Ziua Europeană a Limbilor 2026

Ziua Europeană a Limbilor 2026
EDL 2026

Faceți căutări pe acest blog

BV: UE - RM - Norme și reglementări europene de pe piața forței de muncă

GOTIȘAN, Iurie. Norme și reglementări europene de pe piața forței de muncă. Aspecte de context ale acestora din Republica Moldova / GOTIȘAN Iurie; Proiectul „Societatea Civilă pentru Integrare Europeană”, Expert- Group, IPRE, "Institutum Virtutes Civilis”, Fundația „Friedrich Ebert”. - [Chișinău] : [S. l], 2025.  - 9 p. - Idem [Resursă electronică]. - URL:https://www.euromonitor.md/nota-analitica-norme-si-reglementari-europene-de-pe-piata-fortei-de-munca-aspecte-de-context-ale-acestora-din-republica-moldova/

Cuprins:
  • Aspecte de politică și reglementare europeană ale pieței muncii
  • Realizări etapizate în materie de ocupare a forței de muncă în cadrul UE
- De la etapele inițiale ale UE (anii 1950-1990) la obiectivele post-2020
- Consolidarea coordonării și monitorizării politicilor în domeniul pieței muncii
- Aplicabilitatea actelor juridice obligatorii și convergența legislației UE
- Coordonarea de activități prin recomandări de politici și alte inițiative politice
- Sprijinirea instrumentelor de finanțare ale UE

  • Angajamente de context ale pieței muncii din Republica Moldova
  • În loc de concluzii și recomandări
Piața forței de muncă constituie un pilon indispensabil a sistemului economic, pilon care reflectă integral tendințele dezvoltării acestuia în ansamblul lui. Crearea mai multor locuri de muncă adecvate și direcționate sectorial reprezintă unul dintre obiectivele principale la nivel de politică a ocupării forței de muncă a UE. 
Prima parte a analizei în cauză încearcă să facă o radiografie a cadrului normativ și de reglementare în domeniu din UE, implicit a principalelor realizări etapizate în materie de ocupare. Adițional, aceasta vine și cu o exemplificare a cadrului strategic și instituțional la nivel de UE, precum și cu unele acțiuni concrete ce trebuie implementate pentru o piață a forței de muncă corectă, echitabilă și funcțională. 
În cea de-a doua parte, analiza este focusată pe specificul general al pieței forței de muncă din Republica Moldova, la nivelul unui cadru strategic și instituțional de operaționalizare, iar pe final se oferă anumite sugestii și recomandări de aplicabilitate pentru această piață la nivel local.

În loc de concluzii și recomandări 
  • Analiză succintă a pieței muncii indică că tot mai multe angajări se bazează pe Soft Skills, astfel datele statistice arată că cca 40% din totalul de anunțuri de angajare nu cer o anumită experiență de lucru obligatorie. Aceasta înseamnă că mai mult de 1/3 din joburi sunt accesibile tuturor, inclusiv tinerilor specialiști;
  • În ultimii ani s-a înregistrat o dinamică destul de pozitivă în ceea ce privește remunerarea. Astfel, mediu salariul mediu brut pentru 2025 este de peste 16 mii lei, înregistrând o creștere comparativă cu 2023 cu peste 30%; 
  • Tinerii tot mai ușor își vor găsi un loc de muncă în Moldova, inclusiv tendința la nivel global indică o creștere a numărului de joburi pentru blue collar, iar șomajul în rândul tinerilor este în continuă scădere; 
  • Angajatorii în continuare vor fi în goană după specialiști. O prioritate strategică pentru companii va fi retenția și atragerea personalului, inclusiv din străinătate. Or, observăm deja în cafenele, cleaning, agricultură angajați din India și alte țări asiatice; 
  • Companiile vor reduce bugetele pentru întreținerea echipelor ce nu țin direct de productivitatea companiei, rentabilitatea operațională etc.;
  • Finalmente, vom avea Provocări dar și Oportunități. Angajatorii și candidații vor trebui să regândească modul în care colaborează, încercând să navigheze împreună printr-un peisaj tot mai tehnologic și dinamic.

Conferința „Raportul de Extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”


Peste 400 de participanți – reprezentanți ai Guvernului, ai sectorului de afaceri, societății civile, mediului academic și parteneri internaționali – au fost prezenți la Conferința „Raportul de Extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”  organizată de Biroul pentru Integrare Europeană.
Agenda evenimentului: https://shorturl.at/hSSQd


În deschiderea evenimentului, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a vorbit despre efortul comun al actorilor implicați în procesul de negocieri și importanța Raportului pentru Moldova, publicat de Comisia Europeană săptămâna trecută: „Dialogul de astăzi este foarte important pentru a asculta opiniile și recomandările societății și ale partenerilor despre cum putem, împreună, asigura un Raport de extindere și mai bun pentru anul care vine. Ceea ce facem noi, ca țară, este să pregătim Republica Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană. O facem pentru noi, nu pentru Bruxelles.”

Prim-ministrul Alexandru Munteanu a vorbit despre determinarea Guvernului de a continua reformele necesare pentru a accelera aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Oficialul a menționat că, în pofida tuturor provocărilor, instituțiile statului au făcut față cu demnitate: „Țara noastră a înregistrat cel mai mare salt în nivelul de pregătire pentru aderare de la obținerea statutului de țară candidată. Doar într-un singur an, Republica Moldova a înregistrat progrese de patru ori mai mari, în pofida tuturor greutăților, datorită oamenilor care nu s-au oprit din mers și, în ultimii ani, au lucrat cât zece. Știm că nu este ușor și că avem mult de muncit. Casa noastră este Europa. Trebuie să înțelegem că noi nu mergem în Europa, ci o aducem acasă, în Republica Moldova.”

