30 august 2016
CEDO a penalizat Rusia pentru acţiunile abuzive ale autorităţilor transnistrene
La data de 30 august 2016 Curtea a făcut publică hotărârea în cauza Turturica şi Casian împotriva. Moldovei şi Rusiei (cereri nr. 28648/06 şi 18832/07).
Reclamant în primul caz este Iurie Turturica, cetăţean al Republicii Moldova, născut în 1962 şi locuieşte în localitatea Lunga, regiunea transnistreană a Moldovei. Reclamant în al doilea caz este Petru Casian, cetăţean al Republicii Moldova, născut în 1951 şi locuieşte în localitatea Corjova, regiunea transnistreană a Moldovei.
Speţa se referă la norme adoptate de aşa-zisele autorităţi ale auto-proclamatei "Republici Moldoveneşti Nistrene"("RMN"), în ceea ce priveşte plăcile de înmatriculare auto. În special, din noiembrie 2004 orice maşină cu plăcuţe de înmatriculare non-RMN putea intra pe teritoriul secesionist numai după plata "taxei vamale". Ambii reclamanţi aveau maşinile înregistrate la autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova, cu plăcuţe de înmatriculare moldoveneşti instalate pe ele. Ambilor reclamanţi le-au fost confiscate mijloacele de transport ţi ei au fost obligaţi să plătească amenzi pentru a le recupera.
Hotărârea CEDO în cauza Turturica şi Casian c. Moldovei şi Rusiei (cereri nr. 28648/06 şi 18832/07).
30 august 2016
Hotărârea CEDO în cauza Igor Pascari împotriva Moldovei (cererea 25555/10)
Tinerii europeni discută despre cetăţenia activă în contextul migraţiei
Detalii
12 august 2016
CEDO a actualizat Fişele tematice privind conflictele armate şi romii
9 august 2016
Lansarea competiţiei "Learning Equality, Living Dignity"
Consiliul Europei a lansat o competiţie de ilustraţii şi fotografii privind egalitatea în procesul de studii şi demnitatea umană cu genericul "Learning Equality, Living Dignity". Participând la această nouă competiţie, fotografii şi ilustratorii ar putea obţine un premiu în valoare de 300 €.
Detalii
2 august 2016
Comemorarea victimelor Holocaustului împotriva Romilor
CEDO a penalizat Rusia pentru acţiunile abuzive ale autorităţilor transnistrene
La data de 30 august 2016 Curtea a făcut publică hotărârea în cauza Turturica şi Casian împotriva. Moldovei şi Rusiei (cereri nr. 28648/06 şi 18832/07).
Reclamant în primul caz este Iurie Turturica, cetăţean al Republicii Moldova, născut în 1962 şi locuieşte în localitatea Lunga, regiunea transnistreană a Moldovei. Reclamant în al doilea caz este Petru Casian, cetăţean al Republicii Moldova, născut în 1951 şi locuieşte în localitatea Corjova, regiunea transnistreană a Moldovei. Speţa se referă la norme adoptate de aşa-zisele autorităţi ale auto-proclamatei "Republici Moldoveneşti Nistrene"("RMN"), în ceea ce priveşte plăcile de înmatriculare auto. În special, din noiembrie 2004 orice maşină cu plăcuţe de înmatriculare non-RMN putea intra pe teritoriul secesionist numai după plata "taxei vamale". Ambii reclamanţi aveau maşinile înregistrate la autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova, cu plăcuţe de înmatriculare moldoveneşti instalate pe ele. Ambilor reclamanţi le-au fost confiscate mijloacele de transport ţi ei au fost obligaţi să plătească amenzi pentru a le recupera.
CEDO a constatat că nu a existat nici o încălcare a articolului 1 Protocolul 1 la Convenţie de către Republica Moldova.
Curtea a constatat, cu 6 voturi contra 1, că a existat o încălcare din partea Rusiei a articolului 1 Protocolul 1 la Convenţie, notând că în ceea ce priveşte legalitatea ingerinţei, în speţă nu există nici un indiciu care să permită acesteia că considere că a existat o bază legală pentru ingerinţa respectivă.
Curtea a obligat Rusia la plata despăgubirilor după cum urmează:
- primului reclamant: 6000 Euro cu titlu de prejudiciu material, 3000 Euro cu titlu de prejudiciu moral şi 1500 cu tilu de costuri şi cheltuieli;
- al doilea reclamant: 30 Euro cu titlu de prejudiciu material, 1500 cu titlu de prejudiciu moral şi 2000 cu titlu de costuri şi cheltuieli.
