Faceți căutări pe acest blog

Noutăți UE-RM - Iulie - septembrie 2024

 

17.09.2024


Cea de-a cincea ediție a Platformei de Parteneriat pentru Moldova

Platforma de Parteneriat pentru Moldova a fost inițiată de România, Germania și Franța Evenimentul a reunit peste 65 de delegații - miniștri, viceminiștri, secretari de stat ai ministerelor de externe din statele partenere, reprezentanți ai corpului diplomatic și ai organizațiilor internaționale.Printre participanții la conferință s-au numărat miniștrii de externe ai Germaniei, României, Franței, Poloniei, Olandei și Lituaniei. Prezența acestor oficiali de rang înalt demonstrează angajamentul ferm al partenerilor internaționali pentru susținerea Republicii Moldova

Discuțiile s-au axat pe rezultatele și necesitățile identificate în cadrul celor 4 grupuri de lucru: 
  1. Justiție, anticorupție și securitate; 
  2. Energie, eficiență energetică și mediu; 
  3. Dezvoltarea economică durabilă și infrastructura strategică; 
  4. Reforma administrației publice și managementul finanțelor publice.
Republica Moldova a obținut un sprijin semnificativ în cadrul Platformei de Parteneriat pentru accelerarea modernizării țării, stimularea creșterii economice durabile, îmbunătățirea condițiilor de trai și adaptarea la schimbările climatice. 



În cadrul reuniunii de la Chișinău, Republica Moldova  a semnat nouă acorduri internaționale pentru a accelera modernizarea, inclusiv

cu  Banca Europeană de Investiții (BEI)
Prin acordul semnat cu Banca Europeană de Investiții, Republica Moldova va beneficia de un împrumut în condiții avantajoase în valoare de 200 de milioane de euro pentru plantarea și reabilitarea a peste 63 000 de hectare de terenuri și păduri degradate, în următorii 4 ani. Acest sprijin va permite îndeplinirea a 44% din obiectivele Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor. Finanțarea va acoperi, de asemenea, investițiile necesare în infrastructură și echipamente pentru gestionarea durabilă a pădurilor, va crea noi locuri de muncă în domeniul silviculturii în zonele rurale și va încuraja încadrarea tinerilor specialiști în profesie.


cu Banca Europeană de Investiții (BEI) a fost semnat un acord de asistență nerambursabilă, prin care țării noastre i se va oferi un grant al UE de 12 milioane de euro în cadrul proiectului de reabilitare a unei porțiuni de 128 km de cale ferată pe tronsonul Vălcineț - Ungheni - Chișinău - Căinari.





cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD)

Guvernul Republicii Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au semnat un acord prin care Fondul E5P (Fondul Regional al Parteneriatului pentru Eficiență Energetică și Mediu din Europa de Est) oferă un grant de peste 4,3 milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor. Proiectul, aflat deja în derulare, vizează îmbunătățirea infrastructurii de colectare, transfer și tratare a deșeurilor în orașele Cahul, Cantemir, Taraclia, Comrat, Vulcănești și Ceadîr-Lunga. Odată cu finalizarea proiectului, la Cahul va fi construită o stație de sortare și compostare a deșeurilor, iar în celelalte orașe stații de transfer al deșeurilor.

 



Ministerul Energiei, Centrul Național pentru Energie Durabilă, Ministerul de Externe al Germaniei, Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), Uniunea Europeană și Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei au încheiat o înțelegere multilaterală, semnând o Intenție de Cooperare în domeniul eficienţei energetice în sectorul rezidenţial din Moldova. Valoarea totală a sprijinului financiar al partenerilor este de peste 20 de milioane de euro.





DETALII

VIDEO - https://www.privesc.eu/arhiva/106904/Deschiderea-Conferintei-Ministeriale-a-Platformei-de-Parteneriat-pentru-Republica-Moldova
Semnarea acordurilor


16 - 20 .09.2024

Forumul de investiții Republica Moldova – Uniunea Europeană 

Discuțiile din cadrul Forumului de investiții Republica Moldova – Uniunea Europeană vizează aportul comunității de afaceri în procesul de integrare europeană a țării noastre, finanțarea disponibilă pentru creșterea afacerilor, precum și dezvoltarea energiei regenerabile și a unei economii durabile.

Evenimentul a fost organizat de către Asociaţia Businessului European (EBA) din Republica Moldova. Moldova Business Week 2024 În premieră, evenimentul are loc în 4 regiuni-cheie: Chișinău, Edineț, Ungheni, Bălți și reunește peste o mie de oameni de afaceri, investitori și experți, care vor explora potențialul economic al țării noastre.

Detalii


*  *  *


30.07.2024

Sondaj de opinie „Percepția cetățenilor cu privire la procesul de integrare europeană al Republicii Moldova”

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu CBS-AXA, a prezentat  rezultatele celui de al doilea sondaj de opinie „Percepția cetățenilor cu privire la procesul de integrare europeană al Republicii Moldova”.

Potrivit sondajului, în contextul referendumului privind aderarea Republicii Moldova la UE, 65,8% din rândul respondenților deciși ar vota ”pentru”, iar 34,2% ar vota „contra”. În același timp, peste 55% dintre respondenți consideră că Republica Moldova va deveni membră a UE în următorii 10 ani, 84% fiind la curent cu deschiderea negocierilor de aderare la UE de către țara noastră.


Datele mai arată că 66,1% din respondenți vor participa la referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană din 20 octombrie curent. Circa 18% dintre respondenți consideră că, după aderarea la UE, în Republica Moldova se va micșora nivelul de corupție, 17,9% că se va mări libertatea de a călători în UE, iar 13,8% că se vor îmbunătăți serviciile medicale. Printre reformele prioritare pentru aderarea la UE, 50,6% din respondenți au menționat combaterea corupției, 33,8% – impulsionarea dezvoltării economice, iar 32,6% – accelerarea reformei justiției.



La capitolul informării despre UE, 51,1% dintre respondenți au menționat că sunt bine și foarte bine informați, iar 48,3% sunt puțin sau deloc informați. Resursele informaționale utilizate cel mai frecvent pentru a urmări ultimele evoluții legate de UE sunt internetul (55,3%) și televiziunea (47,3%).

Pe dimensiunea relațiilor comerciale, țările membre ale UE sunt privite ca principalii parteneri pentru Republica Moldova, cu 51,2% din răspunsuri, urmate de Ucraina – 26,6% și Federația Rusă – 25,6%. Percepția cetățenilor privind ponderea țărilor UE în comerțul cu Republica Moldova corespunde, în termeni generali, cu datele statistice oficiale. Principalele produse exportate pe piața UE sunt de origine agricolă, iar produsele industriale au o pondere mai mică, în viziunea respondenților.



Totodată, 53,9% dintre respondenți au menționat Uniunea Europeană drept principalul partener de dezvoltare al Republicii Moldova, urmată de Federația Rusă cu 21% și SUA cu 20,9%. 
Circa 54% dintre respondenți cunosc despre câteva sau mai multe proiecte finanțate de către Uniunea Europeană în ultimii 5 ani în localitatea de baștină a acestora, axate în special pe reparația și reconstrucția drumurilor, reparația școlilor și grădinițelor, dar și iluminatul stradal. Autoritățile publice centrale sunt percepute drept principalii beneficiari ai asistenței UE cu 58%, la mare distanță de celel
alte categorii de beneficiari – agricultorii (19,7%), orașele (18,2%) și cetățenii (17,8%).

Detalii - https://ipre.md/2024/07/30/sondaj-de-opinie-peste-66-dintre-cetatenii-moldoveni-intentioneaza-sa-participe-la-referendumul-constitutional-privind-aderarea-republicii-moldova-la-ue/

Sondaj de opinie  - https://ipre.md/wp-content/uploads/2024/07/Sondaj-IPRE_CBS-AXA-30.07.2024_fin-1.pdf


27-28.07.2024

Reuniunea Președinților Conferinței organelor specializate în afaceri comunitare ale parlamentelor din Uniunea Europeană (COSAC)


va avea loc la Budapesta și va fi găzduit de Adunarea Națională a Ungariei. 

În deschiderea evenimentului, vicepreședintele Adunării Naționale a Ungariei, István Jakab, va adresa un mesaj de salut participanților. 