Invitata specială a evenimentului, Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a felicitat Republica Moldova pentru progresele înregistrate și a menționat că țara noastă este gata să deschidă negocierile pe primele grupuri de capitole: „Republica Moldova a făcut cel mai mare progres anual dintre toate statele candidate și mă mândresc foarte mult cu voi. Sunteți cu adevărat determinați să deveniți stat membru al Uniunii Europene. Progresul înregistrat de voi este unul semnificativ și consecvent. Felicitări! În 2025 ați reușit să vă apropiați tot mai mult de UE. Ambițiile voastre sunt foarte înalte, dar sunt și realiste.”

La rândul său, Ambasadorul Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, a apreciat progresele țării noastre în procesul de aderare și a reiterat sprijinul partenerilor europeni în acest demers: „Raportul Comisiei Europene de săptămâna trecută a recunoscut progresele înregistrate de Republica Moldova. Împreună cu alți prieteni și parteneri, precum și cu instituțiile internaționale, Germania este pregătită să sprijine Republica Moldova atât în procesul de aderare, cât și în transformarea economică în drumul său spre UE. Ne dorim ca Republica Moldova să fie puternică, suverană și sigură ca democrație. Suntem alături de voi și împreună vom reuși!”

În cadrul sesiunilor de discuții, miniștrii, membrii grupurilor de lucru implicați în procesul de aderare, experții și reprezentanții mediului de afaceri au analizat progresele, nivelul de pregătire al țării noastre, recomandările Comisiei și prioritățile pentru anul 2026, pentru fiecare dintre cele șase grupuri de capitole: „Valori fundamentale”, „Piața internă”, „Competitivitate și creștere incluzivă”, „Agenda verde și conectivitate sustenabilă”, „Resurse naturale, agricultură și coeziune”, „Relații externe”. De asemenea, s-a vorbit și despre provocările care apar în implementarea reformelor necesare pentru a pregăti țara de aderare.

Raportul de extindere ca instrument de monitorizare a pregătirii pentru aderare la Uniunea Europeană
  • Rodica CRUDU, Secretară generală adjunctă a Guvernului Republicii Moldova
  • Prezentarea Raportului de Extindere 2025 al Comisiei Europene pentru Republica Moldova
  • Panel de discuții
  • Adrienn KIRALY, Directoare, Directoratul General pentru Extindere și Vecinătatea Estică,Comisia Europeană
  • Adrian ERMURACHI, Co-director executiv, Institutul pentru Politici și Reforme Europene
  • Ghenadie MARIAN, Șeful Biroului pentru Integrare Europeană


Panel de de discuții: Valori Fundamentale (Cluster I)

  • Vladislav COJUHARI, Ministrul Justiției „Acțiunile întreprinse în ultimii ani livrează acum rezultate. Schimbările sunt simțite atât de cei din țară, cât și de partenerii din Uniunea Europeană. Vettingul judecătorilor și procurorilor, cel mai ambițios obiectiv din justiție, a dus la un CSM și CSP într-o nouă componență, la colegii specializate care funcționează, precum și la un amplu exercițiu de curățare în sistemul de justiție”.
  • Daniella MISAIL-NICHITIN, Ministra Afacerilor Interne: „Republica Moldova demonstrează că este un partener de încredere pe drumul integrării europene”. 
  • Alexei BUZU, Secretar general al Guvernului: „În 2026 trebuie să facem mult mai mult - complexitatea muncii noastre va crește exponențial. În 2024-2025 am pus bazele – blocurile fundamentale. În 2026, acestea vor începe să producă rezultate vizibile. Avem nevoie de cadență, disciplină și un ritm susținut pentru a livra aceste rezultate”.
  • Ion MANOLE, Director executiv al Asociației Promo-Lex
Panel de discuții: Relații Externe (Cluster VI)

  • Mihai POPȘOI, Ministrul Afacerilor Externe a menționat că, în prima jumătate a acestui an, a fost adoptată Legea privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026 și care este pe deplin aliniată acquis-ului relevant din Capitolul 30 – Relații Externe. Totodată, oficialul a subliniat că în prezent, se lucrează la elaborarea cadrului normativ secundar necesar pentru implementarea eficientă a Legii, ceea ce va permite definirea unor priorități clare și pregătirea programelor strategice pentru perioada următoare.
  • Radu MARIAN, Președintele Comisiei parlamentare pentru Economie, Buget și Finanțe
  • Cristina CEBAN, Secretară de Stat, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării
  • Andrei CURĂRARU, Expert în politici publice și securitate al Comunității WatchDog.MD
Panel de discuții: Piața Internă (Cluster II)

  • Doina NISTOR, fosta Viceprim-ministră, Ministră a Dezvoltării Economice și Digitalizării
  • Petru ROTARU, Prim-viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei:  "Ne asigurăm că nu mai avem acele precedente periculoase legate de incapacitatea de plată a companiilor de asigurări, tergiversarea plăților sau a despăgubirilor pe asigurare. Analizele noastre arată o tendință pozitivă în ceea ce privește raportul dintre prima încasată și despăgubirile care sunt achitate, asta însemnând o creștere a calității serviciilor pe piața de asigurări. Vom continua să lucrăm pentru ca acest sector să se alinieze în mod eficient la cerințele UE.”
  • Natalia PLUGARU, Ministra Muncii și Protecției Sociale
  • Ion LUPAN, Șeful Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru
Panel de discuții: Competitivitate și creștere incluzivă (Cluster III)

