Faceți căutări pe acest blog

CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare

UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 46 de state membre* şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre. Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

 


Consiliul Europei (CoE)

                                                                       
este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.
  • Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
  • Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 46 de state membre; 
  • Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu
este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt
  • Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
  • Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
  •  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.


*  Anterior Consiliul Europei regrupa 47 de state membre. În urma deciziei Comitetului de Miniștri din 16 martie 2022, Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei.

Consiliul European : 50 de ani de colaborare


Consiliul European a publicat o pagină specială în care explică modul în care a fost creat și cum a devenit o instituție strategică a UE.

Pagina explică modul în care Consiliul European a evoluat de la summiturile șefilor de stat sau de guvern ai celor șase țări care au fondat Comunitățile Europene după cel de-al Doilea Război Mondial. 

Primul summit european a avut loc la Paris, în februarie 1961.

La 9 și 10 decembrie 1974, la invitația președintelui francez Valéry Giscard d’Estaing, șefii de stat sau de guvern s-au reunit pentru un alt summit la Paris, care va fi considerat ulterior momentul înființării Consiliului European.
După summit, Giscard d’Estaing a declarat presei: „Summitul european a murit, trăiască Consiliul European!”

Pagina prezintă,
Detalii

Vezi de asemenea:

UE - e publicații recente: Consiliul European şi Consiliul UE
https://cpescmdlib.blogspot.com/2026/01/ue-e-publicatii-recente-consiliul.html
  • Istoria Consiliului Uniunii Europene și a Consiliului European. De la înființare până în prezent
  • Consiliul European și Consiliul Uniunii Europene. Casa statelor membre
  • Consiliul European

BV: UE - RM - Raport privind implementarea Programului Național de Aderare 2025–2029 (2025)


Moldova pe drumul spre Uniunea Europeană: Raport privind implementarea Programului Național de Aderare 2025–2029 (2025)
/ Biroul pentru Integrare Europeană. - Chișinău, 2025. - 16 p. - URL:  https://old.gov.md/sites/default/files/pna_raport_2025_ro.pdf.pdf (accesat: 12.01.2026)

Cuprins:
Situația generală privind implementarea PNA 2025-2029
A. Gradul de realizare a acțiunilor planificate pentru 2025-2029
B. Armonizarea legislației naționale cu legislația UE

I Nivelul de realizare a acțiunilor normative
Cluster 1: Valori fundamentale
Cluster 2: Piața internă
Cluster 3: Competitivitate și creștere incluzivă
Cluster 4: Agenda verde și conectivitatea sustenabilă
Cluster 5: Resurse naturale, agricultură și coeziune
Cluster 6: Politică externă, de securitate și apărare
II Nivelul de realizare a acțiunilor de implementare
Concluzii- Priorități pentru 2026

Aderarea RM la UE este un proces care vizează modul în care funcționează instituțiile statului, cum sunt cheltuiți banii publici, cât de corecte și predictibile sunt regulile pentru economie, și cât de bine sunt protejate drepturile cetățenilor. 

Programul Național pentru Aderarea RM la UE 2025–2029 (PNA) reprezintă, pentru prima dată, o hartă clară și publică a acestui drum. El arată ce legi trebuie schimbate, ce instituții trebuie consolidate și ce reforme trebuie puse în practică pentru ca Moldova să se apropie real de standardele europene. 
Raportul de față prezintă ce s-a reușit în anul 2025 – primul an de implementare a Programului. Rezultatele arată un efort susținut al instituțiilor statului, într-un context dificil și cu un volum semnificativ de reforme asumate. Mai mult de jumătate din acțiunile planificate pentru 2025 au fost realizate, iar o mare parte dintre celelalte sunt în curs de implementare. Acest progres nu înseamnă că drumul este unul ușor sau că toate reformele sunt finalizate. Înseamnă însă că RM a trecut de la declarații la acțiuni concrete și că procesul de aderare la Uniunea Europeană este, astăzi, unul real, măsurabil și monitorizat. 