Parlamentul Republicii Moldova  afost  reprezentat la reuniune de către deputații Ina Coșeru, președinta Comisiei politică externă și integrare europeană și Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

„Am îndemnat ca suportul țărilor Uniunii Europene pentru Republica Moldova să continue pentru a accelera rapid în toate capitolele de negocieri. Avem nevoie de acces cât mai rapid la fondurile de preaderare, că să putem avea mai multe posibilități să investim în dezvoltarea țării. Aceste întruniri, la care participă decidenți din toate parlamentele din țările UE, sunt o ocazie bună să consolidăm imaginea Republicii Moldova în afară. Iar aceasta ne ajută, în schimb, să primim suport politic și financiar ca să dezvoltăm țara noastră”, a menționat președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian.

 În marja evenimentului, deputații moldoveni au avut întrevederi bilaterale cu oficiali și omologi din cadrul Consiliului Național al Republicii Slovenia, Senatului Republicii Franceze, Parlamentului Croației, Senatului Regatului Țărilor de Jos și Bundesratului Austriei. Oficialii au discutat despre oportunitățile de intensificare a colaborării interparlamentare pe domenii-cheie.

COSAC reprezintă un forum înființat în 1989, pentru cooperare, schimb de informație și bune practici dintre parlamentele naționale ale statelor membre ale Uniunii Europene și Parlamentul European. Obiectivul COSAC este de a facilita discuțiile dintre deputații din parlamentele naționale și europarlamentari cu privire la aspectele practice ale controlului parlamentar al afacerilor europene.

Reuniunile Președinților Conferinței organelor specializate în afaceri comunitare ale parlamentelor din Uniunea Europeană sunt organizate semestrial.

Detalii


23.07.2024

Lansarea Raportului de monitorizare independentă nr. 1 „Evaluarea progresului Republicii Moldova în implementarea recomandărilor Comisiei Europene în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană”


Raportul evaluează dinamica reformelor realizate de guvernarea de la Chișinău în implementarea capitolelor fundamentale ale procesului de aderare. 

Scopul primordial al raportului este de a informa factorii decizionali din Republica Moldova, precum și societatea civilă privind rezultatele evaluării implementării recomandărilor Comisiei Europene ca parte a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. Totodată, are drept scop și de a informa exercițiul de elaborare a primului Raport de extindere al Comisiei Europene pentru Republica Moldova, care urmează să fie publicat în toamna anului curent. Perioada de monitorizare este 1 iulie 2023 – 30 iunie 2024. Astfel, subiectele și capitolele monitorizate în cadrul prezentului raport sunt (conform Raportului Comisiei Europene din noiembrie 2023): Democrația; Reforma Administrației Publice; Reforma justiției; Lupta cu corupția; Drepturile fundamentale; Libertatea de exprimare; Securitatea; Existența economiei de piață funcționale; Achizițiile publice; Statistica; Controlul financiar și Politicile sociale şi ocuparea forței de muncă.

În deschiderea evenimentului, E.S Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, a menționat: „Extinderea este un proces complex și bazat pe merit, care va necesita nu doar angajamentul întregului guvern, ci și al întregii societăți. În acest context, rolul societății civile devine și mai important. Organizațiile societății civile sporesc transparența prin monitorizarea activităților și reformelor. Ele joacă, de asemenea, un rol esențial în educarea publicului cu privire la procesul de integrare în UE, la beneficiile pe care acesta le poate aduce Moldovei și, în acest fel, ajută la contracararea dezinformării.”

 
Cristina Gherasimov, viceprim-ministru pentru Integrare Europeană al Republicii Moldova a spus: „Ne dorim ca societatea civilă să fie implicată cât mai activ în toate etapele procesului de aderare. Aportul vostru este necesar pentru a asigura atât transparența, cât și calitatea procesului de negociere. Raportul de astăzi ne va ajuta în elaborarea celei de-a doua contribuții la pachetul de extindere al Comisiei Europene din acest an, în luna septembrie.”

Autorii raportului prezentat au estimat scorul mediu pentru implementarea recomandărilor Comisiei Europene ce țin de clusterul „Fundamentals”, la 3,2 puncte din 5 puncte maxim. Conform metodologiei, scorul corespunde calificării „Implementarea a fost inițiată și un anumit progres sesizabil a fost atins”. Astfel, aceștia, pe de o parte, apreciază faptul că implementarea recomandărilor este în proces de desfășurare, deși cu viteze variabile, iar, pe de altă parte, atenționează asupra necesității impulsionării implementării recomandărilor și asigurării continuității reformelor-cheie care fac parte din clusterul „Fundamenals”.

Potrivit autorilor, cele mai importante progrese au fost atinse pe dimensiunea ... https://www.euromonitor.md/ 



18 - 19.07. 2024

Conferința Internațională „Următorii pași în procesul de aderare la Uniunea Europeană”

Scopul conferinței este de a consolida cunoștințele referitoare la etapele și pașii necesari în procesul de aderare, planificare, transpunerea legislației UE, precum și facilitarea schimbului de bune practici și experiențe, oportunități și provocări în parcursul de integrare europeană.

La eveniment organizat de Biroul pentru Integrare Europeană cu suportul Proiectului „Sprijin pentru dialogul politic structurat, coordonarea implementării Acordului de asociere și consolidarea procesului de armonizare a legislației pentru Republica Moldova”, finanțat de UE.participă reprezentanți ai țărilor candidate la UE, precum: Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Albania, Ucraina.
Publicul țintă: membri ai grupurilor de lucru, constituite prin noul Mecanismul de coordonare a procesului de aderare a RM la UE (HG180/2024), reprezentanți ai societății civile, mediul de afaceri, mediul academic, mass-media și alte persoane interesate de subiect.

Timp de două zile, împreună cu experți din Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia, participanții discută despre experiența statelor din Balcanii de Vest care au început deja procesul de negociere, dar și despre următorii pași pe care țara noastră urmează să-i facă în parcursul său european.
„Suntem ancorați pe un drum ferm spre Uniunea Europeană. Trebuie să ne asigurăm că toate instituțiile statului, inclusiv societatea civilă, mediul de afaceri și cel academic - sunt parte a acestui proces de transformare a societății noastre prin care aducem valorile și standardele europene la noi acasă. Ne dorim cu toții o Moldovă europeană mai puternică și mai rezilientă, ancorată într-o familie europeană unde pacea și prosperitatea stau în capul mesei, pregătită să facă față provocărilor zilei de azi și de mâine”, a spus în deschiderea conferinței Cristina Gherasimov, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană.
Erika Hasznos, șefa adjunctă a Delegației UE la Chișinău, a apreciat eforturile depuse de autorități la etapa actuală: „Acum suntem în cea de-a doua fază a procesului de extindere. Screening-ul bilateral necesită foarte multă atenție și am încrederea că Republica Moldova va deveni și mai puternică în urma acestui proces, dar și mai pregătită pentru aderare. Uniunea Europeană a fost și este în continuare pregătită să susțină Republica Moldova în drumul ei spre UE”.

19.07.24  Cea de-a doua zi a Conferinței internaționale ,,Următorii pași în procesul de aderare la UE” a continuat cu trei ateliere de lucru organizate în paralel. La masa de discuții, alături de experții din țările din Balcanii de Vest și cei din Republica Moldova, s-au alăturat funcționari publici implicați în procesul de integrare europeană, membri ai grupurilor de lucru pentru negocieri, membri ai societății civile, comunicatori guvernamentali și jurnaliști.

Tematica atelierelor a vizat diverse subiecte. S-a discutat, în special, despre elaborarea documentelor strategice necesare în procesul de aderare la UE; transpunerea legislației UE; consolidarea capacităților instituționale; importanța cooperării active cu societatea civilă, cu mass-media și cu alți actori relevanți.

Au fost abordate subiecte privind rolul parlamentelor naționale în procesul de aderare la UE, cerințele de armonizare a legislației naționale la prevederile legislației UE, diplomația parlamentară.

17-18.07.2024  

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu a participat  la Summit al Comunității Politice Europene: 


În cadrul summitului, șefa statului a avut o discuție dedicată menținerii păcii și stabilității în Republica Moldova cu Keir Starmer, Prim-ministrul britanic, care este și gazda evenimentului, Președintele Franței, Emmanuel Macron, Cancelarul federal al Germaniei, Olaf Scholz, Președintele României, Klaus Iohannis, Prim-ministrul polonez, Donald Tusk, și Președintele Consiliului European, Charles Michel.


