului pentru Daunele cauzate de Agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei.
„Odată cu lansarea Registrului pentru Daune, care este acum complet operațional, și primirea a mii de cereri pentru locuințe avariate sau distruse, alte solicitări vor urma în curând. Aceste cereri reprezintă un prim pas esențial către crearea unui mecanism internațional de compensare. Iar Consiliul Europei este pregătit să sprijine acest proces în orice mod necesar, la fel cum suntem gata să sprijinim lucrările privind un Tribunal Special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei”, a declarat Secretarul General.
„Poveștile și imaginile care continuă să ne parvină din Ucraina sunt la fel de șocante pe cât sunt de sfâșietoare. Pentru a asigura responsabilitatea, avem nevoie de lege. Și avem nevoie ca aceasta să fie aplicată atât la nivel național, cât și internațional”, a concluzionat Marija Pejčinović Burić.
* * *
02.09.2024
Organizată în contextul integrării europene a Moldovei și fundamentată pe ideea că Uniunea Europeană a fost cel mai de succes proiect de pace din istoria umanității, precum și în contextul războiului în desfășurare din Ucraina vecină, prima lecție a abordat noțiunile de unitate europeană și pace, bazându-se pe Cadrul de Referință al Competențelor pentru Cultura Democratică al Consiliului Europei.
Consiliul Europei a sprijinit dezvoltarea planurilor de lecție și a materialelor informative pentru diriginții din toate clasele. În plus, Consiliul Europei a desfășurat o serie de ateliere de pregătire online pentru managerii și profesorii școlari, la care au participat aproximativ 2815 educatori.
Lecțiile au fost interactive și au inclus studii de caz, videoclipuri scurte și activități de grup menite să
încurajeze diversitatea de opinii și un proces de analiză critică și reflecție în rândul elevilor. Dezvoltarea și predarea acestora a fost o oportunitate de a implica atât elevii, cât și educatorii – diriginți care sunt profesori de diferite materii, într-o reflecție critică asupra valorilor și principiilor Consiliului Europei, precum pacea, democrația, drepturile omului, solidaritatea, diversitatea și modul în care aceste valori pot fi promovate și dezvoltate în școli.
încurajeze diversitatea de opinii și un proces de analiză critică și reflecție în rândul elevilor. Dezvoltarea și predarea acestora a fost o oportunitate de a implica atât elevii, cât și educatorii – diriginți care sunt profesori de diferite materii, într-o reflecție critică asupra valorilor și principiilor Consiliului Europei, precum pacea, democrația, drepturile omului, solidaritatea, diversitatea și modul în care aceste valori pot fi promovate și dezvoltate în școli.
Consiliul Europei a sprijinit, de asemenea, realizarea unei povești video care a fost prezentată în toate școlile, în care copii de diferite minorități etnice din Moldova, precum și un copil refugiat ucrainean, vorbesc despre pace și Europa.
Într-o declarație făcută cu ocazia începutului anului școlar, Ministrul Educației și Cercetării din Republica Moldova, Dan Perciun, a afirmat: „Este foarte important să respectăm fiecare viață umană, să ne iubim țara, dar și să respectăm valorile altora, să găsim compromisuri și să construim relații de bună vecinătate... Sistemul educațional are un rol extrem de important în cultivarea acestor valori și aceasta este intenția noastră în cadrul primei lecții din anul școlar, dar și în întregul proces educațional care începe astăzi.”
Planurile de lecție și prezentările PowerPoint în limbile română și rusă pot fi găsite pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova.
Proiectul Consiliului Europei „Educație pentru democrație în Republica Moldova” este implementat în cooperare cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova în cadrul Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024. Confederația Elvețiană este una dintre țările donatoare ale Planului de Acțiune și principalul donator în domeniul educației pentru democrație.
Sursa
De Ziua Internațională a Tineretului, Consiliul Europei își exprimă ferm încrederea în tineret
Cu ocazia ZIlei Internaționale a Tineretului, Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a făcut următoarea declarație:
unor comunități mai bune, Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei este un susținător ferm al participării tinerilor în orașele și regiunile Europei. Încă din 1992, a adoptat prima Cartă Europeană privind participarea tinerilor la viața locală și regională, iar în 2003 a revizuit-o, cu contribuția tinerilor. Astăzi, Congresul colaborează din nou cu aceștia pentru o nouă revizuire a Cartei, asigurându-se că aceasta reflectă nevoile și preocupările lor actuale.
Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, cunoscută și sub denumirea de Convenția de la Istanbul după orașul în care a fost deschisă pentru semnare, marchează 10 ani de la intrarea sa în vigoare la 1 august 2014.
Impactul Planului de Acțiune al CoE pentru Republica Moldova 2021-2024 și prioritățile viitoare în contextul noului Plan de Acțiune pentru anii 2025-2028 discutate În cadrul vizitei domnului Claus Neukirch, director de Coordonare de Programe al Consiliului Europei
Claus Neukirch a avut un schimb de opinii cu reprezentanții autorităților moldovenești, printre care: Veronica Mihailov-Moraru, Ministra Justiției; Sergiu Mihov, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe; Ana Revenco, Director, Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării; precum și Ana Calinici, Secretar de Stat al Guvernului, Cancelaria de Stat și Mihai Lupașcu, Director al Agenției pentru Securitate Cibernetică.