SITUAȚIA GENERALĂ PRIVIND IMPLEMENTAREA PNA 2025-2029

Programul Național pentru Aderarea RM la UE 2025–2029 este documentul de bază care arată, pas cu pas, ce trebuie să facă statul ca să se apropie de regulile și standardele UE și să avanseze în negocierile de aderare. 
Programul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 306/2025. Pentru perioada 2025–2029, PNA include 2898 de acțiuni prin care Moldova urmează să se alinieze la 3009 acte ale UE, prin: 
  • 1804 acțiuni normative (adică legi, hotărâri, regulamente – „schimbări în reguli”);
  • 1094 acțiuni de implementare (adică aplicarea în practică – sisteme, instruiri, proceduri, echipamente, servicii). 
Pentru anul 2025, a fost planificată alinierea la 1594 acte UE, care urmau să se materializeze în: 
  •  630 acțiuni normative
  •  463 acțiuni de implementare (209 cu termen stabilit și 254 cu termen continuu). 
Acest raport prezintă progresul acțiunilor normative (Anexa A) și de implementare (Anexa B), planificate până la 15 decembrie 2025.

Noutăți CoE-RM - Ianuarie 2026

15.01.2026

Inteligența artificială și riscul discriminării: Consiliul Europei lansează noi orientări și analize juridice

Care sunt principalele provocări în abordarea discriminării generate de inteligența artificială și de sistemele automatizate de luare a deciziilor? Cum pot fi consolidate cadrele de guvernanță? Ce rol pot juca autoritățile publice, organismele pentru egalitate și instituțiile pentru drepturile omului în prevenirea discriminării și în asigurarea unor mecanisme eficiente de reparare?

Aceste întrebări s-au aflat în centrul unui recent eveniment online organizat de Consiliul Europei. În cadrul webinarului a avut loc prezentarea a două noi publicații: „Protecția juridică împotriva discriminării algoritmice în Europa: cadrele actuale și lacunele rămase” și „Orientări europene de politică privind IA și discriminarea determinată de algoritmi pentru organismele pentru egalitate și alte structuri naționale pentru drepturile omului”.

Prejudecățile algoritmice accentuează inegalitățile sociale existente

Inteligența artificială pătrunde tot mai mult în toate aspectele vieții noastre cotidiene, ridicând provocări semnificative pentru protecția drepturilor fundamentale. Discriminarea algoritmică apare ca o problemă deosebit de urgentă. Cercetările au demonstrat că prejudecățile algoritmice nu doar reflectă, ci și amplifică inegalitățile sociale existente.

În domeniul ocupării forței de muncă, algoritmii de selecție antrenați pe date istorice de recrutare pot favoriza în mod nedrept candidații de sex masculin, reproducând decizii anterioare influențate de stereotipuri discriminatorii față de femei sau grupuri minoritare. Unele instrumente de profilare utilizate de agențiile publice pentru ocuparea forței de muncă, menite să sprijine deciziile privind alocarea resurselor pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, s-au dovedit a fi discriminatorii.

Sistemele de inteligență artificială și de luare automată a deciziilor (ADM) sunt utilizate în mod curent de autoritățile de aplicare a legii, însă cercetările arată că tehnologiile de recunoaștere facială pot manifesta prejudecăți discriminatorii sau pot fi utilizate într-un mod care vizează și monitorizează disproporționat minoritățile, conducând astfel la profilare etnică.

Sistemele IA și ADM sunt utilizate și de anumite administrații publice din Europa pentru sprijinirea procesului decizional în domeniul migrației, de exemplu în decizii privind cetățenia, azilul sau dreptul de ședere. Utilizările raportate includ, printre altele, identificarea și evaluarea limbii, detectarea fraudelor legate de documentele de identitate, gestionarea cazurilor, interacțiunea cu migranții (inclusiv prin intermediul chatbot-urilor), prognoza migrației și tehnologii de supraveghere a frontierelor. Alte domenii de politici publice în care administrațiile utilizează IA și ADM sunt asistența socială, justiția, educația, fiscalitatea sau sănătatea.

În sectorul privat, companiile de servicii de resurse umane folosesc IA și ADM pentru a filtra și profila candidații, pentru a corela cererile de angajare cu profilurile acestora sau pentru a redacta și traduce anunțuri de angajare. Astfel de sisteme sunt utilizate și în domenii critice ale sectorului privat, precum sectorul bancar și cel al asigurărilor.