De asemenea, Președinta Maia Sandu a coprezidat, alături de omologul francez, unul dintre grupurile de lucru ale summitului, discuțiile căruia s-au axat pe apărarea democrației în Europa. Pe agenda vizitei, șefa statului a avut și întrevederi bilaterale cu mai mulți lideri europeni, printre care Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, Prim-ministra Letoniei, Evika Siliņa, Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, Prim-ministrul Țărilor de Jos, Dick Schoof, și cu Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell. Discuțiile au fost despre integrarea europeană, dezvoltarea economică și despre reziliența Republicii Moldova și provocările cu care se confruntă.

Detalii

17.07.2024 

219 gospodării au devenit mai eficiente energetic, datorită asistenței acordate în cadrul programului „Casa verde”, 

derulat cu susținerea financiară a Uniunii Europene (UE) și implementată de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).
 
74 de gospodării din cele 219 selectate în programul „Casa verde” sunt case de copii de tip familial. Inițial au fost efectuate audituri energetice și în baza recomandărilor au fost decise măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice cu cel mai mare impact asupra fiecărei gospodării în parte. În rezultat, au fost instalate 11 colectoare solare, 22 de cazane pe biomasă, 22 de panouri fotovoltaice și a fost realizată izolarea termică a 35 de case - în total 90 de intervenții, în unele gospodării fiind combinate multiple măsuri de eficientizare energetică.

În alte 145 de gospodării au fost instalate panouri fotovoltaice. Acești beneficiari au fost selectați din sistemul informațional „Vulnerabilitatea energetică” în baza mai multor criterii, cum ar fi să dețină în proprietate casa în care locuiesc, să înregistreze un consum lunar mediu de energie de 400-600 kWh și să aibă grad de vulnerabilitate energetică foarte ridicat. Prioritate au avut familiile cu mulți copii. Beneficiarii au fost selectați cu sprijinul Centrului Național pentru Energia Durabilă și Ministerului Muncii și Protecției Sociale.



15.07.2024

Lansarea rețelei naționale de specialiști în protecția victimelor violenței și reabilitării victimelor infracțiunilor

Pentru prima dată în 2024, în Republica Moldova, a fost instituită funcția de specialist în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie și reabilitării victimelor infracțiunilor. Acest lucru a fost posibil datorită reformei în domeniul asistenței sociale RESTART, care face posibilă implementarea politicilor în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie, dar și reabilitării victimelor la nivel local.

Grație suportului financiar oferit de Uniunea Europeană în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților naționale ale Moldovei de a asigura protecție de calitate, educație, servicii de sănătate și oportunități socio-economice pentru refugiații ucraineni”, implementat de Organizația Internațională pentru Migrație (IOM), specialiștii din domeniu au primit echipament IT performant cu scopul de a le eficientiza munca. 

Astfel, Uniunea Europeană a oferit 51 de laptopuri, în valoare de 963,696.00 MDL și genți cu rechizite pentru birou, care vor fi distribuite specialiștilor din domeniul protecției victimelor violenței în cele 10 Agenții Teritoriale de Asistență Socială, în Chișinău și în UTA Găgăuzia. Prin urmare, specialiștii din prima linie pot utiliza serviciile digitale, ceea le permite să gestioneze mai eficient managementul de caz.

Instruirile și donația echipamentului IT a fost posibilă grație proiectului „Consolidarea capacităților naționale ale Moldovei de a asigura protecție de calitate, educație, servicii de sănătate și oportunități socio-economice pentru refugiații ucraineni”, finanțat de Serviciul pentru instrumente de politică externă al Uniunii Europene (FPI) și implementat de Organizația Internațională pentru Migrație (IOM). De asemenea, activitățile proiectului au scopul de a consolida eforturile Ministerului Muncii și Protecției Sociale în acest domeniu.

Detalii

11.07.2024


UE a predat 40 de vehicule de patrulare și 100 camere video corporale Inspectoratului General al Poliției (IGP) 

în cadrul unui proiect finanțat de UE și implementat de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) în Republica Moldova. Donația, în valoare de 710 000 euro, are drept scop consolidarea capacităților poliției de a răspunde prompt în situații de urgență și de a proteja drepturile persoanelor care trăiesc în comunitățile locale


Ceremonia de predare-primire a avut loc la sediul IGP din Chișinău, în prezența Comisarului European pentru Vecinătate și Extindere, Olivér VÁRHELYI, a Ministrului Afacerilor Interne din Republica Moldova, Adrian EFROS, și a Șefului de programe al OIM Moldova, Damien Fresnel.

„Acest generos suport din partea UE, în valoare de 710 000 euro (aproximativ 14,63 milioane lei), este menit să răspundă nevoilor stindente exprimate de autoritățile naționale în contextul situațiilor de urgență (criza refugiaților, securizarea frontierelor, liniile de solidaritate și criza energetică). Acesta va consolida în continuare capacitățile naționale în conformitate cu acquis-ul UE, și va spori încrederea cetățenilor prin dezvoltarea Poliției Comunitare. Donația de astăzi reflectă angajamentele comune UE-Moldova de a spori protecția celor mai vulnerabili, fie ei moldoveni și/sau refugiați, și de a oferi polițiștilor și polițistelor din Moldova cele mai bune condiții pentru a-și desfășura activitatea într-un mediu solicitant și în continuă schimbare. Suntem convinși că asistența acordată astăzi va contribui la continuarea dezvoltării unei poliții moderne, responsabile și digitale, care aplică legile și este mai aproape de cetățenii săi”, a declarat Comisarul European pentru Vecinătate și Extindere, Olivér VÁRHELYI.

„Republica Moldova a fost o gazdă deosebit de primitoare și receptivă la nevoile umanitare enorme din februarie 2022. Pe măsură ce războiul intră într-o fază prelungită, amploarea nevoilor umanitare rămâne uriașă. Intensificarea măsurilor de gestionare a frontierelor, cu sprijinul financiar generos și continuu al Uniunii Europene, va permite furnizarea de asistență și protecție persoanelor afectate de conflict care traversează frontierele și va asigura garantarea traseelor în condiții de siguranță sunt facilitate prin politici și proceduri bazate pe respectarea drepturilor”, a declarat Damien Fresnel, Șef de Programe OIM Moldova.


https://politia.md/ro/content/noul-echipament-donat-de-ue-inspectoratului-general-al-politiei-igp-consolideaza-drepturile
 
10.07 - 11.07.2024 

Cea de-a doua etapa a negocierilor de aderare - screening-ul bilateral

Republica Moldova a dat startul celei de-a doua etape a negocierilor de aderare - screening-ul bilateral. Cu acest prilej, țara noastră găzduiește în aceste zile o delegație numeroasă a Comisiei Europene.

Evaluarea legislației naționale a început cu cel mai important grup de capitole - Valori fundamentale.  Totodată, funcționarii publici de la Chișinău prezintă și analizează, împreună cu echipa Comisiei Europene, Capitolul 5 - Achiziții publice, un domeniu esențial pentru buna funcționare a oricărui stat democratic, care se referă la utilizarea eficientă a banilor publici.
Comisarul european pentru extindere și vecinătate, Oliver Varhelyi, a reafirmat angajamentul și sprijinul UE pentru procesul de aderare a Republicii Moldova, menționând că implementarea acquis-ului comunitar va aduce și mai multe beneficii cetățenilor noștri.

„Achizițiile publice, reglementate de Capitolul 5, sunt fundamentale pentru succesul negocierilor de aderare. Punerea în aplicare a acestor reguli nu doar va asigura transparența și corectitudinea, dar și va facilita și accesul rapid la fonduri UE, sprijinind astfel planul economic și de investiții al Republicii Moldova. Este un pas esențial pentru ca cetățenii să beneficieze de avantajele Uniunii Europene cât mai curând posibil”, a spus Oliver Varhelyi.

Mai mult

are loc în contextul primei runde de screening bilateral din cadrul negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană
În cadrul vizitei, Comisarul Várhelyi va discuta despre cooperarea UE-Moldova, inclusiv despre statutul de țară candidată a Republicii Moldova la UE. 