  • Eugen OSMOCHESCU, Viceprim-ministru, Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării
  • Adrian GAVRILIȚĂ, Ministrul Finanțelor a subliniat eforturile Ministerului Finanțelor și ale instituțiilor din subordine de aliniere la legislația UE în domeniul accizelor și impozitului pe venit, precum și inițierea procesului de armonizare a regimului TVA.
  • Dan PERCIUN, Ministrul Educației și Cercetării „Am stabilit 10 obiective strategice pentru MEC până în 2029. Una dintre aceste priorități este să avem anual 2500 de tineri care merg în învățământul dual, adică aproximativ o treime din cei care învață în școli profesionale sau colegii. Deci, perspectiva este să creștem și să dezvoltăm acest sector prin parteneriate cu mediul de afaceri și alți parteneri de dezvoltare. Din banii de la UE vom veni cu investiții suplimentare în instituțiile de învățământ profesional tehnic pentru a crește și pregătirea teoretică. Business-ul deseori ne cere să asigurăm competitivitatea și un nivel înalt de pregătire a absolvenților, iar adevărul este că o măsurătoare mai bună decât învățământul dual la această etapă nu avem”, a subliniat ministrul Dan Perciun. 
  • Serghei HAREA, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova:  „Fără industrie, cercetare și inovare nu putem vorbi despre o economie modernă și sustenabilă. Întreprinderile nu vor fi competitive dacă angajații, indiferent de origine, nu corespund cerințelor de competență și calitate”.

Panel de discuții: Agenda Verde și Conectivitate Sustenabilă (Cluster IV)

  • Vladimir BOLEA, Viceprim-ministru, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: „Republica Moldova va continua procesul de modernizare a transporturilor care va permite alinierea completă a cadrului normativ național la legislația europeană, asigurând condiții echitabile pentru operatorii de transport, servicii calitative pentru pasageri și respectarea standardelor sociale și de siguranță aplicabile în Uniunea Europeană. Un accent important este pus pe reforma sectorului feroviar și pe accelerarea digitalizării transporturilor, prin implementarea Sistemelor de Transport Inteligente (ITS) și atragerea investițiilor pentru modernizarea rețelei feroviare”.
  • Dorin JUNGHIETU, Ministrul Energiei a accentuat rolul infrastructurii energetice în procesul de tranziție verde, menționând că aceasta este elementul central care asigură securitatea și sustenabilitatea sistemului energetic. „În mijlocul tranziției verzi se află infrastructura de transport, de distribuție și de furnizare a energiei electrice. Promovăm electrificarea transportului, inclusiv a trenurilor și autobuzelor urbane, pentru a reduce impactul asupra mediului”.
  • Gheorghe HAJDER, Ministrul Mediului „Astăzi am participat la conferința „Raportul de Extindere 2025” și am vorbit despre cum țara noastră face pași importanți pentru a se apropia de standardele europene în domeniul mediului. Capitolul Mediu este unul dintre cele mai complexe din procesul de aderare, dar și printre cele mai importante pentru calitatea vieții oamenilor și dezvoltarea durabilă a țării."
  • Sergiu TOFILAT, Expert în domeniul energetic
Panel de discuții: Resurse Naturale, Agricultură și Coeziune (Cluster V)

  • Ludmila CATLABUGA, Ministra Agriculturii și Industriei Alimentare
  • Radu MUSTEAȚĂ, Director general, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor
  • Iurie FALĂ, Director executiv, Asociația „Moldova-Fruct”
  • Alexandru BĂDĂRĂU, Asociația „Forța Fermierului”

Conferința a fost organizată de Biroul pentru Integrare Europeană, cu sprijinul financiar al proiectului „Moldova este Europa – Sprijin pentru integrarea în UE”, precum și al Proiectului Regional „Reforma Administrației Publice în Țările Parteneriatului Estic”, implementat de către GIZ cu suportul financiar al Guvernului Germaniei.

Detalii:

Guvernul RM a setat 10 priorități pe calea aderării la UE



1. Finalizarea negocierilor de aderare până la sfârșitul anului 2027
Guvernul va implementa acquis-ul Uniunii Europene în toate clusterele tematice, pentru ca să fim gata de semnarea Tratatului de Aderare în 2028. Obiectivul nostru este să ne asigurăm că Moldova este pe deplin pregătită - juridic, instituțional și economic - să devină stat membru al UE până în 2030.

2. Asigurarea coerenței dintre reformele economice și criteriile de convergență europeană
Guvernul va promova politici economice compatibile cu principiile pieței interne a Uniunii Europene, va îmbunătăți mediul de afaceri, va stimula investițiile și inovația și va implementa treptat normele europene privind concurența, ajutorul de stat și protecția consumatorilor. Priorități-cheie sunt implementarea la timp a Agendei de Reforme și realizarea proiectelor care să genereze creștere economică, posibile datorită investițiilor ce urmează a fi efectuate în cadrul Planului de Creștere.

3. Construirea unui stat de drept - o coloană vertebrală/pilon de rezistență a/al întregii integrări europene

Guvernul va continua să consolideze statul de drept și să avanseze reformele în sectorul justiției, drept temelie a drumului european al Republicii Moldova. Consolidarea independenței sistemului judiciar, intensificarea eforturilor de combatere a corupției și protejarea drepturilor fundamentale ale omului vor rămâne priorități continue, care vor ghida progresul în toate etapele procesului de aderare. Un stat de drept credibil, echitabil și transparent va garanta ca integrarea europeană a Republicii Moldova să devină ireversibilă și beneficieze de încrederea sporită a cetățenilor.