Noi cadre juridice

În 2024, atât Uniunea Europeană, cât și Consiliul Europei au adoptat instrumente juridice de referință: Actul UE privind inteligența artificială (Regulamentul 2024/1689) și Convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept. Una dintre publicațiile prezentate în cadrul evenimentului analizează modul în care aceste instrumente juridice emergente contribuie la consolidarea protecției împotriva discriminării algoritmice în Europa și evaluează lacunele care continuă să afecteze aceste cadre juridice.

Sprijinirea actorilor de la nivel național

A doua publicație se concentrează pe rolul-cheie pe care organismele pentru egalitate și alte structuri naționale pentru drepturile omului îl pot juca în identificarea și reducerea riscurilor generate de sistemele IA/ADM și în promovarea unei utilizări a acestora conforme cu drepturile fundamentale de către organizațiile din sectorul public. Orientările oferă recomandări și exemple pentru aplicarea noilor reglementări ale UE și ale Consiliului Europei și sunt destinate să sprijine și să consilieze actorii naționali din domeniile drepturilor omului, egalității și nediscriminării.

Printre participanți s-au numărat reprezentanți ai Comisiei Europene, ai organismelor naționale pentru egalitate din Belgia, Portugalia și Finlanda, precum și cadre universitare.

Webinarul a fost organizat, iar publicațiile au fost elaborate în cadrul proiectului de asistență tehnică Uniunea Europeană – Consiliul Europei „Susținerea egalității și nediscriminării de către organismele pentru egalitate în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale (IA) în administrațiile publice – incluziune și combaterea discriminării”, în cooperare cu Centrul Interfederal pentru Egalitate de Șanse (Unia, Belgia), Ombudsmanul pentru Nediscriminare (Finlanda) și Comisia pentru Cetățenie și Egalitate de Gen (Portugalia).

Consiliul Europei derulează programe ample de cooperare pentru combaterea discriminării, discursului de ură și infracțiunilor motivate de ură, precum și pentru sprijinirea emancipării minorităților, gestionarea pozitivă a diversității și respectarea drepturilor omului, inclusiv în contextul utilizării tehnologiilor digitale, a sistemelor algoritmice și de inteligență artificială.

Sursa

Detalii:

*     *     *

14.01.2026

Europa de la Ucraina până la Arctica: dreptul internațional la un punct de cotitură
Idei-cheie din discursul Secretarului General adresat țărilor europene în cadrul Comitetului de Miniștri

Secretarul General Alain Berset a vorbit la prima reuniune din 2026 a Comitetului de Miniștri  – organul decizional al Consiliului Europei – într-un context marcat de accelerarea conflictelor și tensiunilor pe continent și la nivel mondial. Totuși, Alain Berset a subliniat că „această accelerare nu este normală. Și nu trebuie să o normalizăm”.

El le-a reamintit reprezentanților țărilor europene și statelor observatoare că „efortul colectiv rămâne posibil și necesar” dacă dorim să evităm cinismul și fragmentarea.

Ucraina: responsabilitate și reconstrucție

Referindu-se la Ucraina, Secretarul General a descris situația dramatică a populației, lovită de bombardamente și lipsită de încălzire, lumină și electricitate. Escaladarea militară, a spus el, „apasă greu asupra perspectivelor de pace, chiar dacă în Europa și împreună cu partenerii noștri din SUA se depun eforturi pentru a identifica o cale credibilă către încheierea războiului”.

Eventuala soluționare trebuie să ducă la o „pace justă și durabilă”. Alain Berset a reiterat statelor membre ale Consiliului Europei că organizația este pregătită să-și aducă expertiza în perioada post-conflict, pentru a ajuta Ucraina să construiască o „societate democratică capabilă să reziste agresiunii, dezinformării și interferențelor străine și să sprijine Ucraina pe parcursul său european”.

Situația din Venezuela ridică riscuri pentru ordinea internațională bazată pe reguli

Secretarul General Berset a declarat că intervenția recentă din Venezuela ridică, pentru Consiliul Europei, „întrebări serioase privind o posibilă încălcare a dreptului internațional”, în special a principiilor fundamentale ale „suveranității, integrității teritoriale și neintervenției... Aceasta nu poate fi redusă la o alegere între condamnare și sprijin. Face parte dintr-un context mai larg, al slăbirii continue a ordinii internaționale bazate pe reguli”.

Gândurile lui Alain Berset s-au îndreptat către poporul venezuelean, despre care a exprimat speranța că va cunoaște o „tranziție pașnică și democratică … printr-un proces incluziv, cu alegeri credibile”.