* * *
12.08.2024
De Ziua Internațională a Tineretului, Consiliul Europei își exprimă ferm încrederea în tineret
„A fi alături de tineri, a gândi împreună cu ei, a învăța de la și împreună cu tinerii, a participa și a acționa împreună, dincolo de generații, au fost elemente fundamentale ale misiunii Consiliului Europei timp de decenii.
„Astăzi, de Ziua Internațională a Tineretului, sărbătorim contribuțiile pozitive ale fiecărei generații de tineri în conturarea societăților noastre. Tinerii nu sunt doar viitorul; ei sunt prezentul vibrant, activ în promovarea și apărarea valorilor organizației noastre privind democrația, drepturile omului și statul de drept.
„Tinerii reprezintă o componentă centrală a procesului decizional democratic, așa cum este recunoscut în Declarația de la Reykjavik. Ei evidențiază problemele esențiale ale vremurilor noastre, precum combaterea crizei planetare triple, asigurarea drepturilor egale pentru toți și lupta împotriva regresului democratic. Tinerii sunt motorul progresului și al schimbării pentru un viitor mai bun. Tinerii din Ucraina sunt un exemplu puternic de susținere a valorilor Consiliului Europei. Este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că aceștia își pot exercita rolul fundamental în eforturile de redresare și reconstrucție ale țării lor.
„Consiliul Europei este dedicat sprijinirii participării democratice a tinerilor din întreaga Europă, integrând o perspectivă a tinerilor în toate lucrările noastre interguvernamentale și alte deliberări. Consiliul Consultativ al Tinerilor a fost un partener inestimabil în sistemul nostru de decizie co-gestionat de peste o jumătate de secol.
„Moștenirea democratică pe care o modelăm, o construim și o transmitem împreună pentru a asigura un viitor în care europenii să poată trăi în libertate, securitate și demnitate.
„Am încredere în ziua de mâine pentru că am încredere în tineret”.
Convins că implicarea tinerilor în procesul decizional la nivel local și regional contribuie la construirea
unor comunități mai bune, Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei este un susținător ferm al participării tinerilor în orașele și regiunile Europei. Încă din 1992, a adoptat prima Cartă Europeană privind participarea tinerilor la viața locală și regională, iar în 2003 a revizuit-o, cu contribuția tinerilor. Astăzi, Congresul colaborează din nou cu aceștia pentru o nouă revizuire a Cartei, asigurându-se că aceasta reflectă nevoile și preocupările lor actuale.
Congresul face, de asemenea, loc tinerilor în propriile sale activități. În fiecare an, prin programul „Rejuvenating Politics”, 46 de tineri din toate statele membre se reunesc la Strasbourg pentru a participa la sesiunile plenare și la reuniunile comisiilor Congresului – nu doar pentru a contribui cu ideile și opiniile lor la activitatea acestuia, ci și pentru a găsi inspirație pentru propriile proiecte la nivel local. Anul 2024 marchează a 10-a aniversare a acestei inițiative de succes, care continuă să atragă un mare interes din partea tinerilor din toată Europa.
- Congresul și organismele de tineret ale Consiliului Europei își unesc forțele pentru revizuirea Cartei participării tinerilor
- Delegații tineri - Întinerirea politicii
- 5 motive pentru care tinerii ar trebui să participe la democrație
- Carta Europeană revizuităprivind Participarea tinerilorîn viața locală și regională
* * *
01.08.2024
Tratatul revoluționar al Consiliului Europei pentru protejarea femeilor și fetelor a intrat în vigoare acum 10 ani
Este cel mai cuprinzător instrument juridic internațional care stabilește obligații obligatorii pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor. Tratatul recunoaște violența împotriva femeilor ca o încălcare a drepturilor omului și o formă de discriminare împotriva femeilor. Bazat pe o abordare centrată pe victimă, oferă instrumente practice pentru a asigura protecția femeilor și fetelor, siguranța și împuternicirea acestora. Acesta leagă aceste aspecte de obiectivul mai larg de a realiza egalitatea între femei și bărbați.
În ultimul deceniu, a ghidat numeroase state în îmbunătățirea legislației și politicilor lor pentru a preveni și combate eficient violența împotriva femeilor. Convenția face o diferență pentru femei și fete și reprezintă un instrument important de advocacy. Sărbătorirea celei de-a 10-a aniversări înseamnă sărbătorirea puterii sale transformatoare și unirea în jurul acestui tratat de referință.
Până acum, 38 de țări au devenit părți la convenție. În octombrie 2023, tratatul a intrat în vigoare în ceea ce privește Uniunea Europeană, făcând-o și pe aceasta parte la convenție.