4. Europenizarea administrației publice și consolidarea capacității instituționale

Guvernul va consolida capacitatea administrației publice centrale și locale, va introduce standarde europene în administrația publică, va întări serviciul public și va extinde programele de instruire destinate funcționarilor publici pe dimensiunea negocierilor și a implementării acquis-ului comunitar. De asemenea, vom acorda prioritate dezvoltării capacităților administrative necesare pentru absorbția eficientă a fondurilor Uniunii Europene, atât la nivel central, cât și la nivel local al administrației publice.

5. Integrare accelerată în sectoare care aduc beneficii directe cetățenilor și întăresc reziliența Republicii Moldova

Republica Moldova va continua procesul de integrare în principalele sisteme și politici europene – precum SEPA, Roaming ca Acasă, Piața Digitală Unică și Piața Energetică Europeană – care aduce beneficii concrete cetățenilor încă înainte de aderarea formală la Uniunea Europeană. Totodată, vom acționa pentru a extinde participarea țării noastre în programele și agențiile Uniunii Europene, pentru a ne consolida capacitatea instituțională și expertiza din interiorul structurilor europene. Vom lărgi participarea noastră în programele europene în domeniile cercetării, educației, tineretului, inovării, culturii, mediului și digitalizării, contribuind astfel la creșterea expertizei, dar și a prezenței instituționale a Republicii Moldova în spațiul european.

Vom acorda prioritate integrării în infrastructura energetică și de transport, și anume inițierea sau finalizarea unor proiecte majore de interconectare a Moldovei cu infrastructura UE - în domeniul energetic (aici ne referim la încă 2 linii energetice de înaltă tensiune), de infrastructură rutieră (poduri și conectarea la rețeaua de autostrăzi a României) și de infrastructură feroviară (ecartament european pe Chișinău–Ungheni).

6. Aprofundarea dialogului politic și tehnic cu Uniunea Europeană și cu statele membre

Republica Moldova va întări parteneriatele bilaterale, va valorifica expertiza statelor membre ale Uniunii Europene și va menține o prezență diplomatică activă pentru a asigura sprijinul politic necesar procesului de aderare. În mod special, vom continua să ne bazăm pe asistența și expertiza valoroasă a României în procesul de pregătire pentru aderare.

7. Implementarea Programului Național de Aderare 2025–2029

Programul Național de Aderare (PNA) este principalul cadru strategic și de coordonare, care ghidează și planifică întreg procesul de transpunere a acquis-ului comunitar, dar totodată este și platforma în baza căreia urmează să creștem capacitățile instituționale și administrative ale statului. Coordonarea implementării Programului va fi asigurată de Biroul pentru Integrare Europeană, prin mecanisme solide de monitorizare, evaluare și raportare, menite să garanteze coerența dintre reforme, politicile publice și alocările bugetare.

8. Consolidarea mecanismului de coordonare și de guvernanță europeană

Guvernul va consolida în continuare rolul structurilor de coordonare a integrării europene – în special Biroul pentru Integrare Europeană și Comisia Națională pentru Integrare Europeană – pentru a asigura coerența procesului decizional, responsabilități clar definite pentru ministere și respectarea strictă a termenelor de negociere. Totodată, este esențial să implicăm întreaga societate în efortul de aderare, prin cooptarea tuturor părților interesate relevante, inclusiv societatea civilă.

9. Trebuie să avem o comunicare strategică privind integrarea europeană și implicarea cetățenilor

Guvernul va implementa o strategie națională de comunicare privind integrarea europeană, axată pe transparență, rezultate concrete și dialog continuu cu cetățenii, mediul de afaceri, societatea civilă, mediul academic și diaspora, pentru a consolida sprijinul public larg pentru aderarea la UE.

10. Promovarea unei imagini credibile și a rolului activ al Republicii Moldova în Europa

Printr-o diplomație activă și o comunicare activă pe plan extern, vom continua să proiectăm pentru Republica Moldova imaginea unui stat stabil, democratic și orientat spre reforme, capabil să contribuie la proiectul comun european de pace, securitate și prosperitate. Astfel, vom reuși să creștem sprijinul politic internațional pentru procesul de aderare.



Pachetul de extindere 2025


 04.11.2025 

Comisia Europeană a adoptat pachetul său anual privind extinderea, care prezintă o evaluare amplă a progreselor realizate de partenerii de extindere în ultimele douăsprezece luni. Pachetul din acest an reafirmă faptul că extinderea ocupă un loc prioritar pe agenda UE. De asemenea, acesta confirmă faptul că aderarea noilor state membre este din ce în ce mai aproape.

Menținerea consecvenței și aplicarea unei abordări bazate pe merit sunt esențiale pentru succesul aderării la UE. Muntenegru, Albania, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Turcia și Georgia își continuă parcursul spre UE. Ritmul reformelor lor, în special în domenii precum democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, are un impact direct asupra vitezei procesului de aderare. Aceste progrese aduc beneficii atât statelor membre candidate, cât și actualelor state membre ale UE, consolidând prosperitatea, democrația, securitatea și stabilitatea și deschizând totodată noi oportunități pentru cetățeni și întreprinderi, cum ar fi investiții strategice și accesul la Piața Unică.