Activitatea importantă a Comisiei de la Veneția va continua

Referindu-se la retragerea Statelor Unite din Comisia de la Veneția – organul consultativ al Consiliului Europei în materie constituțională – Secretarul General a reamintit că acest organism a „ajutat timp de decenii țări din afara Europei să-și consolideze cadrele constituționale și juridice în serviciul statului de drept. Expertiza sa este larg recunoscută și respectată la nivel internațional”.

Statele Unite au participat constructiv, ca membru, la aceste activități timp de mulți ani. Decizia lor „nu poate fi decât un motiv de regret”, a spus Alain Berset. „Sperăm să continuăm cooperarea cu autoritățile americane în domeniul constituțional și al justiției”.

Cu toate acestea, activitatea Comisiei de la Veneția va continua neîngrădit, a afirmat el, întrucât organismul rămâne „esențial într-un context în care statul de drept este pus la încercare”.

Groenlanda: o provocare pentru Europa

Statele Unite s-au aflat din nou în atenția Secretarului General Berset atunci când a abordat subiectul Groenlandei, un teritoriu semi-autonom din cadrul Regatului Danemarcei, stat membru al Consiliului Europei. El a descris demersurile SUA față de acest teritoriu drept „generatoare de o incertitudine profundă. Pentru populația Groenlandei, pentru Danemarca, … pentru stabilitatea și securitatea internațională”.

Declarațiile guvernului SUA reflectă „o schimbare profundă a mediului internațional actual, în care utilizarea forței devine din ce în ce mai frecventă”, a spus Alain Berset. „Este de competența poporului Groenlandei și a poporului danez să decidă asupra viitorului lor … Dreptul popoarelor la autodeterminare rămâne un pilon al securității noastre colective”.

„Pentru Consiliul Europei, cadrul juridic este însă clar. Orice utilizare a forței pe teritoriul unui stat membru ar constitui o încălcare directă a dreptului internațional”, a adăugat el.

Criza din Iran

Reprimarea violentă a protestelor, arestările, utilizarea forței letale și întreruperea accesului la internet în Iran „ridică întrebări serioase privind drepturile omului” și prezintă un „risc clar de destabilizare regională”, a declarat Secretarul General.

Consiliul Europei „are un mandat clar: să apere demnitatea umană, libertatea de exprimare și dreptul la protest pașnic … Acest mandat nu se oprește la granițele noastre”, a spus el, subliniind că „doar respectarea drepturilor omului și dialogul incluziv pot preveni o escaladare suplimentară, care ar avea consecințe grave”.

Gaza: situația umanitară rămâne critică

Secretarul General Berset a abordat și situația din Gaza, unde, „în pofida încetării focului, violențele continuă, iar situația umanitară rămâne gravă”. Consiliul Europei a reiterat necesitatea menținerii armistițiului.

„Decizia autorităților israeliene de a restricționa accesul în Gaza pentru un număr mare de organizații umanitare internaționale este un motiv de îngrijorare serioasă. Aceste organizații joacă un rol indispensabil în asistarea și protejarea civililor … accesul umanitar neîngrădit și protecția civililor sunt obligații fundamentale în temeiul dreptului internațional umanitar”.

2026: un an decisiv

„Intrăm în 2026 într-un moment de cotitură. Ultimele două săptămâni, prin situații foarte diferite, au dezvăluit o accelerare. Un mediu internațional în care utilizarea forței devine obișnuită și în care legea este tot mai des pusă la încercare. O lume guvernată de excepții, duble standarde sau sfere concurente de influență este o lume mai periculoasă”, a concluzionat Secretarul General Berset.

Totodată, el a chemat Consiliul Europei și statele sale membre la acțiune: „Democrația, statul de drept și drepturile omului nu sunt slăbiciuni. Ele sunt punctele noastre forte. Iar în 2026, ele trebuie să rămână capabile să protejeze, să decidă și să acționeze … Aceasta este misiunea care ne așteaptă.”