Convenția de la Istanbul a fost semnată de Republica Moldova la 6 februarie 2017 și ratificată de legislator la 14 octombrie 2021. La 19 octombrie 2021 Președintele Republicii Moldova a promulgat Legea nr. 144 din 14 octombrie 2021 cu privire la ratificarea Convenției de la Istanbul, astfel, Republica Moldova devenind stat membru la instrument.
Cu ocazia acestei aniversări la Biblioteca Națională, Bloc Central, a fost vernisată expoziția cu genericul "Convenția de la Istanbul: Un deceniu de combatere a violenței împotriva femeilor"
* * *
23-26.07.2024
Claus Neukirch a participat, de asemenea, la o ședință a grupului de lucru „Justiție, Anticorupție și Securitate”, desfășurată în cadrul Platformei de Parteneriat pentru Republica Moldova și s-a întâlnit cu E.S. Ambasadorul Jānis Mažeiks, șeful Delegației UE, pentru a discuta despre continuarea cooperării dintre Consiliu și UE în Republica Moldova.
Interlocutorii au evidențiat principalele realizări, în special în domeniul sprijinirii reformelor judiciare, al luptei împotriva violențe în bază de gen și al sprijinirii administrației electorale în continuarea asigurării unor procese electorale libere și corecte.
Planul de Acțiuni al CoE (2025-2028) va fi cel de-al cincilea document al Organizației pentru Republica Moldova. În baza acestuia, Consiliul Europei și autoritățile naționale au convenit să continue cooperarea pentru realizarea celor mai importante seturi de reforme. Acestea vizează sectorul justiției, combaterea corupției și a traficului de ființe umane, consolidarea cadrului național privind protecția drepturilor copiilor, drepturile femeilor, reformele în democrația locală.
Planul reprezintă un instrument de programare strategică menit să alinieze în continuare legislația, instituțiile și practicile naționale ale Republicii Moldova la standardele europene în ceea ce privește drepturile omului, statul de drept și democrația.
Părțile au mai discutat despre sprijinul necesar pentru implementarea Programului național privind asigurarea respectării drepturilor omului, pentru anii 2024-2027, și a documentelor de politici în domenii precum traficului de ființe umane, guvernarea deschisă și dezvoltarea organizațiilor societății civile.
Detalii
Grant de 6 milioane de euro pentru construcția sau renovarea locuințelor sociale eficiente energetic
Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei /CEB/ va acorda Republicii Moldova un grant în valoare de 6 milioane de euro pentru asigurarea standardelor de eficiență energetică pentru locuințele sociale care urmează a fi construite sau renovate. Parlamentul a ratificat un Acord care prevede acest lucru.
Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Convenția Consiliului Europei pentru protecția patrimoniului audiovizual și Protocolul său
„La summitul Comunității Politice Europene, mai mulți prieteni ai țării noastre s-au reunit pentru a discuta despre cooperarea pentru o Moldova pașnică și stabilă. Keir Starmer, Prim-ministrul britanic, care este și gazda evenimentului, Președintele Franței, Emmanuel Macron, Cancelarul federal al Germaniei, Olaf Scholz, Președintele României, Klaus Iohannis, Prim-ministrul polonez, Donald Tusk, și Președintele Consiliului European, Charles Michel, și-au reafirmat sprijinul pentru Republica Moldova și au apreciat reformele pe care le implementăm”, a precizat Maia Sandu.
Oficiul Consiliului Europei la Chișinău, în cadrul proiectului „Prevenirea și protejarea copiilor împotriva violenței, inclusiv în mediul digital în Republica Moldova”, împreună cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, au lansat Campania națională pentru prevenirea și raportarea abuzurilor si violenței asupra copiilor, inclusiv în mediul online, prin promovarea serviciului de asistență telefonică gratuită pentru copii - Telefonului copilului 116 111.
Pe 13 iulie 1995, Republica Moldova a devenit al 36-lea membru al Consiliului Europei. La ceremonia oficială de aderare Republica Moldova a fost reprezentată de către ministrul său de externe, Mihai Popov.
La un eveniment de semnare în cadrul Conferinței la Nivel Înalt privind Carta Socială Europeană din Vilnius, din 4 iulie 2024, statele membre au avut ocazia să își confirme angajamentul față de Carta Socială Europeană.
Guvernul a aprobat proiectul de lege cu privire la ratificarea Convenției Consiliului Europei pentru Protecția Patrimoniului Audiovizual și a Protocolului ei, încheiate la Strasbourg la 8 noiembrie 2001 și semnate la Strasbourg pe 11 iunie 2024.
Conferința la nivel înalt privind Carta Socială Europeană de la Vilnius, Lituania, a adoptat o declarație politică de referință, consolidând angajamentul statelor membre ale Consiliului Europei față de justiția socială și protecția drepturilor sociale. Evenimentul, ca un pas pentru a asuma angajamente suplimentare în cadrul Cartei, acolo unde este posibil, este organizat ca parte a continuării celui de-al IV-lea Summit al Consiliului Europei. Conferința a fost propusă în Declarația de la Reykjavik de către șefii de stat și de guvern care au declarat că „Justiția socială este crucială pentru stabilitatea democratică și securitate și, în acest sens, [și-au reafirmat] angajamentul deplin față de protecția și implementarea drepturilor sociale garantate de sistemul Cartei Sociale Europene.”