Evaluările, însoțite de recomandări și îndrumări privind prioritățile de reformă, oferă o foaie de parcurs pentru partenerii de extindere în vederea aderării la UE. Comisia își menține angajamentul deplin de a sprijini viitoarele state membre în acest parcurs. Integrarea treptată a membrilor aspiranți în Piața Unică consolidează legăturile cu Uniunea încă înainte de aderarea acestora. În ultimul an au fost înregistrate progrese semnificative. Având în vedere că extinderea este un obiectiv politic clar în acest mandat, Comisia se angajează să asigure atât pregătirea statelor candidate, cât a Uniunii Europene de a primi membrii aspiranți. În acest scop, în curând va fi prezentată o Comunicare privind revizuirile aprofundate ce țin de politici și reforme.

Pentru a garanta că noile state membre continuă să protejeze și să mențină progresele obținute în domeniul statului de drept, al democrației și al drepturilor fundamentale, viitoarele Tratatate de Aderare ar trebui să includă garanții mai puternice împotriva regresului în privința angajamentelor asumate pe parcursul negocierilor de aderare.
Comunicarea eficientă, precum și combaterea manipulării și interferenței informaționale străine, inclusiv a dezinformării, reprezintă un imperativ strategic.
Comisia este, de asemenea, pregătită să sprijine eforturile statelor membre de a consolida încrederea publicului în procesul de extindere și de a contribui la avansarea acestuia cu legitimitatea necesară.


Detalii
Documente

Comunicare din 2025 privind politica de extindere a UE

2025 Communication on EU enlargement policy: COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS, Brussels, 4.11.2025 COM(2025) 690 final. - 58 p. - URL: https://enlargement.ec.europa.eu/document/download/eb69a890-40d6-4696-801e-612d51709fdd_en?filename=2025%20Communication%20on%20EU%20Enlargement%20Policy.pdf

MOLDOVA

În contextul amenințărilor hibride continue și al încercărilor de destabilizare a țării, Moldova a avansat semnificativ pe calea aderării, finalizând cu succes procesul de evaluare. Primul Summit UE-Moldova din iulie 2025 a marcat o nouă etapă de cooperare și integrare. Moldova a adoptat foi de parcurs privind statul de drept, administrația publică și funcționarea instituțiilor democratice, pe care Comisia le-a evaluat pozitiv. Comisia consideră că Moldova a îndeplinit condițiile necesare pentru a deschide clusterele: unul (fundamente), șase (relații externe) și doi (piața internă). Comisia se așteaptă ca Moldova să îndeplinească, de asemenea, condițiile pentru deschiderea celorlalte trei clustere și depune eforturi pentru a se asigura că Consiliul UE este în măsură să avanseze deschiderea tuturor clusterelor înainte de sfârșitul anului. Guvernul Republicii Moldova a semnalat obiectivul său de a încheia provizoriu negocierile de aderare până la începutul anului 2028. Comisia este hotărâtă să sprijine acest obiectiv, care este ambițios, dar realizabil, cu condiția ca Moldova să accelereze ritmul actual al reformelor. Menținerea ritmului reformelor este esențială, consolidată de sprijinul parlamentar puternic pentru parcursul european al țării în urma alegerilor din septembrie.

Raportul privind Republica Moldova

COMMISSION STAFF WORKING DOCUMENT  SWD(2025) 758 Republic of Moldova 2025 Report Accompanying the document  Communication on EU enlargement policy {COM(2025) 690 final}. - Brussels, 4.11.2025 final. - 108 p. - URL:



Comunicare din 2025  privind politica de extindere a UE 


2025 Communication on EU enlargement policy: COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS, Brussels, 4.11.2025 COM(2025) 690 final. - 58 p. - URL: https://enlargement.ec.europa.eu/document/download/eb69a890-40d6-4696-801e-612d51709fdd_en?filename=2025%20Communication%20on%20EU%20Enlargement%20Policy.pdf



Evoluția relațiilor dintre Republica Moldova și UE până în noiembrie 2025




Mai mult 

Președinta  RM  Maia Sandu a salutat concluziile raportului, declarând: „Moldova a demonstrat că și în cele mai dificile vremuri, livrează — iar Uniunea Europeană poate conta pe noi. Țara noastră își merită locul în familia europeană, acolo unde libertatea este protejată și oamenii pot trăi cu încredere în ziua de mâine”.

„Dacă în 2023 - la prima evaluare aveam 7 capitole în fază incipientă și doar 2 cu nivel moderat de pregătire, în 2025 deja nu mai avem niciun un capitol în fază incipientă și o treime din capitole - cu nivel moderat sau mai bun de pregătire. Nivelul de pregătire a crescut în cazul a două treimi de capitole pe parcursul ultimului an. Acesta este un progres fără precedent pentru țara noastră și un fapt care demonstrează că noi, ca țară, putem livra rezultate”



Ministerul Afacerilor Externe salută concluziile raportului, care reflectă eforturile continue de aliniere a politicii externe a Republicii Moldova la cea a Uniunii Europene.
Raportul de extindere pentru 2025 prezentat de Comisia Europeană confirmă progresele înregistrate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, inclusiv în cadrul Capitolului 31 – Politica externă, de securitate și apărare, parte a Clusterului VI.
În perioada următoare, Ministerul Afacerilor Externe va continua dezvoltarea cadrului instituțional și de consolidare a capacităților diplomatice, în vederea participării active la mecanismele europene de politică externă și securitate.
„Aderarea la Uniunea Europeană este un obiectiv strategic al Republicii Moldova. Rezultatele confirmă că suntem pe drumul corect, iar ritmul reformelor trebuie menținut. Mulțumim tuturor celor care contribuie zi de zi la acest parcurs, instituțiilor statului, societății civile, cetățenilor și partenerilor noștri europeni”, a declarat Mihai Popșoi.