*     *     *

09.01.2026

Atac masiv cu rachete Oreshnik și drone împotriva Ucrainei: Declarația Președintelui Comitetului de Miniștri

Dl Mihai Popșoi, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și președinte al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, a făcut următoarea declarație:

Condamnăm ferm utilizarea de către Rusia a rachetei balistice Oreshnik în atacurile sale brutale din cursul nopții asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, care au lăsat locuitorii din Kyiv, Lviv și Krivîi Rih fără electricitate sau apă curentă.

Viața umană este una dintre valorile supreme apărate de Consiliul Europei și nu va exista impunitate pentru aceste atacuri brutale.

Acțiunile întreprinse de Consiliul Europei pentru asigurarea responsabilității pentru Ucraina, începând cu funcționarea Registrului daunelor, continuând cu lansarea recentă la Haga a procesului de instituire a Comisiei pentru cereri de despăgubire, precum și progresele înregistrate în procesul de creare a Tribunalului special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, reprezintă pași esențiali în această direcție.

Sprijinul pentru Ucraina și asigurarea responsabilității pentru crima de agresiune comisă de Federația Rusă constituie o prioritate majoră a Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri. Suntem solidari cu Ucraina și susținem o pace justă pentru Ucraina.


*     *     *

01.01.2026

Un an al bilanțului: Mesaj de Anul Nou al Secretarului General al Consiliului Europei, Alain Berset

Consiliul Europei joacă un rol central în asigurarea faptului că controlul democratic conferă legitimitate securității. Securitatea democratică va defini anul 2026.

Intrăm în anul 2026 între două lumi.

Cea pe care o cunoșteam, modelată de reguli comune, instituții construite cu răbdare și convingerea că dreptul poate limita puterea. Și cea care vine peste noi, în care democrația este văzută ca o slăbiciune, adevărul ca o opinie, iar justiția ca opțională.

În această lume, instanțele sunt prezentate drept obstacole. Migrația este descrisă ca o amenințare, nu ca o responsabilitate comună. Iar responsabilitatea — ideea că puterea trebuie să răspundă în fața legii — a devenit un cuvânt indezirabil.

Și totuși, ultimele săptămâni ale anului 2025 ne-au reamintit că un alt drum este posibil.

Am văzut acest lucru atunci când Consiliul Europei a instituit Comisia Internațională de Cereri pentru Ucraina, convenția de instituire fiind semnată până în prezent de 35 de state și de Uniunea Europeană. Convenția rămâne deschisă, permițând extinderea coaliției în sprijinul responsabilității și al reparațiilor pentru războiul de agresiune al Rusiei. Acest mecanism există pentru ca cei care au suferit să nu fie uitați, iar responsabilitatea să nu devină o notă de subsol în negocierile de pace.

Am văzut acest lucru și în modul în care Europa a ales să abordeze întrebările dificile legate de migrație. Toate cele 46 de state membre au convenit să continue dialogul politic în cadrul Consiliului Europei, recunoscând provocările reale, dar refuzând să slăbească standardele comune. O declarație politică este în prezent în curs de elaborare pentru a fi adoptată în mai 2026, la Chișinău, reafirmând Consiliul Europei ca instituția în care politicile de securitate sunt evaluate prin prisma standardelor juridice comune.

Un alt front a apărut sub forma dezinformării. Alegerile sunt vizate. Dezbaterea publică este manipulată. Dezinformarea și ingerințele străine distorsionează opțiunile înainte ca acestea să fie exprimate. Consiliul Europei dezvoltă, împreună cu statele membre, instrumente concrete pentru a răspunde acestor amenințări, iar această activitate se va intensifica în anul care urmează.

Astăzi, securitatea nu mai ține doar de frontiere sau de bugete militare. Linia frontului este pretutindeni: în instanțele noastre, în parlamentele noastre, în spațiul informațional și în încrederea pe care oamenii o acordă instituțiilor publice. Într-un moment de reînarmare la scară comparabilă cu cea a Războiului Rece, Consiliul Europei joacă un rol central în a se asigura că controlul democratic conferă legitimitate securității. O Europă care își reconstruiește puterea militară, dar neglijează controlul democratic, nu devine mai sigură. Devine mai fragilă.

De aceea, securitatea democratică va defini anul 2026.

Toate privirile vor fi ațintite asupra Ucrainei. Pe măsură ce țara își continuă lupta pentru supraviețuire, Consiliul Europei rămâne angajat să consolideze instituțiile democratice care vor ghida redresarea Ucrainei. De la independența justiției și alegeri libere și corecte, până la reforme anticorupție și instituții publice reziliente, acestea sunt temeliile oricărei reconstrucții democratice.