Adresându-se participanților, Secretarul General Adjunct al Consiliului Europei, Bjørn Berge, a subliniat că „Carta Socială Europeană garantează drepturile noastre la sănătate și educație, la muncă, locuință și securitate socială, printre multe altele. Aceste drepturi sunt menite să asigure că putem trăi cu toții vieți decente și demne și să participăm pe deplin în societățile noastre democratice.”
Consolidarea participării Rep. Moldova în cadrul Observatorului de predare a istoriei
Președintele Observatorului de predare a istoriei în Europa, Alain Lamassoure, a efectuat o vizită în Republica Moldova, în cadrul căreia a avut o întrevedere cu Secretarul de Stat, Sergiu Mihov. Interlocutorii s-au referit la participarea țării noastre în cadrul Observatorului de predare a istoriei și necesitatea schimbului de bune practici între state în domeniul predării istoriei la nivel european, mai ales ținând cont de încercările unor actori de a distorsiona adevărul istoric și realitatea.
Oficialul european a participat la Conferința inaugurală „Educația istorică în condițiile provocărilor de la începutul Mileniului III”, parte a primei ediții a proiectului „ACADEMIA BASARABIEI – Program interdisciplinar pentru profesorii de istorie și limba română”, organizat de USM, Asociația Generală a Învățătorilor din România, filiala din Republica Moldova și finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Invitații au salutat organizarea acestui eveniment, prin care se promovează valorile europene și contribuie la identificarea strategiilor pedagogice și educaționale orientate spre analiza evenimentelor regionale și dezbaterea subiectelor controversate în fața provocărilor recente. În context, Alain Lamassoure a discutat despre conștiința națională și despre preocupările comune ale istoricilor în fața provocărilor actuale, subliniind importanța colaborării internaționale pentru a înțelege mai bine trecutul și a construi un viitor armonios.
Raport general privind situația predării istoriei în Europa
.jpg)
Consiliul Europei a publicat un ghid și comentariu al Legii privind accesul la informațiile de interes public
Consiliul Europei a lansat un nou ghid practic, comentariu al noii Legi privind accesul la informațiile de interes public, care este aliniată la standardele internaționale privind accesul la informații și la Convenția Consiliului Europei privind accesul la documentele oficiale.
- https://www.coe.int/ro/web/chisinau/-/impact-of-the-council-of-europe-action-plan-for-the-republic-of-moldova-2021-2024-discussed-in-chisinau
- https://www.coe.int/en/web/programmes/-/impact-of-the-council-of-europe-action-plan-for-the-republic-of-moldova-2021-2024-discussed-in-chisinau
- https://justice.gov.md/ro/content/intrevederea-cu-directorul-pentru-programe-si-coordonare-al-consiliului-europei-claus
- https://justice.gov.md/ro/content/reuniunea-grupului-de-lucru-pentru-justitie-anticoruptie-si-securitate-al-platformei-de
- https://mfa.gov.md/ro/content/discutii-la-mae-pe-marginea-prioritatilor-viitorului-plan-de-actiuni-al-consiliului-europei
- https://cancelaria.gov.md/ro/content/secretara-de-stat-guvernului-ana-calinici-discutii-cu-directorul-pentru-coordonarea
18.07.2024
Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei /CEB/ va acorda Republicii Moldova un grant în valoare de 6 milioane de euro pentru asigurarea standardelor de eficiență energetică pentru locuințele sociale care urmează a fi construite sau renovate. Parlamentul a ratificat un Acord care prevede acest lucru.
Acordul de grant dintre țara noastră și CEB vizează implementarea măsurilor de eficiență energetică ale proiectului „Locuințe publice III”. Acesta prevede construcția sau renovarea a 450 de locuințe sociale, precum și a căminelor studențești și azilurilor de bătrâni. Respectiv, vor fi implementate măsuri de eficiență energetică care vor reduce consumul de energie și emisiile de CO2, vor asigura creșterea nivelului de confort și calitatea aerului, vor reduce sarcina energetică pe termen lung.
Pentru implementarea proiectului, CEB a acordat un împrumut de 20 de milioane de euro. Pe lângă acest grant, Fondul de Investiții Verzi și Sociale va acorda încă un milion de euro, finanțarea fiind nerambursabilă.
De asemenea, contribuția Republicii Moldova este constituită din partea financiară în mărime de 1,1 milioane de euro de la autoritățile publice locale sau entitățile publice, și partea non-financiară, care constă în terenuri sau construcții nefinalizate, documentație tehnică și expertiză tehnică a construcțiilor, în mărime de 6,2 milioane de euro.