Cristian Jardan, ministrul Culturii: „Progresele recunoscute de Comisia Europeană confirmă că și în domeniile culturii, mass-mediei și turismului Republica Moldova se apropie de standardele europene. Ceea ce construim astăzi – politici culturale moderne, mass-media liberă și un turism sustenabil – reprezintă esența drumului nostru european: o Moldovă deschisă, creativă și demnă de patrimoniul său.”

Nicu Popescu - Suntem fruntași la Clusterul 2 – Piața internă (cap. 1, 2, 3, 4, 6) și Clusterul 3 – Competitivitate și creștere incluzivă (cap. 10, 17, 19, 25).
La Clusterul 6 – Relații externe, țara noastră menține un nivel bun de progres.Comisia confirmă că Moldova a îndeplinit condițiile pentru deschiderea Clusterelor 1 (Fundamente), 2 (Piața internă) și 6 (Relații externe) și se așteaptă ca toate clusterele să poată fi deschise până la finalul anului. Închiderea provizorie a negocierilor până la începutul lui 2028 este realizabilă, dacă ritmul reformelor se menține.

Sistemul de educație și formare profesională din Republica Moldova a continuat să avanseze reformele de modernizare începute în anii anteriori.
Printre reușitele menționate în domeniul educațional se numără:

Ministerul Energiei
Republica Moldova a înregistrat progrese remarcabile în domeniul energiei, au fost apreciate  progresele înregistrate la Capitolul 15 – Energie și Capitolul 21 – Rețele Transeuropene, aspecte esențiale pentru aderarea la Uniunea Europeană.
De asemenea, în document se evidențiază finalizarea cu succes a separării activităților de transport și de furnizare a gazelor naturale, în conformitate cu prevederile celui de-al Treilea Pachet Energetic al UE.
Raportul evidențiază și progresele în piața internă de energie, inclusiv aprobarea Legii energiei electrice, aliniată la Pachetul UE privind integrarea pieței de electricitate, dar și armonizarea Codului Fiscal cu legislația UE în ceea ce privește mecanismul de taxare inversă pentru electricitate și gaze naturale.
În ceea ce privește capitolele gestionate de Ministerul Justiției, Comisia constată progrese bune. Totodată, recomandă intensificarea reformelor în domenii fundamentale precum statul de drept, independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi drepturile fundamentale.

Raportul Comisiei Europene evidențiază progrese substanțiale și în domeniile gestionate de Ministerul Culturii – cultură, patrimoniu, mass-media și turism: elaborarea Strategiei Naționale pentru Cultură și Patrimoniu 2025–2035, ratificarea Convenției UNESCO din 2005, reformarea Codului Serviciilor Media Audiovizuale și lansarea Fondului de Subvenționare a Mass-mediei, precum și promovarea turismului durabil bazat pe valorificarea patrimoniului național – care devin tot mai consolidate în cadrul procesului de integrare europeană.

Potrivit Raportului, transformările substanțiale ale Republicii Moldova în vederea transpunerii și implementării normelor acquis-ului european în domeniul energiei reprezintă un progres major în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Vezi de asemenea 



Raportul extinderii UE: progrese și perspective spre aderare / Ioana-Elena Bădescu-Secu; Institutul European din România. - Bucuresti,  2025. - 5 p.; Idem [Resursă electronică]. URL:   https://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2025/11/Raportul-extinderii-UE-din-4-noiembrie-2025.pdf

Raportul Comisiei Europene arată că extinderea UE a devenit o prioritate, într-un context marcat de tensiuni internaționale și războiul din Ucraina. Sunt subliniate în mod special reformele și progresele înregistrate de Ucraina și Republica Moldova, care au finalizat procesul de screening și au îndeplinit condițiile pentru deschiderea primelor clustere de negocieri.

Materialul subliniază angajamentul Comisiei Europene pentru o abordare „strict meritocratică”, dar și sprijinul oferit prin integrarea treptată în Piața Unică. Republica Moldova și Ucraina sunt menționate ca exemple de perseverență, iar aderarea lor capătă o dimensiune simbolică în consolidarea stabilității europene.

Printre recomandările-cheie redate în material: includerea unor clauze de salvgardare în tratatele de aderare și contracararea dezinformării care subminează încrederea publică. În final, raportul Comisiei Europene evidențiază faptul că extinderea nu mai este un simplu proces tehnic, ci o investiție în stabilitatea și influența Uniunii Europene în regiune.