Curtea a constatat, cu 6 voturi contra 1, că a existat o încălcare din partea Rusiei a articolului 1 Protocolul 1 la Convenţie, notând că în ceea ce priveşte legalitatea ingerinţei, în speţă nu există nici un indiciu care să permită acesteia că considere că a existat o bază legală pentru ingerinţa respectivă.
Curtea a obligat Rusia la plata despăgubirilor după cum urmează:
- primului reclamant: 6000 Euro cu titlu de prejudiciu material, 3000 Euro cu titlu de prejudiciu moral şi 1500 cu tilu de costuri şi cheltuieli;
- al doilea reclamant: 30 Euro cu titlu de prejudiciu material, 1500 cu titlu de prejudiciu moral şi 2000 cu titlu de costuri şi cheltuieli.
30 august 2016
Hotărârea CEDO în cauza Igor Pascari împotriva Moldovei (cererea 25555/10)
Reclamantul, Igor Pascari, este cetăţean al Republicii Moldova, născut în 1983 şi locuieşte în Chişinău. Cauza vizează plângerea acestuia despre procesul părtinitor în cadrul căruia el fost declarat vinovat pentru comiterea unui accident rutier.
În august 2009, Dl Pascari, fiind şofer de autobus, a fost implicat într-un accident rutier cu un autoturism. Potrivit poliţiei rutiere, şoferul autoturismului s-a angajat în schimarea benzilor fără a acorda prioritate autobusului condus de reclamant. Printr-o decizie, poliţia rutieră a concluzionat că şoferul autoturismului, era vinovat de accident. Şoferul autoturismului a contestat decizia în faţa instanţei, dar aceasta a menţinut decizia emisă de poliţia rutieră. Cu toate acestea, în noiembrie 2009, Curtea de Apel a anulat încheierea primei instanţe şi a constatat că reclamantul este responsabil pentru încălcarea Regulamentului circulaţiei rutiere şi pentru accident, deoarece nu a respectat distanţa dintre autobusul său şi autoturismul din faţa sa. Dl Pascari nu a fost citat nici la o şedinţă de judecată şi nu a avut posibilitate, potrivit legislaţiei naţionale, să conteste hotărârea Curţii de Apel. În rezultatul hotărârii din noiembrie 2009, poliţia rutieră a emis o nouă decizie prin care reclamantului era considerat responsabil pentru accidentul din august 2009 şi obligat să suporte costul reparaţiei vehiculelor implicate în accident.
În temeiul articolului 6 § 1 (dreptul la un proces echitabil) din Convenţie, Dl Pascari s-a plâns că vinovăţia sa a fost stabilită în cadrul proceselor judecătoreşti care au avut loc în lipsa sa şi despre care nu a fost informat .
CEDO a stabilit încălcarea articolului 6 § 1 şi a acordat reclamantului 2.500 euro pentru prejudiciul moral şi 590 pentru costuri şi cheltuieli.
În august 2009, Dl Pascari, fiind şofer de autobus, a fost implicat într-un accident rutier cu un autoturism. Potrivit poliţiei rutiere, şoferul autoturismului s-a angajat în schimarea benzilor fără a acorda prioritate autobusului condus de reclamant. Printr-o decizie, poliţia rutieră a concluzionat că şoferul autoturismului, era vinovat de accident. Şoferul autoturismului a contestat decizia în faţa instanţei, dar aceasta a menţinut decizia emisă de poliţia rutieră. Cu toate acestea, în noiembrie 2009, Curtea de Apel a anulat încheierea primei instanţe şi a constatat că reclamantul este responsabil pentru încălcarea Regulamentului circulaţiei rutiere şi pentru accident, deoarece nu a respectat distanţa dintre autobusul său şi autoturismul din faţa sa. Dl Pascari nu a fost citat nici la o şedinţă de judecată şi nu a avut posibilitate, potrivit legislaţiei naţionale, să conteste hotărârea Curţii de Apel. În rezultatul hotărârii din noiembrie 2009, poliţia rutieră a emis o nouă decizie prin care reclamantului era considerat responsabil pentru accidentul din august 2009 şi obligat să suporte costul reparaţiei vehiculelor implicate în accident.