Comisarului  European s- a întâlnit
 cu președinta Maia Sandu
 Agenda discuțiilor a inclus subiecte privind progresul Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, securitatea regională și sprijinul UE pentru eforturile de modernizare a țării.
prim-ministrul Dorin Recean
viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov

viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării economice și digitalizării, Dumitru Alaiba;

ministrul energiei Victor Parlicov

ministrul afacerilor interne, Adrian Efros

De asemenea, Comisarul Várhelyi  a vizitat beneficiari ai proiectelor finanțate de UE
 și a participat la o serie de evenimente menite să ilustreze suportul UE oferit prin intermediul Planului Economic și de Investiții pentru Parteneriatul Estic în valoare de 17 miliarde de euro, care include și Republica Moldova.


10.07,2024

Comisia Europeană și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare au semnat o declarație de intenție pentru instituirea unui program de reducere a costurilor de renovare a eficienței energetice pentru clădirile rezidențiale din Republica Moldova.

Uniunea Europeană va contribui cu 9,5 milioane EUR sub formă de granturi în sprijinul liniilor de credit acordate în cadrul Fondului BERD de Finanțare a Economiei Verzi în Sectorul Rezidențial (Residential GEFF). Această inițiativă comună urmărește să stimuleze proprietarii de apartamente și case din Moldova să întreprindă lucrări de renovare a eficienței energetice pentru a-și reduce facturile la energie și a consolida securitatea energetică pe termen lung a Republicii Moldova. Acest program comun completează Fondul guvernamental de eficiență energetică în sectorul rezidențial din Republica Moldova, dedicat în mod special familiilor vulnerabile.

Declarația a fost semnată astăzi de Comisarul European pentru Vecinătate și Extindere, Olivér Várhelyi, și de șefa Biroului Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare în Moldova, Catarina Bjorlin Hansen.

Despre Mecanismul de finanțare a economiei verzi rezidențiale (GEFF): GEFF va fi implementat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, prin intermediul băncilor comerciale din Moldova. GEFF va viza sectorul rezidențial și ține să promoveze investițiile în eficiența energetică.

Despre Fondul de eficiență energetică în sectorul rezidențial din Moldova (MREEF): MREEF va viza proprietarii de case individuale și asociațiile de proprietari de condominii, care vor putea primi subvenții pentru măsuri de eficiență energetică. Fondul intenționează să ofere finanțare nerambursabilă de până la 70% din costurile totale necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică și de utilizare a energiilor regenerabile în sectorul rezidențial, restul urmând să fie acoperit de către locatari. Pentru 2024, 25 de asociații de locatari au fost deja selectate în urma unui concurs, în cadrul căruia au implementat măsurile necesare de eficiență energetică în clădirile administrate.



10.07.2024

Cea de-a IX-a Reuniune a Subcomitetului Republica Moldova - UE pentru Libertate, Securitate și Justiție

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a apreciat noua reuniune a Subcomitetului RM-UE pentru Libertate, Securitate și Justiție în calitate de platformă fundamentală de raportare a reformelor realizate și de stabilire a noilor priorități

Au fost discutate acțiunile realizate, următorii pași pe sectorul justiției, domeniul integrității, spălării banilor, migrației, protecției datelor etc. Reprezentanții UE au salutat angajamentul puternic al Guvernului Republicii Moldova pentru realizarea reformelor, în pofida provocărilor cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și a acțiunilor hibride îndreptate spre țara noastră. De asemenea, au remarcat progresul Republicii Moldova în implementarea reformelor în domenii ale statului de drept, anticorupție și bună guvernare.

Co-președinta Subcomitetului Republica Moldova - UE pentru Libertate, Securitate și Justiție din partea Comisiei Europene, Diana Jablonska, a menționat semnificația reuniunii care este organizată după evenimentul istoric de începere oficială a negocierilor de aderare la UE a Republicii Moldova. Totodată, Co-președinta a declarat că lansarea exercițiului de screening bilateral este dovada intensității discuțiilor actuale.

În cadrul reuniunii au fost abordate aspecte ce se referă la reforma sectorului justiției; prevenirea și combaterea corupției; spălarea banilor și finanțarea terorismului; prevenirea și combaterea crimei organizate și altor activități ilegale; cooperarea juridică; cooperarea în domeniul migrației, azilului și managementului frontierei; precum și protecției datelor cu caracter personal.

La reuniune au participat reprezentanți ai Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne, Cancelariei de Stat, Procuraturii Generale, Procuraturii Anticorupție, ANI, CSM, CSP, INJ, CNA, Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Fiecare dintre autorități a raportat progresele înregistrate de la ultima reuniune a Subcomitetului, desfășurată în luna octombrie 2022, la Bruxelles.

Subcomitetului RM-UE pentru Libertate, Securitate și Justiție este o platformă de interacțiune cu reprezentanții UE în scopul monitorizării regulate a evoluțiilor înregistrate de autoritățile naționale care derivă din angajamentele asumate în urma semnării Acordului de Asociere RM-UE.



08.07.2024

Comisia Europeană acordă Republicii Moldova sprijin financiar în valoare de 72,5 milioane de euro

Comisia pune la dispoziția Republicii Moldova un împrumut în valoare de 50 de milioane de euro în condiții avantajoase. O altă plată în valoare de 22,5 milioane de euro sub formă de granturi va urma până la sfârșitul acestei luni.

Acest sprijin financiar va ajuta Moldova să acopere o parte din nevoile sale de finanțare pentru 2024 și să sprijine stabilitatea macroeconomică, permițând totodată continuarea reformelor. Economia sa a înregistrat o creștere modestă în 2023, după o recesiune profundă în 2022. Cu toate acestea, Moldova rămâne afectată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și continuă să se confrunte cu grave probleme de securitate energetică.

Aceasta este cea de-a patra tranșă din cadrul Asistenței macrofinanciare în curs de desfășurare pentru Moldova. Aceasta vine după ce Comisia a concluzionat că țara a îndeplinit condițiile de politică convenite cu UE pentru acordarea acestei debursări. 
În particular, Moldova 
  • a îmbunătățit guvernanța sectorului public și 
  • a consolidat independența Băncii Naționale a Moldovei
  • a consolidat statul de drept, adoptând o lege privind evaluarea extraordinară (și anume, legea vetting-ului) a judecătorilor. 
De asemenea, s-au înregistrat progrese în combaterea corupției printr-o mai bună colaborare între agențiile anticorupție și cele de aplicare a legii. De asemenea, țara a luat măsuri pentru a sprijini energia regenerabilă și și-a reformat Codul vamal, care este acum pe deplin aliniat la Codul vamal al Uniunii Europene. În plus, Moldova a adoptat o Strategie națională pentru dezvoltare economică, care oferă o viziune ambițioasă pentru orientarea politicilor sale economice până în 2030.

Asistența macrofinanciară face parte din efortul mai amplu al UE de a sprijini Moldova în urma provocărilor multiple din ultimii ani. De asemenea, aceasta va ajuta Moldova să avanseze pe calea sa europeană și se cifrează la 295 de milioane de euro.


https://www.eeas.europa.eu/delegations/moldova/comisia-acord%C4%83-republicii-moldova-sprijin-financiar-%C3%AEn-valoare-de-725-milioane-de-euro_ro?s=223


08-09.07.2024

Vizita Comisarei europene pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, Stella Kyriakides

Vizita comisarei are loc cu ocazia semnării Acordului de achiziție comună, care va ajuta țara noastră să cumpere medicamente și echipamente medicale împreună cu statele membre ale Uniunii Europene.

Scopul acordului constă în oferirea unui grad sporit de securitate și acces la produse vitale, în special în perioade când acestea sunt deficitare la nivel mondial. Un alt avantaj este și obținerea unor prețuri mai rezonabile la achiziția de medicamente sau dispozitive medicale.