* * *
18.07.2024
Convenția Consiliului Europei pentru protecția patrimoniului audiovizual și Protocolului său au fost ratificate de Parlamentul Rep. Moldova
Convenția subliniază responsabilitatea statelor semnatare de a adopta măsuri eficiente pentru a proteja, conserva și salvgarda patrimoniul audiovizual. Cooperarea între statele semnatare va încuraja conservarea, restaurarea și accesul la materialele audiovizuale care reflectă istoria și cultura națională, aducând în prim-plan contribuțiile fiecărei țări la diversitatea culturală europeană. Acest lucru va încuraja promovarea patrimoniului cultural și audiovizual distinct al Republicii Moldova, pentru a fi recunoscut și apreciat la nivel internațional.
Odată cu implementarea Convenției de către statele semnatare sunt instituite o serie de măsuri de sprijin, fiind intensificate eforturile de restaurare și conservare a materialelor audiovizuale, facilitat accesul la patrimoniul cultural prin diverse platforme digitale. În acest context, ratificarea Convenției va spori calitatea serviciilor educaționale și va deschide porțile pentru colaborări educaționale instituționale. De asemenea, ratificarea Convenției va servi drept catalizator pentru creșterea producției locale de conținut audiovizual, sprijinind astfel dezvoltarea creatorilor autohtoni.
- https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactenormative/tabid/61/LegislativId/7072/language/ro-RO/Default.aspx
- https://multimedia.parlament.md/parlamentul-a-ratificat-conventia-consiliului-europei-pentru-protectia-patrimoniului-audiovizual-si-a-protocolului-ei/
- Convenția Consiliului Europei pentru protecția patrimoniului audiovizual
- Protocol la Convenția europeană pentru protecția patrimoniului audiovizual (STE 184)
* * *
18.07.2024
Cel de-al IV-lea Summit al Comunității Politice Europene de la Blenheim: Maia Sandu și liderii europeni discută viitorul păcii și securității pe continent
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a aflat în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, unde a participat la summitul Comunității Politice Europene (EPC) găzduit de Prim-ministrul britanic, Keir Starmer, la Palatul Blenheim din Londra. Comunitatea Politică Europeană reprezintă o platformă cheie de discuţii între țările europene despre pace și securitate pe continent, dar și despre alte probleme comune.
Șefa statului a discutat cu mai mulți lideri europeni și a comunicat că aceștia și-au reafirmat sprijinul pentru Republica Moldova și au apreciat reformele pe care le implementăm.
În cadrul summitului, Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a prezentat Declarația de la Reykjavik, care reafirmă angajamentul statelor membre față de valorile și standardele democratice. Această declarație include un set de 10 Principii ale Democrației, menite să evalueze și să îmbunătățească sănătatea democrațiilor noastre. Principiile acoperă aspecte esențiale precum democrația participativă, separarea puterilor și statul de drept.
„Sunt convinsă că aceste Principii vor forma o parte integrantă a discuțiilor EPC”, a declarat Marija Pejčinović Burić. Ea a subliniat, de asemenea, importanța educației pentru dezvoltarea unei culturi a democrației și necesitatea de a plasa societatea civilă în centrul activității noastre, combatând în același timp discursul instigator la ură atât online, cât și offline. „Nu poate exista o democrație deplină fără a proteja și promova drepturile omului și statul de drept”, a concluzionat ea.
Moldova a fost gazda celui de-al doilea summit al Comunității Politice Europene la 1 iunie 2023.
* * *
17.07.2024
Lansarea Campaniei naționale pentru prevenirea și raportarea abuzurilor si violenței asupra copiilor, inclusiv în mediul online
Violența împotriva copiilor ia multe forme și are loc în locuri, care ar trebui să fie refugii sigure pentru copii: în familie, în școală sau în instituții rezidențiale, așadar, în așa-numitul "cerc de încredere", precum și în mediul digital. Prin urmare, este important pentru copii să dispună de mijloace pentru a comunica adulților despre ce li se întâmplă lor sau celor din jur și a cere ajutor. Telefonul Copilului poate fi un exemplu de mecanism care permite un spațiu sigur pentru copii de a-și exprima îngrijorările și de a căuta ajutor, nu numai pe tema violenței.
Campania vine să încurajeze în special copiii, dar și publicul general să raporteze și să semnaleze cazurile de abuz și violență asupra copiilor. Aceasta va fi derulată în perioada iulie – octombrie anul curent. Mesajele campaniei, inclusiv spotul video vor fi promovate pe rețelele sociale, televiziune, radio, transportul public și terenurile de joacă din cadrul unei rețele de restaurante din Chișinău și Bălți.
Campania națională pentru prevenirea și raportarea abuzurilor si violenței asupra copiilor, inclusiv în mediul online, prin promovarea serviciului de asistență telefonică gratuită pentru copii - Telefonului copilului 116 111, a fost pregătită și va fi susținută de proiectul Consiliului Europei privind Prevenirea și protejarea copiilor împotriva violenței, inclusiv în mediul digital în Republica Moldova în colaborare cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
* * *
16.07.2024
Consiliul Europei evaluează accesul la documentele oficiale deținute de autoritățile publice din Republica Moldova
Grupul Consiliul Europei de Acces la Informații – AIG – este un grup independent de experți mandatat de Convenția Consiliului Europei privind Accesul la Documente Oficiale (Convenția de la Tromsø) să monitorizeze implementarea acesteia de către Părți. Convenția de la Tromsø este primul tratat internațional care recunoaște un drept general de acces la documente oficiale deținute de autoritățile publice. Ea stabilește reguli minime care trebuie aplicate în procesarea cererilor de acces la informații, un drept la un remediu și măsuri suplimentare, oferind în același timp flexibilitatea necesară pentru ca legislațiile naționale să prevadă un acces mai extins la documente oficiale. Restricțiile de acces sunt permise doar dacă sunt destinate protejării anumitor interese și drepturi, cum ar fi securitatea națională sau viața privată.