Continentului nostru i se spune adesea că este slab. Această afirmație nu se susține. Faptul că democrația sa liberală a devenit un inamic în anumite discursuri nu lasă nicio ambiguitate cu privire la alegerile Europei. Un continent care alege legea în locul răzbunării și unitatea în locul divizării nu este slab. Este pregătit să facă față provocărilor timpului nostru.

Consultările privind Noul Pact Democratic pentru Europa vor avansa în 2026. Acestea arată clar că, pentru Consiliul Europei, forța democratică, încrederea publică și securitatea sunt inseparabile.

Într-o lume în care valorile devin o monedă tot mai rară, misiunea noastră este să ne asigurăm că democrația poate în continuare să protejeze, să decidă și să ofere rezultate.

Aceasta este munca ce ne așteaptă în 2026.



Noutăți UE-RM - Ianuarie - martie 2026

22.02.2026

Protejarea valorilor democratice în context electoral, în prim-planul celei de-a 14-a reuniuni a HUB-ului de Securitate al UE

Într-un context regional și european marcat de amenințări hibride, tentative de ingerințe externe și presiuni constante asupra proceselor democratice, cooperarea operațională și capacitatea instituțiilor de a acționa coordonat devin elemente-cheie pentru protejarea democrației și a statului de drept.
  • Timp de două zile, HUB-ul va deveni un spațiu de lucru comun pentru experți naționali și internaționali, reprezentanți ai autorităților din RM, ai instituțiilor europene, ai statelor membre și ai agențiilor UE, care vor analiza experiențele recente din procesele electorale și vor discuta despre: 
  • tiparele de interferență externă, 
  • vulnerabilitățile identificate,
  • modalitățile prin care instituțiile pot răspunde profesionist și coordonat unor riscuri tot mai sofisticate.
Tema acestei ediții, dedicată protejării valorilor democratice în context electoral, evidențiază maturitatea atinsă de Hub-ul de Securitate, care a evoluat de la un mecanism de sprijin la o platformă operațională de cooperare, orientată spre anticiparea amenințărilor, schimbul de informații și transformarea lecțiilor învățate în acțiuni.

Discuțiile au o abordare integrată și pun accent pe modul în care autoritățile de aplicare a legii naționale își coordonează eforturile pentru protejarea proceselor democratice, pe experiența statelor membre ale UE în securizarea alegerilor și pe mecanismele administrative și de comunicare necesare pentru un răspuns coerent în fața amenințărilor hibride
O atenție sporită este acordată protejării spațiului informațional, rolului comunității, al mass-media și al societății civile, precum și provocărilor comune cu care se confruntă țara noastră și statele membre ale UE, în contextul alegerilor precedente.

Directorul general adjunct pentru Afaceri Interne al Comisiei Europene (DG HOME), Olivier Onidi a subliniat: ,,Moldova a demonstrat o reziliență remarcabilă în ultimii ani. În perioada premergătoare alegerilor parlamentare de anul trecut, țara a fost supusă unor provocări majore, inclusiv amenințări hibride și dezinformare alimentată de inteligența artificială, menite să deturneze Moldova de la parcursul proeuropean. Cu toate acestea, cetățenii Republicii Moldova au dat din nou dovadă de fermitate și au ales un viitor european. Această victorie este un rezultat comun, datorită curajului intern și al sprijinului constant și neclintit al UE”.

E.S. Iwona Piórko, Ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova:
„Amenințările hibride cu care se confruntă Republica Moldova sunt grave și persistente. La fel de puternică este însă și determinarea instituțiilor și a cetățenilor săi de a apăra valorile democratice. Uniunea Europeană va continua să fie alături de Republica Moldova – sprijinind reformele, consolidând reziliența și apărând principiul conform căruia viitorul unei țări trebuie să fie decis de cetățenii săi, în mod liber și corect”.

„Republica Moldova reprezintă un exemplu pozitiv, reușind, cu resurse limitate, prin perseverență și dedicare, să țină piept unui număr mare de atacuri hibride complexe, menite să deturneze alegerile democratice și parcursul european al țării”, a spus Cosmin Dinescu, șeful Misiunii de Parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova.