Agenda Comisarei include întrevederi 

Președinta Maia Sandu a apreciat faptul că Republica Moldova face parte din Programul EU4Health (UE pentru Sănătate), în cadrul căreia țara noastră are acces la finanțare pentru consolidarea capacităților și forței de muncă din sistemul de sănătate, dar și pentru facilitarea accesului la medicamente și servicii medicale pentru populație.
În ultimii ani, UE oferit un suport constant privind modernizarea sistemului de sănătate, inclusiv a diferitor secții din mai multe spitale din țară, contribuind totodată la alinierea sistemului medical național la standardele UE

Cooperarea moldo-comunitară în vederea consolidării sistemului național de sănătate, precum și evoluțiile pe agenda europeană a Republicii Moldova au fost discutate la întrevederea prim-ministrului Dorin Recean cu Stella Kyriakides, comisara europeană pentru sănătate și siguranță alimentară.
Șeful Executivului și-a exprimat recunoștința pentru asistența acordată țării noastre de UE în domeniile cheie, menționând că expertiza și sprijinul UE sunt esențiale la etapa în care Republica Moldova își aliniază legislația națională și se pregătește pentru următorii pași în parcursul său european. Potrivit premierului, o prioritate pentru Executiv rămâne construirea unui sistem de sănătate conform standardelor europene, care să răspundă necesităților cetățenilor și să ofere servicii de calitate la prețuri echitabile.
În acest sens, oficialii au accentuat importanța sporirii sprijinului UE în cadrul instrumentelor de cooperare, continuarea renovării infrastructurii de sănătate, dotarea instituțiilor medicale, precum și transformarea digitală a sistemului. De asemenea, părțile s-au referit la asistența medicală transfrontalieră și suplimentarea eforturilor pentru menținerea și dezvoltarea resurselor umane în sistemul de sănătate.
 Aprofundarea cooperării în sectorul sănătății și consolidarea sectorului siguranței alimentare  au fost abordate de către oficiali în contextul negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE.

Agenda Comisarei Stella Kyriakides include și vizite la instituții din Republica Moldova, beneficiare ale asistenței Uniunii Europene.



În cadrul unei vizite oficiale la Chișinău a Comisarei pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, Stella Kyriakides, Moldova a devenit a 38-a țară care semnează Acordul privind achizițiile publice comune în domeniul sănătății. Moldova este acum cea de-a șasea țară candidată la UE care a încheiat Acordul.


Acordul privind achizițiile comune este un mecanism juridic și operațional care permite țărilor participante să-și unească forțele în fața unei amenințări grave la adresa sănătății și să achiziționeze în comun bunuri esențiale, precum medicamente și echipamente medicale. De exemplu, în timpul pandemiei COVID-19, acesta a permis țărilor participante să achiziționeze în condiții echitabile echipamente de protecție personală, ace și seringi pentru vaccinarea împotriva COVID-19, ventilatoare și medicamente.

Participarea la Acordul privind achizițiile publice comune permite unei țări să beneficieze de puterea de cumpărare combinată a statelor membre ale UE și a statelor participante, facilitând acces și securitate sporită privind furnizarea de contramăsuri medicale în cazuri de urgență în domeniul sănătății prin partajarea nevoilor și crearea de economii de scară. Acordul privind achizițiile publice comune îmbunătățește, de asemenea, gradul de pregătire al țărilor participante în cazul bolilor transfrontaliere grave, prin încheierea contractelor pentru contramăsurile medicale esențiale înainte de apariția unor focare majore.


(VIDEO) 9.07.24 - Conferință de presă susținută de ministra Sănătății a Republicii Moldova, Ala Nemerenco, și comisarul European pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, Stella Kyriakides, urmare a întrevederii bilaterale și a semnării Acordului de Achiziții Comune între cele două părți


08.07.2024

Guvernul lansează campania „Europa pentru tine”,

 în cadrul căreia cetățenii vor fi informați despre beneficiile și oportunitățile oferite de Uniunea Europeană.

Campania se va desfășura în toată țara, până la data de 18 august, și va include acțiuni de informare și comunicare prin care cetățenii vor cunoaște mai multe detalii despre proiectele și fondurile UE, dar și despre avantajele aderării la Uniunea Europeană.

Pentru mai multe informații despre investițiile europene în domeniile cheie pentru dezvoltarea țării și istoriile de transformare a localităților datorită suportului european, vă invităm să accesați site-ul moldovaeuropeana.md.

Posted by
Labels: , , , , , , ,

Evaluarea progresului RM privind implementarea recomandărilor Comisiei Europene în contextul procesului de aderare la UE: Raportul de monitorizare independentă nr. 1

Raportul de monitorizare independentă nr. 1 Evaluarea progresului Republicii Moldova privind implementarea recomandărilor Comisiei Europene în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană/ Adrian Ermurachi, Adrian Lupușor,  Diana Doroș,  Ecaterina Popșoi,  Ecaterina Rusu,  Marina Soloviova,  Mihai Mogâldea,  Nadine Gogu Sergiu Sainciuc,  Stas Madan, Vadim Vieru,  Vitalie Rapcea . - Ch., 2024. - 108 p.

Disponibil: 

https://www.euromonitor.md/wp-content/uploads/2024/07/Shadow-report_MD-EU-Enlargement_final_RO-IA.pdf   (rom.)

https://www.euromonitor.md/wp-content/uploads/2024/07/Shadow-Report_MD-EU-Enlargement_final_EN-IA.pdf  (eng.)

În contextul obținerii, de către Republica Moldova, a statutului de țară candidată pentru aderarea la UE, Comisia Europeană a publicat, în noiembrie 2023, Raportul detaliat pe Moldova privind progresele, provocările și recomandările pentru procesul de aderare la UE. Raportul a cuprins toate capitolele Acquis-ului UE care urmează să fie negociate de Chișinău și Bruxelles în cadrul negocierilor de aderare, inclusiv recomandări specifice pentru fiecare capitol, care derivă din principalele provocări identificate de Comisie. 

Prezentul raport evaluează modul în care autoritățile Republicii Moldova au luat în considerare recomandările Comisiei din cadrul capitolelor din clusterul „Fundamentals” al procesului de aderare.

 Scopul raportului este de a face o evaluare a dinamicii reformelor realizate de guvernarea de la Chișinău în implementarea capitolelor fundamentale ale procesului de aderare și, totodată, de a informa exercițiul de elaborare a primului Raport de extindere al Comisiei Europene pentru Republica Moldova, care urmează să fie publicat în toamna anului curent. Astfel, perioada de monitorizare este 1 iulie 2023 - 30 iunie 2024. 


Subiectele și capitolele monitorizate în cadrul prezentului raport sunt (conform Raportului Comisiei din noiembrie 2023): 

● Democrația 
● Reforma Administrației Publice 
● Reforma justiției 
● Lupta cu corupția 
● Drepturile fundamentale
 ● Libertatea de exprimare
 ● Securitatea 
● Existența economiei de piață funcționale
 ● Achizițiile publice
 ● Statistica
 ● Controlul financiar 
● Politicile sociale şi ocuparea forţei de muncă


Scorul mediu pentru implementarea recomandărilor Comisiei Europene ce țin de clusterul „Fundamentals” este estimat la 3,2 puncte din 5 puncte maxim. Conform metodologiei, scorul corespunde calificării „Implementarea a fost inițiată și un anumit progres sesizabil a fost atins”. Astfel, pe de o parte, apreciem faptul că implementarea recomandărilor este în proces de desfășurare, deși cu viteze variabile, iar pe de altă parte, atenționăm asupra necesității impulsionării implementării recomandărilor și asigurării continuității reformelorcheie care fac parte din clusterul „Fundamentals”. 

Cele mai importante progrese au fost înregistrate pe dimensiunea „Securitate”, pe când cele mai slabe – pe dimensiunea „Libertatea de exprimare”. Această situație a reflectat starea de lucruri din ultima perioadă pe plan intern, autoritățile acordând prioritate necesității de consolidare a rezilienței interne în contextul amenințărilor externe asociate cu agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, dar și agresiunea hibridă a Rusiei în Republica Moldova. În același timp, mai multe probleme din domeniul presei s-au perpetuat: nivel scăzut de protejare a activității jurnalistice în fața atacurilor, nivel scăzut de transparență a proprietății și beneficiarilor efectivi din domeniul presei și asigurarea echității jurnalistice, precum și multitudinea de abateri crase de la prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova.