În temeiul articolului 6 § 1 (dreptul la un proces echitabil) din Convenţie, Dl Pascari s-a plâns că vinovăţia sa a fost stabilită în cadrul proceselor judecătoreşti care au avut loc în lipsa sa şi despre care nu a fost informat .
CEDO a stabilit încălcarea articolului 6 § 1 şi a acordat reclamantului 2.500 euro pentru prejudiciul moral şi 590 pentru costuri şi cheltuieli.
22-28 august 2016
Tinerii europeni discută despre cetăţenia activă în contextul migraţiei
Centrul European de Tineret de la Budapesta a găzduit două seminare de instruire : ”Cetăţenie activă în timpul crizei refugiaţilor” (22-28 august 2016) şi ”Distrugerea barierelor : Perspectivele tineretului în contextul migraţiei în Europa (22-25 august 2016).
În cadrul primului seminar, organizat în cooperare cu Federaţia Europeană privind educaţia interculturală (EFIL),, subiectele au fost axate pe situaţia şi necesităţile refugiaţilor, în special în domeniul înţelegerii interculturale şi adaptării culturale, dar şi pe lucrul cu refugiaţii la nivel local şi actorii săi principali în diferite ţări ale Europei. Cel de-al doilea seminar, desfăşurat în cooperare cu Alianţa europeană liberă a tineretului (EFAY), s-a concentrat pe problemele căutării adăpostului în Europa. Participanţii săi vor pune în discuşie abordările existente şi vor propune o strategie durabilă europeană care să se concentreze pe grupurile vulnerabile de cetăţeni tineri, aflaţi la vârsta de trecere la maturitate.
Detalii
12 august 2016
CEDO a actualizat Fişele tematice privind conflictele armate şi romii
Curtea Europeană a publicat 2 Fişe tematice actualizate: "Conflictele armate" şi "Romii şi călătorii". Acestea au un volum de 17 şi, respectiv, 22 pagini şi cuprin informaţii detaliate despre jurisprudenţa relevantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului.
9 august 2016
Lansarea competiţiei "Learning Equality, Living Dignity"
Consiliul Europei a lansat o competiţie de ilustraţii şi fotografii privind egalitatea în procesul de studii şi demnitatea umană cu genericul "Learning Equality, Living Dignity". Participând la această nouă competiţie, fotografii şi ilustratorii ar putea obţine un premiu în valoare de 300 €.Detalii
2 august 2016
Comemorarea victimelor Holocaustului împotriva Romilor
Consiliul Europei a comemorat, la cunoscutul lagăr de concentrare Auschwitz-Birkenau şi la sediul Organizaţiei de la Strasbourg cei peste 3000 de romi masacraţi la 2 august 1944.
Peste 400 de tineri romi şi neromi din toată Europa, în cadrul evenimentul ”Priveşte şi nu uita", au adus un omagiu victimelor şi supravieţuitorilor şi au încerat să consolideze identitatea romilor bazată pe cunoaşterea trecutului. Iniţiativa are drept scop sporirea gradului de conştientizare în rândul tinerilor europeni, a societăţii civile şi a factorilor de decizie a tragicelor evenimente de acum 72 de ani, în special în contextul sporirii rasismului şi extremismului în Europa.Reţeaua de ONG a tinerilor romi care gestionează programul, îşi propune să sprijine tinerii romi să devină agenţi-cheie ai schimbării, dar şi să promoveze solidaritatea în rândul tinerilor.
”Pentru a încuraja cunoaşterea istoriei comune a romilor şi a ne-romilor sunt promovate proiecte şi instrumente inovatoare. Obiectivul este de a încuraja recunoaşterea Holocaustului romilor şi a recunoaşte contribuţia pozitivă a romilor la patrimoniul şi diversitatea istorică şi culturală a Europei”, a menţionat Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland. Oficialul a amintit că Consiliul Europei desfășoară campania Dosta în rândul statelor membre, pentru a aborda stereotipurile negative faţă de romi.
”Pentru a încuraja cunoaşterea istoriei comune a romilor şi a ne-romilor sunt promovate proiecte şi instrumente inovatoare. Obiectivul este de a încuraja recunoaşterea Holocaustului romilor şi a recunoaşte contribuţia pozitivă a romilor la patrimoniul şi diversitatea istorică şi culturală a Europei”, a menţionat Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland. Oficialul a amintit că Consiliul Europei desfășoară campania Dosta în rândul statelor membre, pentru a aborda stereotipurile negative faţă de romi.
Postări