Prezentul raport se concentrează pe implementarea prevederilor Convenției de la Tromsø în legislația națională privind libertatea informației. El subliniază aspectele pozitive în garantarea dreptului de acces la documentele oficiale și oferă sugestii pentru a spori transparența autorităților publice.
* * *
13.07.2024
Sărbătorim 29 de ani de progres al Republicii Moldova în cadrul Consiliului Europei
În această zi Republica Moldova marchează cu mândrie 29 de ani de la aderarea sa la Consiliul Europei. Acest moment semnificativ ne invită să reflectăm asupra progresului Moldovei în cadrul acestei organizații internaționale de prestigiu, asupra realizărilor, provocărilor și drumului de parcurs.
* * *
Republica Moldova își consolidează angajamentele față de Carta Socială Europeană la Conferința de la Vilnius
La un eveniment de semnare în cadrul Conferinței la Nivel Înalt privind Carta Socială Europeană din Vilnius, din 4 iulie 2024, statele membre au avut ocazia să își confirme angajamentul față de Carta Socială Europeană.
Republica Moldova, reprezentată de dl. Alexei Buzu, Ministrul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, a confirmat intenția fermă de a accepta noi angajamente în cadrul Cartei sau a procedurii plângerilor colective, indicând faptul că un proces a fost inițiat la nivel național în acest sens. Acest pas reflectă angajamentul continuu al Republicii Moldova de a-și consolida cadrul drepturilor sociale și de a se alinia mai strâns cu Carta Socială Europeană Revizuită, promovând astfel o abordare coerentă a drepturilor sociale și economice în Europa.
* * *
08.07.2024
Guvernul susține ratificarea Convenției Consiliului Europei privind protecția patrimoniului audiovizual
Convenția Consiliului Europei privind protecția patrimoniului audiovizual și Protocolul ei, соnțin dispozițiile privind gestionarea rеsроnsabilă а materialelor audiovizuale incluse în patrimoniu, incluzând prevederi legate de соnsеrvаrе, documentare, rеstаurаrе, accesibilitate și utilizare sustenabilă la nivel еurореаn și nu numai. Рrin semnarea și ultеriоаrа rаtifiсаrе а acestei Convenții și Protocolului ei, Republica Moldova își asumă angajamentul fеrm de а аdеrа la standardele internaționale pentru protecția și рrоmоvаrеа patrimoniului audiovizual.
„Ne aliniem, astfel, la practicile eficiente în domeniul gestionăгii materialelor audiovizuale. Într-o еră în саrе tehnologia evoluează rapid, Convenția Consiliului Europei privind protecția patrimoniului audiovizual și Protocolul ei rерrеziпtă un cadru esențial реntru а adapta și extinde practicile de соnsеrvаrе și рrоmоvаrе а acestei moșteniri culturale în beneficiul cultural și istoric al țării.” – a declarat Secretarul de Stat, Andrei Chistol.
Astfel, Republica Moldova își asumă să insiste în continuare pe proiecte de cоnsеrvаrе а patrimoпiului cultural, urmărind asigurarea рăstrării în condiții optime а materialelor audiovizuale саrе rеflесtă istoria și сulturа nаțională, potrivit practicilor еurореnе în domeniu; Рrоmоvаrеа diversității culturale - rесunоsсând imрогtаțа рăstrării și рrоmovării tuturor aspectelor сulturаlе rеlеvаntе репtru identitatea nаțiоnală а Republicii Moldova; Facilitarea сеrсеtării și educației рrin disponibilitatea și accesibilitatea materialelor de imagine în mișсаrе în scopuri culturale, științifice și de сеrсеtаrе, inclusiv în domeniul audiovizualului.
Prin această ratificare, Republica Moldova face un pas important în asigurarea dezvoltării durаbile а industriilor culturale și acest lucru va gеnеrа un impact pozitiv asupra turismului cultural, сгеând oportunități economice și consolidând identitatea culturală națională.
* * *
04.07.2024
Declarație politică de referință reafirmă importanța Cartei Sociale Europene
Conferința desfășurată sub auspiciile Președinției Lituaniei a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, a reunit miniștri și oficiali de rang înalt din domeniile drepturilor sociale și politicii sociale, lideri ai Consiliului Europei, reprezentanți ai Uniunii Europene, Națiunilor Unite, Organizației Internaționale a Muncii, societății civile, partenerilor sociali, mediului academic și organismelor naționale pentru drepturile omului și egalitate.