Materialul se adaugă efortului IER de a promova informarea specializată privind afacerile europene și relațiile externe ale Uniunii Europene.

https://ier.gov.ro/actualitate/semnal-editorial-raportul-extinderii-ue-progrese-si-perspective-spre-aderare/

75 de ani ai Convenției Europene a Drepturilor Omului

Actualizat noiembrie 2025/ ianuarie 2025


Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale (CEDO) marchează în acest an împlinirea a 75 de ani. Prima convenție a Consiliului Europei, aceasta reprezintă piatra de temelie a tuturor activităților sale. A fost adoptată la Roma în noiembrie 1950 și a intrat în vigoare în 1953. Ratificarea acesteia este o condiție prealabilă pentru aderarea la Organizație.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează implementarea Convenției în cele 46 de state membre ale Consiliului Europei. Persoanele fizice pot depune plângeri privind încălcarea drepturilor omului la Curtea de la Strasbourg, după ce au fost epuizate toate posibilitățile judiciare de soluționare  în statul membru respectiv.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului a intrat în vigoare pentru Republica Moldova la 12 septembrie 1997. De atunci, numeroase cauze examinate de Curte au contribuit la întărirea statului de drept și la îmbunătățirea protecției drepturilor omului în Republica Moldova. Prin jurisprudența Curții și prin implementarea hotărârilor sale, CEDO a devenit un instrument esențial pentru garantarea libertății, demnității și justiției pentru toți cetățenii.

  

Pentru a marca cea de-a 75-a aniversare a CEDO, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a organizat la Strasbourg o ceremonie solemnă, transmisă în direct pe canalul oficial de YouTube al Curții. Printre vorbitori s-au numărat Mattias Guyomar, Președintele Curții, Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei, Myriam Spiteri Debono, Președinta Republicii Malta, și Theodoros Rousopoulos, Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

În discursul său rostit în cadrul ceremoniei solemne dedicate marcării a 75 de ani de la semnarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Theodoros Rousopoulos, a salutat Convenția drept „cel mai puternic act de imaginație din istoria continentului nostru”.

Vorbind la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, președintele a declarat că această Convenție, „născută din foc și durere” în urma celui de-al Doilea Război Mondial, a fost redactată de cei care au văzut ce se întâmplă atunci când puterea scapă de sub control și demnitatea umană nu are apărător.

Președintele a subliniat că încercările recente de a contesta autoritatea Convenției, de a o renegocia sau chiar de a se retrage din aceasta „nu urmăresc îmbunătățirea instituțiilor noastre”, ci dimpotrivă, „subminarea lor”: „Dacă vor fi vreodată necesare schimbări, acestea trebuie discutate calm, temeinic și democratic – niciodată sub presiunea populismului.”

Din peste un milion de hotărâri ale Curții, doar 250 au vizat migrația, a remarcat președintele, adăugând: „Timp de 75 de ani s-au găsit soluții, iar migrația a fost întotdeauna prezentă – în Europa și în lume.”

O Europă fără Convenție, a spus el, ar fi un continent lipsit de suflet: „Din fericire, Convenția a fost acolo – șoptind fiecărui guvern: amintește-ți promisiunea ta.”



Mai devreme în cursul zilei, președintele a lansat o pagină web specială care prezintă rolul istoric al Adunării în inițierea și elaborarea Convenției în anul 1949, precum și rolul său actual în alegerea judecătorilor Curții, încurajarea statelor să aplice hotărârile și propunerea de reforme ale mecanismului Convenției.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului a fost deschisă spre semnare de către statele membre ale Consiliului Europei la Roma, la 4 noiembrie 1950. Ea protejează drepturile fundamentale și libertățile de bază ale aproximativ 700 de milioane de oameni de pe întreg continentul.

*    *     * 


Până la 31 decembrie 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat 616 de hotărâri împotriva Republicii Moldova, în care au fost constatate 832 de încălcări ale drepturilor omului. În urma acestor hotărâri, statul a fost obligat să achite despăgubiri în valoare totală de aproximativ 23 de milioane de euro.

În anul 2024, CEDO a pronunțat 17 de hotărâri în cauzele moldovenești, constatând 24 de violări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Cele mai frecvente încălcări au vizat dreptul la un proces echitabil, protecția proprietății și tratamente inumane sau degradante.

La sfârșitul anului 2024, 1.150 de cereri împotriva Republicii Moldova erau pendinte la CEDO, situând țara pe locul 11 din 46 de state membre ale Consiliului Europei în ceea ce privește numărul de cereri depuse. 

Exemple de impact al hotărârilor CEDO în Republica Moldova:

  1. Protecția împotriva violenței domestice: Într-un caz în care o mamă și fiicele sale au fost victime ale violenței domestice, autoritățile nu au luat măsuri adecvate pentru a le proteja. CEDO a constatat că autoritățile nu au făcut suficient pentru a le proteja, ceea ce a determinat Republica Moldova să ia măsuri pentru a combate violența domestică.

  2. Libertatea de întrunire: Organizația neguvernamentală Hyde Park a organizat o serie de proteste în Chișinău în 2005 și 2006, care au fost interzise de autorități pe motive nejustificate. CEDO a decis că aceste interdicții au încălcat dreptul la liberă întrunire, ceea ce a condus la reforme pentru protejarea acestui drept în Moldova.

  3. Libertatea religioasă: Biserica Mitropolitană a Basarabiei a fost refuzată înregistrarea ca organizație religioasă de către autoritățile moldovene, împiedicându-i pe membri să-și practice religia. CEDO a hotărât că acest refuz a fost disproporționat, determinând Republica Moldova să facă reforme semnificative pentru a proteja libertatea religioasă.

Aceste exemple evidențiază modul în care hotărârile CEDO au contribuit la îmbunătățirea protecției drepturilor fundamentale în Republica Moldova.