Infografic| Evaluarea progresului Republicii Moldova privind implementarea recomandărilor Comisiei Europene în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană





Versiunea completă







Posted by
Labels: ,

BV: CoE-RM: Raport de evaluare inițială privind implementarea Convenției CoE privind accesul la documentele oficiale: Republica Moldova

Baseline Evaluation Report on the implementation of the Council of Europe Convention on access to official documents (CETS No. 205 –Tromsø Convention): Republic of Moldova = Rapport d’évaluation de référence sur la mise en œuvre de la Convention du Conseil de l’Europe sur l’accès aux documents publics (STCE n° 205 – Convention de Tromsø): République de Moldova. - Strasbourg: Council of Europe, 16 July 2024. - 34 p.

Disponibil: https://rm.coe.int/baseline-evaluation-report-moldova/1680b0f65c

Accesat la 16.07.2024

Grupul de Acces la Informații al Consiliului Europei (AIG), este un grup independent de experți mandatat de Convenția Consiliului Europei privind Accesul la Documente Oficiale (Convenția de la Tromsø) să monitorizeze implementarea acesteia de către Părți. Convenția de la Tromsø este primul tratat internațional care recunoaște un drept general de acces la documente oficiale deținute de autoritățile publice. Ea stabilește reguli minime care trebuie aplicate în procesarea cererilor de acces la informații, un drept la un remediu și măsuri suplimentare, oferind în același timp flexibilitatea necesară pentru ca legislațiile naționale să prevadă un acces mai extins la documente oficiale. Restricțiile de acces sunt permise doar dacă sunt destinate protejării anumitor interese și drepturi, cum ar fi securitatea națională sau viața privată.

Prezentul raport se concentrează pe implementarea prevederilor Convenției de la Tromsø în legislația națională privind libertatea informației. El subliniază aspectele pozitive în garantarea dreptului de acces la documentele oficiale și oferă sugestii pentru a spori transparența autorităților publice.

Raportul conține analize cuprinzătoare ale legilor privind libertatea informației din Rep. Moldova și conformitatea lor cu Convenția de la Tromsø. În lumina constatărilor sale, AIG face recomandări specifice Republicii Moldova pe probleme precum excluderea documentelor care conțin date personale sau alt conținut din aplicarea acestor legi și limitările dreptului de acces la documentele oficiale. Alte recomandări privesc durata excesivă a procedurilor de revizuire în caz de refuz al accesului și deficiențele în procedurile de luare a deciziilor privind cererile de acces, de exemplu, discreția excesivă acordată autorităților publice de a nu divulga informațiile solicitate sau eșecul de a oferi asistență solicitanților.

Convenția, în vigoare din 1 decembrie 2020, este primul instrument juridic internațional obligatoriu care recunoaște dreptul oricărei persoane de a accesa documente oficiale deținute de autoritățile publice la cerere. Aceasta stabilește obligații minime pentru părțile sale de a garanta dreptul de acces la documente oficiale, echilibrând protecția interesului public în transparență cu protecția altor interese legitime, cum ar fi securitatea națională, apărarea și relațiile internaționale. Tratatul stabilește, de asemenea, obligații privind procedurile de gestionare a cererilor de informații și revizuirea deciziilor de refuz de către un organism independent sau o instanță în caz de refuz al cererilor.

CUPRINS

I. Introducere 
II. Articolul 1 – Dispoziții generale 
III. Articolul 2 – Dreptul de acces la documente oficiale 
IV. Articolul 3 – Posibile limitări ale accesului la documente oficiale 
V. Articolul 4 – Cereri de acces la documente oficiale 
VI. Articolul 5 – Procesarea cererilor de acces la documente oficiale 
VII. Articolul 6 – Forme de acces la documente oficiale 
VIII. Articolul 7 – Taxe pentru accesul la documente oficiale 
IX. Articolul 8 – Procedura de revizuire
X. Articolul 9 – Măsuri complementare 
XI. Articolul 10 – Documente făcute publice la inițiativa autorităților publice 
XII. Concluzii și recomandări 

Mai mult:

Convenţia Consiliului Europeiprivind accesul la documentele oficiale

Raportul Naționalprivind punerea în aplicare a prevederilor Convenției Consiliului Europei privind accesul la documenteleoficiale (decembrie 2021)

Accesul la Informații publice: Manual privind transparența. Ghid practic al Legii privind accesul la informațiile de interes public
Posted by
Labels: , ,

Sărbătorim 29 de ani de progres al Republicii Moldova în cadrul Consiliului Europei


Pe 13 iulie, Republica Moldova marchează cu mândrie 29 de ani de la aderarea sa la Consiliul Europei. Acest moment semnificativ ne invită să reflectăm asupra progresului Moldovei în cadrul acestei organizații internaționale de prestigiu, asupra realizărilor, provocărilor și drumului de parcurs. 



Pe aceeași zi din iulie 1995, Albania și Republica Moldova au devenit respectiv al 35-lea și al 36-lea membru al Consiliului Europei. Albania a fost reprezentată pe 13 iulie de către ministrul său de externe, Alfred Serreqi, în timp ce Republica Moldova a fost reprezentată de către ministrul său de externe, Mihai Popov.



Un Pas Spre Democrație și Drepturile Omului

Aderarea la Consiliul Europei pe 13 iulie 1995 a fost un moment crucial pentru Moldova. A semnalat angajamentul țării de a îmbrățișa valorile democratice, statul de drept și drepturile omului. Consiliul Europei, cu accentul său pe aceste principii fundamentale, a oferit Moldovei un cadru pentru a dezvolta și întări instituțiile democratice.


Repere ale Progresului

De-a lungul celor 29 de ani, Moldova a realizat progrese notabile în diverse domenii:

- Reforme Judiciare: Cu sprijinul Consiliului Europei, Moldova a întreprins reforme semnificative pentru a asigura un sistem judiciar mai transparent și eficient. Aceste eforturi au avut ca scop construirea încrederii publice și asigurarea unor procese legale echitabile.

- Protecția Drepturilor Omului: Curtea Europeană a Drepturilor Omului, un pilon al Consiliului Europei, a fost esențială în protejarea drepturilor cetățenilor moldoveni. Alinierea Moldovei la standardele europene în domeniul drepturilor omului a contribuit la crearea unei societăți mai juste.


- Combaterea Corupției: Grupul de State Împotriva Corupției (GRECO) din cadrul Consiliului Europei a oferit sprijin crucial în lupta Moldovei împotriva corupției. Această colaborare a dus la schimbări legislative și instituționale importante, menite să promoveze integritatea și responsabilitatea.


Provocări și Eforturi Continue

În ciuda progreselor, Moldova continuă să se confrunte cu provocări. Instabilitatea politică, dificultățile economice și presiunile externe testează reziliența instituțiilor democratice. Eforturile continue de a întări guvernarea, de a susține drepturile omului și de a promova coeziunea socială sunt esențiale pentru viitorul Moldovei.

Consiliul Europei rămâne un partener de nădejde în aceste eforturi, oferind sprijin, expertiză și o platformă pentru dialog. Pe măsură ce Moldova navighează aceste provocări, angajamentul său față de valorile împărtășite cu Consiliul Europei va fi crucial.


Privind Spre Viitor

Pe măsură ce sărbătorim acest parteneriat de 29 de ani, este important să privim cu optimism și determinare spre viitor. Colaborarea continuă între Moldova și Consiliul Europei promite noi progrese în democrație, drepturile omului și statul de drept.

Pentru poporul moldovean, această aniversare este mai mult decât o comemorare - este o reamintire a progreselor realizate și a potențialului pentru un viitor mai luminos. Prin menținerea fermă a angajamentului față de principiile democratice, Moldova poate continua să crească și să prospere în cadrul comunității europene.


Concluzie

În această zi specială, onorăm cei 29 de ani de apartenență a Republicii Moldova la Consiliul Europei. Este o celebrare a călătoriei spre o societate mai democratică și mai justă. Privind spre viitor, să fim inspirați de progresul realizat și motivați să atingem noi repere împreună.


Invitație

Cu ocazia acestei celebrări, Biblioteca Națională a Republicii Moldova invită toți doritorii să viziteze Expoziția „ Consiliul Europei: 75 ani de consolidare a spațiului european (1949-2024), realizată de Centrul Pro-European de Servicii și Comunicare al BNRM, unde vizitatorii se vor putea informa din publicațiile din colecția CPESC și cele online despre istoricul, obiectivele, realizările și provocările Consiliului Europei, cea mai importantă organizație de cooperare interguvernamentală, al cărui obiectiv este crearea unui spațiu democratic și juridic comun pe continent, prin asigurarea respectului față de drepturile omului, democrație și statul de drept.