Evenimentul este co-organizat de Ministerul Afacerilor Interne, Comisia Europeană, prin Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne (DG HOME), și Misiunea de Parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova (EUPM).

Detalii:

16.01.2026
Cea de-a 8-a reuniune a Subcomitetului de Asociere RM – UE din cadrul grupului de capitole aferente Clusterului III:
energie, transport, mediu, acțiune climatică și protecție civilă, creat în baza Acordului de Asociere RM – UE.

În cadrul reuniunii, reprezentanții autorităților RM, sub coordonarea șefului Biroului pentru Integrare Europeană, domnul Ghenadie Marian, au prezentat reformele implementate și acțiunile realizate pentru armonizarea legislației naționale cu acquis-ul UE și consolidarea capacităților de implementare după finalizarea analizei legislației naționale în raport cu cea a UE, în cele cinci domenii sectoriale.

Ministerul Energiei a prezentat realizările înregistrate în procesul de transpunere a acquis-ului UE și al Comunității Energetice, implementarea proiectelor de infrastructură energetică, consolidarea securității și eficienței energetice, promovarea energiei regenerabile, precum și evoluțiile privind prețurile produselor energetice.

Un moment important a fost prezentarea lansării piețelor de energie electrică, inclusiv a Pieței pentru Ziua Următoare și a Pieței Intrazilnice, precum și a Pieței de Echilibrare, elemente-cheie pentru liberalizarea pieței și integrarea regională. De asemenea, au fost discutate măsurile privind eliminarea treptată a prețurilor reglementate, în conformitate cu noua Lege a energiei electrice, începând cu anul 2027, pentru anumite categorii de consumatori.

În domeniul gazelor naturale, discuțiile au vizat utilizarea Coridorului Transbalcanic, introducerea noilor produse de capacitate transfrontalieră și consolidarea cooperării regionale pentru asigurarea securității aprovizionării, inclusiv prin facilitarea fluxurilor reversibile și aplicarea reducerilor tarifare.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a prezentat principalele evoluții privind reformarea și armonizarea legislativă în sectoarele de transport rutier, feroviar și fluvial. Transportul aerian este discutat separat, la nivel tehnic, în cadrul Acordului RM – UE privind Spațiul Aerian Comun. Totodată, părțile au făcut un schimb de informații privind implementarea proiectelor de modernizare a infrastructurii de transport, finanțate cu sprijinul UE.

Ministerul Mediului a evidențiat progresele privind îndeplinirea angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere, alinierea la acquis-ul Comunității Energetice și la pozițiile UE în cadrul forurilor multilaterale în domeniul schimbărilor climatice. De asemenea, au fost prezentate realizările în consolidarea capacităților instituționale în domeniul mediului, cu accent pe guvernanța de mediu, managementul calității aerului și apei, gestionarea deșeurilor, protecția naturii și prevenirea poluării industriale.

Pe dimensiunea protecției civile, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne a prezentat acțiunile realizate de Republica Moldova pentru alinierea la standardele UE în domeniul prevenirii, pregătirii și răspunsului la situații excepționale.

Detalii:

11-12.01.2026

Reuniunea Președinților Conferinței Organelor Specializate în Afaceri Comunitare și Europene (COSAC)

Agenda evenimentului conține două sesiuni de discuții.
Prima dintre ele se referă la prioritățile Președinției Ciprului la Consiliul UE. Acestea sunt structurate în jurul a trei piloni :
  • „O Uniune Europeană strategic autonomă și rezilientă”; 
  • „O Uniune Europeană orientată spre exterior”;
  •  „O Uniune Europeană puternică și coezivă din punct de vedere social”.
În cadrul celei de-a doua sesiuni, participanții vor discuta despre provocările geopolitice europene. Dezbaterile vor viza instrumentele pentru a răspunde eficient presiunilor geopolitice, precum și ce alte ajustări de politică sunt necesare în acest context.

Din partea Republicii Moldova, la Reuniunea Președinților Conferinței organelor specializate în afaceri comunitare și europene participă Marcel Spatari, președintele Comisiei pentru integrare europeană.

Detalii:

07.01.2026

https://
Președinta Republicii Moldova , Maia Sandu, a participat, la deschiderea oficială a Președinției cipriote a Consiliului UE
Evenimentul găzduit de Președintele Republicii Cipru, Nikos Christodoulides, a reunit mai mulți oficiali, inclusiv, Președintele Consiliului European, António Costa,Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Președintele Ucrainei Volodymyr Zelenskyy.