Republica Moldova a fost reprezentată de dl. Alexei Buzu, Ministrul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, care a moderat Sesiunea 2: 
Răspunsul Consiliului Europei în promovarea justiției sociale - Carta Socială Europeană, în cadrul căreia s-a discutat importanța Cartei, implementarea și eficacitatea sa. De asemenea, s-a reafirmat importanța justiției sociale și valoarea sistemului Cartei ca mijloc de a răspunde la eroziunea drepturilor sociale și de a preveni regresul democratic. Participanții și-au împărtășit experiențele și și-au exprimat sprijinul pentru mecanismele de monitorizare prevăzute de Cartă, în special procedura de reclamații colective, ca instrumente de bună guvernare democratică care asistă autoritățile naționale în elaborarea politicilor.
Pe baza principiilor cheie stabilite în Declarația de la Reykjavik adoptată în timpul celui de-al 4-lea Summit al Consiliului Europei din mai anul trecut, declarația politică subliniază importanța unui cadru robust pentru drepturile sociale și a sistemului Cartei Sociale Europene. Reafirmă incompatibilitatea agresiunii militare cu obligațiile privind drepturile omului, exprimă solidaritate cu ucrainenii strămutați și evidențiază necesitatea asumării unor angajamente suplimentare față de drepturile sociale. Declarația recunoaște, de asemenea, rolul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei în consolidarea coeziunii sociale, salută deciziile de îmbunătățire a implementării și monitorizării sistemului Cartei și recunoaște rolul critic al executivelor și legislativelor naționale în protejarea drepturilor sociale prin acțiuni legislative.
În declarație, reprezentanții statelor membre ale Consiliului Europei se angajează să respecte, să protejeze și să implementeze drepturile sociale. Statele Părți la Cartă sunt îndemnate să abordeze provocările și oportunitățile în îndeplinirea cerințelor Cartei, iar statele membre care nu au ratificat încă Carta Socială Revizuită (1996) sunt încurajate să facă acest lucru pentru a sprijini progresul economic și social. Președintele Comitetului European pentru Drepturi Sociale, Aoife Nolan, a subliniat că este vital ca statele să continue să capitalizeze pe impulsul creat de conferință pentru a maximiza capacitatea Cartei de a servi ca un cadru unificat și cuprinzător pentru protecția drepturilor sociale în toată Europa.
Republica Moldova a ratificat Carta Socială Europeană (revizuită) la 8 noiembrie 2001, iar tratatul a intrat în vigoare pentru Republica Moldova la 1 ianuarie 2002. Republica Moldova a acceptat un număr de articole din Carta Socială Europeană revizuită. Aceste articole acoperă diverse drepturi sociale și economice, inclusiv dreptul la muncă, protecția sănătății, securitatea socială, protecția copiilor și a tinerilor, și dreptul la locuință. Implementarea Cartei în Republica Moldova este monitorizată prin intermediul unui mecanism de raportare și prin plângeri colective, deși Republica Moldova nu a acceptat încă sistemul de plângeri colective prevăzut de Protocolul Adițional din 1995.
Republica Moldova își consolidează angajamentele față de Carta Socială Europeană la Conferința de la Vilnius
La un eveniment de semnare în cadrul Conferinței la Nivel Înalt privind Carta Socială Europeană din Vilnius, statele membre au avut ocazia să își confirme angajamentul față de Carta Socială Europeană.
Republica Moldova, reprezentată de dl. Alexei Buzu, Ministrul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, a confirmat intenția fermă de a accepta noi angajamente în cadrul Cartei sau a procedurii plângerilor colective, indicând faptul că un proces a fost inițiat la nivel național în acest sens. Acest pas reflectă angajamentul continuu al Republicii Moldova de a-și consolida cadrul drepturilor sociale și de a se alinia mai strâns cu Carta Socială Europeană Revizuită, promovând astfel o abordare coerentă a drepturilor sociale și economice în Europa.
* * *
04.07.2024
Secretarul de stat, Sergiu Mihov, a evidențiat provocările cu care se confruntă țara noastră în contextul războiului Rusiei în Ucraina și eforturile întreprinse de autorități pentru a atenua efectul acestora asupra cetățenilor. Totodată, au fost trecute în revistă reformele democratice, lansarea oficială a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE, precum și pregătirile pentru ciclurile electorale ce urmează în 2024 și 2025.
Începând cu data de 7 mai 2022 prin decizia Comitetului Director al Observatorului de predare a istoriei în Europa, Republicii Moldova i-a fost acordat statutul de observator în cadrul Acordului parțial extins privind Observatorul de predare a istoriei în Europa.
* * *
01.07.2024 -03.07.2024
Vizita delegației Comisiei de Monitorizare a APCE în Republica Moldova
.jpg)
Coraportorii Comisiei de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Pierre-Alain Fridez și Zanda Kalniņa-Lukaševica,, s-au aflat, în perioada 1 – 3 iulie, într-o vizită de documentare în Republica Moldova. Aceasta a vizat evoluțiile politice recente, pregătirea alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional, implementarea votului prin corespondență. Alte subiecte care au fost abordate în cadrul vizitei sunt imixtiunea străină, progresul reformei justiției, evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor.