VEZI
Impactul Convenției Europene a Drepturilor Omului
BV : CoE-RM - Republica Moldova la Curtea Europeană a drepturilor omului în anul 2024

CPESC /Colecţia publicaţiilor Consiliului Europei

E.1 Convenţia şi referinţe / Convention et references / Convention and reference
E.3. Jurisprudenţa / Jurisprudence / Case-Law
E.3.1 Publications de la Cour européenne des droits de l'homme : série A, arrets et décisions = Publications of the European Court of Human Rights : series A, judgements and decisions / Cour europeenne des droits de l'homme
E.3.1 Cour européenne des droits de l'homme : Recueildes arrets et décisions / Greffe de la Cour = European Court of Human Rights : Reportsof judgements and decisions / Registry of the Court

e-publicații CoE

BV: CoE-RM: Monitorizarea aplicării Cartei autonomiei locale în Republica Moldova / Congresul Autorităților Locale și Regionale al CoE

Monitoring of the application of the European Charter of Local Self-Government in the Republic of Moldova: Report / Gudrun Mosler-Törnström, Urs Janett; Monitoring Committee; Congress of Local and Regional Authorities. - Strasbourg: Council of Europe, 2025. - 57 p. ; Idem [Resursă electronică]. URL: https://search.coe.int/cm?i=091259488028d4b8


În raportul de monitorizare privind implementarea Carta Europeană a Autonomiei Locale, dezbătut la 30 octombrie 2025, Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei a încurajat autoritățile Republicii Moldova să continue implementarea agendei lor de reforme pentru a consolida democrația locală.

Raportoarele Gudrun Mosler-Törnström (Austria, L, SOC/G/PD) și Urs Janett (Elveția, R, ILDG) au salutat progresele realizate în aplicarea Recomandării Congresului nr. 436 (2019), printre care se numără îmbunătățirea colaborării dintre guvernul central și autoritățile locale, adoptarea unor măsuri de decentralizare fiscală, condiții mai bune de muncă pentru aleșii locali și o supraveghere administrativă mai echilibrată și proporțională.

De asemenea, raportoarele au salutat angajamentul guvernului de a promova reforme teritoriale menite să depășească fragmentarea administrației locale, inclusiv prin Strategia de reformă a administrației publice pentru perioada 2023-2030, precum și accesul autorităților locale la finanțări extinse pentru investiții în infrastructură prin intermediul fondului local de investiții.

Totuși, raportoarele au exprimat îngrijorări legate de deficiențele structurale și funcționale  ale autonomiei locale. Printre acestea se numără suprapunerea și neclaritatea competențelor, libertatea limitată a autorităților locale de a soluționa problemele de interes local, autonomia financiară insuficientă, lipsa delimitării clare a terenurilor municipale, precum și sarcinile administrative excesive cauzate de implicarea mai multor organe de control, agravate de insuficiența personalului administrativ și juridic. De asemenea, este nevoie de reguli formale pentru consultarea autorităților locale.

În recomandarea sa, Congresul a îndemnat autoritățile Republicii Moldova să avanseze procesul de descentralizare și să continue reducerea fragmentării teritoriale, pentru a îmbunătăți capacitatea administrațiilor locale de a-și îndeplini eficient responsabilitățile.

A fost recomandată revizuirea și clarificarea sistemului de competențe locale, consolidarea cadrului normativ privind consultarea autorităților locale, alocarea resurselor financiare adecvate, sporirea capacității fiscale și acordarea unei mai mari libertăți autorităților locale în adaptarea activităților la condițiile specifice fiecărei comunități, precum și dezvoltarea capacităților manageriale.

Totodată, simplificarea și standardizarea cerințelor de raportare ar reduce povara birocratică asupra autorităților locale. Congresul a mai recomandat Republicii Moldova să semneze și să ratifice Protocolul adițional la Carta Europeană a Autonomiei Locale privind dreptul de privind dreptul de participare la activităţile unei autorităţi locale.

*     *     *


Republica Moldova a ratificat Carta Europeană a Autonomiei Locale în anul 1997. Țările care au ratificat Carta sunt obligate să respecte prevederile acesteia. Documentul stabilește un set minim de drepturi care formează baza europeană a autonomiei locale.


Congresul Autorităților Locale și Regionale asigură respectarea acestor principii prin activitățile sale de monitorizare.

Informații suplimentare:

40 de ani de promovare a autonomiei locale în Europa

 

Carta Europeană a Autonomiei Locale (ECLSG) marchează 40 de ani de la adoptare în 2025. A fost deschisă spre semnare în octombrie 1985 și a intrat în vigoare trei ani mai târziu. De atunci, a fost ratificată de toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei.

Carta stabilește standarde pentru protejarea drepturilor autorităților locale și obligă statele care au ratificat-o să respecte o serie de condiții, principii și practici. Ea garantează independența decizională și financiară a autorităților locale, permițându-le să finanțeze servicii, să răspundă nevoilor cetățenilor și să investească în dezvoltarea comunităților. Statele semnatare se angajează să respecte un set de principii de bază față de care nu pot fi formulate rezerve – precum dreptul cetățenilor de a participa la gestionarea treburilor publice, drepturile esențiale ale comunităților de a se bucura de autonomie și autoguvernare, de a-și alege autoritățile locale și de a dispune de propriile structuri și resurse financiare.

Afirmând rolul esențial al comunităților locale în exercitarea democrației, carta a jucat un rol decisiv în transformarea Europei în cea mai descentralizată regiune a lumii. Congresul Autorităților Locale și Regionale monitorizează aplicarea Cartei în toate cele 46 de state membre.

Sursa

Carta europeană a autonomiei locale

Carta europeană a autonomiei locale: Broșură (RO)

Mai mult

Monitorizarea aplicării Cartei autonomiei locale în Republica Moldova / Congresul Autorităților Locale și Regionale al CoE