În discuțiile cu liderii europeni, șefa statului a reiterat angajamentul ferm al Republicii Moldova de a continua reformele asumate și a subliniat că țara noastră rămâne un partener credibil, care a demonstrat reziliența și alegerea europeană, și este pregătită pentru următoarele etape ale procesului de aderare la Uniunea Europeană.

În marja evenimentului, șefa statului s-a întâlnit și cu Președintele Zelenskyy, discuțiile fiind axate pe securitatea regională, eforturile pentru o pace durabilă pe continent, cooperarea bilaterală și procesul de integrare europeană a celor două țări.

Detalii


01.01.2026
Moldova s-a alturat oficial la Europa Creativă

RM  a devenit cea de-a 41-a țară participantă la programul emblematic al UE de sprijinire a sectoarelor culturale și creative.

Începând cu 1 ianuarie 2026, organizațiile, artiștii și profesioniștii din domeniul cultural din Moldova sunt eligibili să participe la acțiunile publicate în cadrul componentei „Cultură” a programului actual, beneficiind de finanțare din partea UE în condiții de egalitate cu omologii lor din întreaga Europă.

RM a fost deja asociată la Europa Creativă în perioada de programare anterioară (2014-2020). Reasocierea țării la program a fost posibilă datorită unui acord semnat la 2 septembrie 2025, în timpul vizitei comisarului Glenn Micallef în RM, și ratificat de țară la jumătatea lunii decembrie 2025.

Acordul de asociere prevede,  participarea viitoare a RM la componenta MEDIA a programului Europa creativă și participarea deplină la componenta transsectorială, odată ce legislația audiovizuală a țării va fi pe deplin aliniată la Directiva UE privind serviciile mass-media audiovizuale.

Printre beneficiile concrete ale acordului se numără:
  • accesul la un buget european dedicat culturii,
  • sprijin pentru traducerea și promovarea operelor literare, precum și posibilitatea de a participa la rețele și platforme europene, inclusiv mass-media.
RM va fi scutită de plata taxei de participare. Acest pas va permite artiștilor și profesioniștilor din domeniul culturii să se conecteze cu parteneri din întreaga Europă, să facă schimb de experiență și să contribuie la dialogul cultural european cu o voce distinctă, incluzivă. Orașe precum Chișinău, Bălți, Cahul sau Ungheni vor putea candida la prestigiosul titlu de Capitală Europeană a Culturii, aducând o vizibilitate fără precedent la nivel internațional.

Programul Europa creativă (2021-2027) joacă un rol esențial în consolidarea sectoarelor culturale și creative din Europa. Cu un buget actual de 2,44 miliarde EUR,care sprijină mii de proiecte și profesioniști care promovează cooperarea transfrontalieră, mobilitatea artistică și diversitatea culturală. Programul este deschis participării țărilor terțe, cum ar fi țările candidate.

Detalii

01.01.2026

Începând cu 1 ianuarie, RM beneficiază de integrarea în zona de roaming a UE la tarifele de pe piața națională

Decizia, care a fost adoptată de Consiliul Uniunii Europene la 25 iulie 2025, permite cetățenilor moldoveni aflați în statele membre ale UE, precum și cetățenilor UE aflați în RM, să efectueze apeluri, să trimită mesaje și să utilizeze datele mobile fără costuri suplimentare, în aceleași condiții ca în țara de origine.

Noul acord „Roam Like at Home” (RLAH) înseamnă că apelurile, SMS-urile și internetul mobil nu vor mai costa extra în roaming.

Acordul garantează, totodată, aceeași calitate și viteză a serviciilor de telefonie mobilă ca pe piața națională, precum și acces gratuit la serviciile de urgență, indiferent de statul în care se află utilizatorii.

Pentru RM, această decizie reprezintă un nou pas în procesul de integrare economică treptată pe piața internă a UE, obiectiv prevăzut în Acordul de Asociere. Beneficiile actuale vin în completarea acordului din 2024, care a permis deja reducerea semnificativă a tarifelor de roaming pentru cetățeni și mediul de afaceri.

Detalii:




https://shorturl.at/69b0f