La Parlament, coraportorii s-au întâlnit cu șeful legislativului, Igor Grosu, cu președinta Fracțiunii „Partidul Acțiune și Solidaritate”, vicepreședinta Parlamentului Doina Gherman și cu membrii Fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.
De asemenea, agenda vizitei de documentare a inclus întrevederi
cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu,
Agenda discuțiilor cu delegația APCE a vizat subiecte privind consolidarea instituțiilor democratice din țara noastră și a statului de drept. Șefa statului a subliniat importanța garantării unui proces electoral transparent și lipsit de influențe externe.
De asemenea, Președinta Maia Sandu și-a manifestat aprecierea pentru sprijinul oferit de Consiliul Europei prin Planul de acțiune pentru RM 2021-2024 și pentru cooperarea în mai multe domenii importante.
https://presedinte.md/rom/comunicate-de-presa/sefa-statului-s-a-intlnit-cu-coraportorii-pentru-republica-moldova-din-cadrul-adunarii-parlamentare-a-consiliului-europei
După încheierea vizitei la Chișinău, co-raportorii APCE pentru monitorizarea Republicii Moldova, Pierre-Alain Fridez (Elveția, SOC) și Zanda Kalniņa-Lukaševica (Letonia, PPE/CD), și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la numărul tot mai mare de încercări raportate ale Federației Ruse de a interveni nefast în politica internă și procesele electorale din Republica Moldova.
și cu ministrul Afacerilor Externe, vicepremierul Mihail Popșoi.
Discuțiile s-au axat pe amplificarea reformelor democratice odată cu lansarea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, precum și pregătirea pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din toamna anului curent la care APCE va înainta observatori. În același timp, părțile au evaluat realizarea angajamentelor țării noastre în contextul eforturilor de încheiere a procedurii de monitorizare a Republicii Moldova și trecerea la un alt nivel de colaborare cu APCE. De asemenea, interlocutorii au abordat aspecte ce țin de situația de securitate din regiune și gestionarea crizelor provocate de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Coraportorii APCE au avut discuții cu directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața, Procurorul General, Ion Munteanu, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, cu membri ai Comisiei de vetting pentru judecători și procurori și cu reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale. La fel, au fost organizate discuții cu experții și reprezentanții societății civile despre pregătirea alegerilor și imixtiunea străină.
„Suntem deosebit de îngrijorați de afluxul masiv de bani ruși în Moldova, cu scopul clar de a cumpăra voturi și de a submina procesul democratic. Aceste fluxuri ilicite de bani trec adesea prin țări terțe membre ale Consiliului Europei și îndemnăm toate statele să fie atente la acest fenomen și să ia toate măsurile necesare pentru a contracara astfel de practici malițioase”, au spus ei.
Raportorii au fost informați despre pregătirile în curs pentru aceste alegeri, inclusiv despre votul prin corespondență în țări selectate, cu scopul de a facilita votul diasporei mari a țării. Salutând aceste pregătiri, ei au subliniat importanța unei legislații electorale stabile, bazate pe un acord larg între părțile interesate, și sunt încrezători că nu vor mai avea loc modificări de ultim moment ale legislației electorale.
În timpul vizitei lor, raportorii au discutat și despre reformele judiciare în curs, în special despre importanta procedurii de vetting a judecătorilor și procurorilor. În cadrul întâlnirilor lor, au primit informații despre acțiuni individuale care ar putea fi percepute ca încercări de a submina credibilitatea și eficacitatea proceselor de vetting. În acest context, „reiterăm sprijinul nostru ferm pentru procedurile de vetting și comisiile de vetting și sperăm ca toți ceilalți actori să facă același lucru”, au concluzionat ei.
Raportorii se vor întoarce la Chișinău în septembrie ca parte a delegației pre-electorale pentru a observa viitoarele alegeri și referendumul .
Ultima vizită de documentare a coraportorilor Comisiei de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a avut loc în luna februarie a acestui an.
* * *
01.07.2024
Ghidul ajută cetățenii să interacționeze cu instituțiile publice în privința cererilor de informații publice și ajută autoritățile să gestioneze cererile de informații într-un mod transparent și eficient. Acest lucru este de o importanță deosebită, având în vedere că noua lege introduce numeroase schimbări în modul în care publicul va putea accesa informațiile gestionate de instituțiile publice, în conformitate cu standardele europene, în special în aspecte precum cerințele de transparență proactivă, reglementările privind termenele și comunicarea, modelele de revizuire judiciară și sancțiunile financiare.
Această inițiativă marchează un pas semnificativ către o mai mare deschidere și responsabilitate în administrația publică, promovând încrederea și participarea civică.
Publicația reprezintă un efort comun al proiectului Consiliului Europei „Sprijin pentru pluralismul media și libertatea de exprimare în Republica Moldova” împreună cu proiectul finanțat de UE „Sprijin pentru dialogul politic structurat, coordonarea implementării Acordului de Asociere și îmbunătățirea procesului de armonizare legislativă”.
Postări