Expoziția include de asemenea publicații și informații care reflectă cooperarea Republicii Moldova în cadrul Consiliului Europei, în special Programele de cooperare și mecanismele de monitorizare care ajută Republica Moldova să-și amelioreze cadrul juridic național și să implementeze proiecte cu impact pozitiv asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor.

Mai multe informații:




Posted by
Labels: , , ,

BV: CoE-RM: Accesul la Informații publice

Sześciło, Dawid. Accesul la Informații publice: Manual privind transparența. Ghid practic al Legii privind accesul la informațiile de interes public / Dawid Sześciło; Proiectul „Sprijin pentru dialogul politic structurat, coordonarea implementării Acordului de asociere și consolidarea procesului de armonizare a legislației pentru Republica Moldova”. - Chișinău: Council of Europe Publishing, 2024. - 108 p. [Accesat la 05.07.2024}

Publicația cuprinde și: 
Ghid privind jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) referitor la accesul la informație, cu accent pe relevanța acesteia pentru Republica Moldova, elaborat de: Helen Darbishire, Expertă a Consiliului Europei (p.76-106)


Introducere

Noua Lege privind accesul la informațiile de interes public (LAIIP) a fost adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 9 iunie 2023. Această lege a intrat în vigoare la 8 ianuarie 2024, înlocuind Legea nr. 982/2000 privind accesul la informație (LAI). Proiectul „Sprijin pentru dialogul politic structurat, coordonarea implementării Acordului de asociere și îmbunătățirea procesului de aproximare legală” a oferit sprijin continuu Ministerului Justiției pe parcursul întregului proces de elaborare a noii LAIIP. În decursul procesului, a fost pregătit un set de documente și materiale, inclusiv:

• Recomandări privind reforma cadrului legislativ și instituțional pentru accesul la informațiile publice în Republica Moldova (ianuarie 2021); 
• Conceptul noii Legi privind accesul la informații din Republica Moldova (februarie 2021); 
• Revizuirea celor mai bune practici internaționale privind garanțiile legislative de transparență proactivă (ianuarie – februarie 2022); 
• Analiza garanțiilor procedurale privind controlul jurisdicțional rapid și eficient al activităților administrative legate de accesul la informațiile publice (iulie 2022); 
• Observații-cheie la proiectul de lege privind accesul la informațiile de interes public (septembrie 2022); 
• Analiza privind accesul la informațiile de interes public versus protecția datelor cu caracter personal (noiembrie-decembrie 2022);
• Avizul final privind proiectul de LAIIP prezentat Parlamentului (martie 2023). 

Necesitatea adoptării unei legi în totalitate noi care să reglementeze accesul la informațiile publice a fost evidențiată în mod clar în analiza „Recomandări privind reforma cadrului legislativ și instituțional pentru accesul la informațiile publice în Republica Moldova”, elaborată în ianuarie 2021. Această analiză a subliniat faptul că actuala Lege din 11 mai 2000 privind accesul la informație era relativ modernă la momentul adoptării sale, dar două decenii mai târziu nu mai corespunde standardelor internaționale și celor mai bune practici din acest domeniu. Printre principalele deficiențe, au fost identificate:

  • Nu s-a acordat suficientă atenție transparenței proactive. Domeniul de aplicare al informațiilor care trebuie divulgate în mod proactiv este foarte limitat și descris la general, în comparație cu alte țări. Transparența proactivă nu este consacrată ca formă primară de acces la informații. Nu există standarde referitoare la forma de diseminare proactivă a informațiilor, de exemplu care să impună publicarea lor în formate deschise sau stabilirea unor standarde privind actualizarea informațiilor publicate în mod proactiv. Este necesar un catalog de informații mult mai amplu și detaliat care să fie divulgat în mod proactiv, însoțit de standarde tehnice care să garanteze că aceste informații sunt accesibile pe scară largă și periodic actualizate. În plus, este necesar să se acorde prioritate divulgării proactive, asigurându-se că transparența proactivă este forma majoră de punere în aplicare a dreptului de acces la informații.
  • Deficiențe procedurale în legătură cu accesul la informații la cerere. Acestea includ, printre altele, reglementarea eronată a taxelor pentru accesul la informații, procedura ineficientă de revizuire a deciziilor autorităților publice referitoare la accesul la informații; procedura de recurs care nu asigură căi de atac eficiente împotriva refuzului accesului la informațiile publice sau a tăcerii administrative. Procedura în mai multe etape, inclusiv recursul administrativ pe intern (la conducerea superioară a deținătorului de informații sau la organul superior) nu este eficientă în asigurarea accesului rapid la informații. În practică, problema majoră este tăcerea administrativă, și anume lipsa unui răspuns la solicitările de informații publice. Această problemă ar putea fi abordată prin măsuri juridice speciale care să oblige autoritățile să răspundă cererilor și/sau mecanisme de impunere a sancțiunilor pentru nerespectarea termenelor stabilite. De asemenea, trebuie remarcat faptul că introducerea noului Cod administrativ care a intrat în vigoare în 2019 creează necesitatea clarificării relației acestuia cu Legea privind accesul la informație, în ceea ce privește procedura de examinare a cererilor de informații publice. Practica judiciară, inclusiv hotărârile Curții Supreme, a demonstrat deja probleme de corespondență între cele două legi. Acest lucru se datorează faptului că Legea privind accesul la informație nu conține nicio dispoziție care să precizeze relația sa cu Codul administrativ.
  • Mecanismul slab de asigurare a respectării dreptului la informare, inclusiv lipsa unui catalog detaliat al încălcărilor dreptului la informare care fac obiectul sancțiunilor, mecanismul ineficace de impunere a sancțiunilor în baza dispozițiilor Codului Contravențional și ale Codului Penal. Potrivit art. 71 din Codul Contravențional, încălcarea intenţionată a dispoziţiilor legale privind accesul la informaţie sau a celor cu privire la petiţionare se sancţionează cu amendă de la 9 la 15 unităţi convenţionale (1 unitate = 50 lei) aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 18 la 30 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. Potrivit articolului 180 din Codul Penal, încălcarea intenţionată de către o persoană cu funcţie de răspundere a procedurii legale de asigurare și de realizare a dreptului de acces la informaţie, încălcare ce a cauzat daune în proporţii considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei care a solicitat informaţii referitoare la ocrotirea sănătăţii populaţiei, la securitatea publică, la protecţia mediului, se pedepsește cu amendă de la 500 la 650 de unităţi convenţionale cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani.
Cu toate acestea, dispoziția din Codul Penal rămâne o literă moartă. Potrivit datelor obținute de Ministerul Justiției, nu a fost înregistrat niciodată vreun caz întemeiat pe articolul 180 din Codul Penal. În ceea ce privește dispoziția din Codul Contravențional menționată mai sus, aceasta este utilizată în practică, dar în principal în cazurile care nu au legătură cu accesul la informațiile publice, și anume în cele referitoare la petiții în general. Concluzii similare cu privire la calitatea cadrului legislativ privind accesul la informații au fost formulate și de alți actori și instituții. Acestea includ Raportul de evaluare ex-post a Legii privind accesul la informație elaborat de Parlamentul Republicii Moldova (8 iulie 2020) și rapoartele Freedom House privind indicele accesului la informații. Prin urmare, a fost salutată decizia Guvernului de a a lucra la elaborarea unei noi legi privind accesul la informațiile publice, în loc de a continua revizuirea legii adoptate în 2000. Amploarea modificărilor necesare în cadrul legislativ a justificat pe deplin elaborarea unei legi complet noi. Având în vedere analiza lacunelor și deficiențelor majore ale legii actuale, au fost identificate următoarele priorități pentru noua lege: 

• Îmbunătățirea accesului la informațiile de interes public prin intermediul paginilor web ale instituțiilor publice, datorită unor cerințe extinse de transparență proactivă;
• Îmbunătățirea eficacității și eficienței procedurii de acces la informațiile de interes public la cerere;
• Asigurarea unei revizuiri eficace și accesibile a activităților și omisiunilor autorităților publice în gestionarea obligațiilor acestora în materie de transparență;
• Garantarea unei monitorizări eficace a conformității și a răspunderii pentru încălcarea dreptului la informare. 

Trebuie subliniat faptul că toate aceste elemente au fost abordate în versiunea finală a LAIIP. Este binevenit faptul că Ministerul Justiției a împărtășit observațiile majore ale autorilor cu privire la deficiențele cadrului legislativ actual și viziunea acestora în legătură cu prioritățile în materie de reformă. În special, următoarele elemente ale LAIIP trebuie subliniate ca marcând progrese considerabile în comparație cu cadrul legislativ actual: 

• Catalogul general al entităților care fac obiectul obligației de a comunica informații de interes public;
• Definirea largă a informațiilor publice, care reflectă în special conceptul de transparență consacrat de Convenția de la Tromsø;
• Definirea largă și nediscriminatorie a entităților care beneficiază de dreptul de acces la informații.
Trebuie remarcat faptul că actuala Lege privind accesul la informație, în pofida garantării constituționale a dreptului universal de acces la informațiile de interes public, limitează acest drept la rezidenții Republicii Moldova. Persoanele juridice, precum și străinii care nu sunt rezidenți ai țării nu sunt incluși printre beneficiarii dreptului la informare;
• Un catalog restrâns și specific de restricții legitime în ceea ce privește accesul la informații;
• Un catalog extins de informații care urmează să fie divulgate în mod proactiv pe paginile web ale instituțiilor publice, însoțite de standarde tehnice pentru publicare;
• Procedura simplificată de revizuire a deciziilor instituțiilor publice referitoare la accesul la informații. 
Asigurarea accesului direct la instanță, combinată cu măsuri speciale de simplificare și accelerare a procedurii judiciare, ar trebui să sporească eficacitatea controlului jurisdicțional în cauzele în legătură cu accesul la informații;
• Catalog detaliat al încălcărilor dreptului la informare supus răspunderii juridice, combinat cu un nou regim de răspundere juridică, conform căruia instanța va impune sancțiuni în timpul examinării plângerilor împotriva deciziilor și omisiunilor instituțiilor publice privind accesul la informații. 

Având în vedere aceste îmbunătățiri, evaluarea generală a LAIIP este pozitivă. Este clar că aceasta marchează un pas important înainte, în comparație cu cadrul legislativ actual. Legea rămâne în conformitate cu Convenția de la Tromsø și cu alte standarde internaționale din domeniu. Cu toate acestea, eficacitatea reală a acestei legi în urmărirea unei transparențe sporite a organismelor publice va depinde în mare măsură de eforturile de implementare a legii depuse de furnizorii de informații, de instituțiile responsabile de monitorizare și control, precum și de partenerii din societatea civilă și cetățenii particulari. 

Acest manual este conceput ca un ghid practic pentru toți acești actori, sprijinindu-i în aplicarea noii legi. Scopul său este clarificarea celor mai importante concepte, dar și furnizarea unor orientări practice, în special pentru furnizorii de informații. 

Prin urmare, în loc de considerații academice, manualul conține orientări referitoare la aplicarea unor dispoziții specifice, instrucțiuni și modele pentru acte specifice. 

Manualul conține, de asemenea, trimiteri la standardele internaționale și informații din practica altor țări europene.






Ghid privind jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) referitor la accesul la informație, cu accent pe relevanța acesteia pentru Republica Moldova, elaborat de: Helen Darbishire, Expertă a Consiliului Europei


Prezentul Ghid reunește principalele standarde internaționale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la dreptul de acces la informație54, pentru a ajuta la luarea deciziilor referitoare la divulgarea sau nu a informațiilor în practică, precum și pentru a contribui la dezbaterea publică privind modificările și reformele juridice. 

Ghidul conține răspunsuri la o serie de întrebări importante cu privire la dreptul de acces la informație, cu trimitere la hotărârile relevante ale Curții Europene a Drepturilor Omului.

Există o Anexă cu un rezumat al principalelor cauze. În acest ghid, se pune un accent deosebit pe relația dintre dreptul de acces la informații și dreptul la libertatea de exprimare. Acest lucru se datorează faptului că toate standardele internaționale privind drepturile omului fac această legătură. 

Dreptul de acces la informații este considerat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului ca meritând o protecție specială atunci când informațiile solicitate sunt necesare pentru ca jurnaliștii și organizațiile societății civile să își exercite dreptul la libertatea de exprimare, îndeplinindu-și rolul de „câini de pază” publici sau sociali. Prin extensie, alți solicitanți de informații care necesită informații pentru a-și putea exercita dreptul la libertatea de exprimare au, de asemenea, un drept consolidat.


Posted by
Labels: , , , , , ,

Președinția ungară a Consiliului UE (1 iulie-31 decembrie 2024)


Ungaria preia pentru a doua oară președinția prin rotație a Consiliului UE , continuând lucrările președinției belgiene  înainte de a preda președinția următoarei țări (Polonia).






Ungaria se axează pe 7 domenii tematice pentru lucrările sale din timpul președinției:




  1. creșterea competitivității UE
  2. consolidarea politicii de apărare a UE
  3. asigurarea coerenței și a naturii bazate pe merit a politicii de extindere
  4. stoparea migrației ilegale
  5. construirea viitorului politicii de coeziune
  6. promovarea unei politici agricole a UE orientate către fermieri
  7. gestionarea provocărilor demografice

Europa se confruntă cu provocări comune reprezentate de războiul din vecinătatea noastră, concurența globală, o situație fragilă în materie de securitate, migrația ilegală, dezastrele naturale, efectele schimbărilor climatice și situația demografică.

 János Bóka, ministrul ungar al afacerilor europene, la prezentarea priorităților politice ale președinției ungare, 18 iunie 2024

Mai mult

Statele membre care dețin președinția colaborează îndeaproape, în grupuri de trei, denumite „triouri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009.

 Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, stabilind subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul program, mai detaliat, pentru șase luni.

Trioul actual este alcătuit din președințiile

MOLDOVA


Declarația ministrului al afaceriilor externe, Mihai Popșoi la Radio Moldova.

Republica Moldova are relații politice foarte bune și destul de strânse cu Ungaria, iată de ce Chișinău nu anticipează apariția anumitor dificultăți după preluarea de către Budapesta a președinției rotative a Uniunii Europene. Declarația a fost făcută de ministrul de Externe Mihai Popșoi la Radio Moldova. El a precizat că, dimpotrivă, sunt așteptări optimiste de la președinția Ungariei, în ajunul căreia țara noastră a lansat oficial negocierile de aderare.



Sprijinirea eforturilor Republicii Moldova de apropiere de marea familie europeană, a fost unul dintre subiectele discutate la Bruxelles de viceprim-ministra pentru integrare europeană a Republicii Moldova, Cristina Gherasimov, cu Ambasadorul Bálint Ódor, Reprezentantul Permanent al Ungariei pe lângă Uniunea Europeană.


Republica Moldova, pe agenda președinției Ungariei la Consiliul UE. Interviu în exclusivitate cu Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Ungaria,/ Radio Moldova 

Oleg Țulea: Precizez aici că Ungaria a manifestat toată deschiderea de a organiza prima conferință interguvernamentală privind începerea oficială a negocierilor de aderare la UE a Republicii Moldova pe perioadă președinției maghiare, în caz că nu ar fi reușit organizarea acesteia spre finalul președinției belgiene. Or, iată că, pe 25 iunie, dată istorică atât pentru Republica Moldova, cât și pentru Ucraina, au fost organizate aceste conferințe care au marcat începerea oficială a negocierilor și, în particular, în cadrul acestor conferințe au fost adoptate cadre de negocieri pentru noi și ucraineni ca să putem deja parcurge următoarele etape, screening-ul bilateral, deschiderea capitolelor de negocieri în viitor, armonizarea legislației, o serie de reforme importante, care sunt sigur că vor schimba spre bine viața tuturor cetățenilor noștri.

https://radiomoldova.md/p/36603/republica-moldova-pe-agenda-presedintiei-ungariei-la-consiliul-ue-interviu-in-exclusivitate-cu-ambasadorul-oleg-tulea

Posted by
Labels: , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)