Faceți căutări pe acest blog

Premiul Muzeal al Consiliului Europei – distincția europeană care celebrează muzee inovatoare și valorile europene

Young V&A câștigă Premiul Muzeal al Consiliului Europei 2026
Muzeul din Londra oferă o experiență excelentă, centrată pe copii și incluzivă

Premiul Muzeal al Consiliului Europei 2026 a fost acordat muzeului Young V&A din Regatul Unit. Muzeul a fost selectat de Comitetul pentru Cultură al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care s-a reunit astăzi la Paris.

Young V&A este o filială a Victoria and Albert Museum, muzeul național britanic de arte aplicate. După renovare, muzeul a fost redeschis în iulie 2023 în East London, cu trei galerii adaptate diferitelor grupe de vârstă: Imagine, Joc și Design.

Creat și organizat împreună cu copii și tineri, muzeul promovează creativitatea generațiilor viitoare, sprijină educatori și oferă o practică muzeală centrată pe copil și incluzivă.

Programele sale leagă designul și joaca de teme reale precum sustenabilitatea, apartenența și empatia, găsind un echilibru între ludic, rigurozitate educațională și incluziune. De asemenea, implică activ copiii cu nevoi educaționale speciale și dizabilități.


Potrivit reprezentantei comitetului pentru Premiul Muzeal, Luz Martínez Seijo (Spania, SOC): „Young V&A este un muzeu cu adevărat remarcabil în ceea ce privește misiunea sa de a implica vizitatorii în teme precum drepturile omului, egalitatea, participarea și democrația culturală.”

„Transmite un mesaj puternic de împuternicire a tinerelor generații, în special a celor din zone defavorizate, care pot avea un contact limitat cu ofertele culturale instituționale, oferindu-le experiențe care îi ajută să privească viitorul cu încredere și să participe pe deplin în societățile democratice”, a adăugat ea.

Premiul va fi acordat într-o ceremonie specială la Strasbourg, în timpul sesiunii plenare din aprilie a APCE (20–24 aprilie 2026).

Un premiu cu aproape 50 de ani de tradiție

Premiul Muzeal al Consiliului Europei se acordă anual din 1977 muzeului care este considerat a fi adus o contribuție semnificativă la înțelegerea patrimoniului cultural european, promovarea respectului pentru drepturile omului și democrație, apropierea culturilor, depășirea granițelor sociale și politice, lărgirea cunoștințelor vizitatorilor despre problemele societale contemporane și explorarea ideilor despre cetățenia democratică.

Premiul face parte din European Museum of the Year Awards (EMYA). Câștigătorii recenți includ: Euskararen Etxea, Casa Limbii Basce, din Bilbao, Spania (2025); Muzeul Memorial Sybir din Bialystok, Polonia (2024); Workers Museum din Copenhaga, Danemarca (2023); Nano Nagle Place din Cork, Irlanda (2022); Gulag History Museum din Moscova, Federația Rusă (2021);  Muzeul din Liverpool (Marea Britanie) (2013)

*     *     *


Acest premiu este una dintre cele mai prestigioase distincții europene acordate muzeelor care promovează valorile fundamentale ale Consiliului Europei: drepturile omului, democrația, statul de drept, diversitatea culturală și dialogul intercultural.

Premiul a fost instituit în anul 1977 și este acordat anual unui muzeu european care se evidențiază prin contribuția sa la înțelegerea patrimoniului cultural comun al Europei, la promovarea unei societăți incluzive și la educarea publicului în spiritul valorilor europene. Se adresează atât muzeelor noi, cât și celor care au realizat transformări semnificative sau proiecte inovatoare în domeniul expozițiilor, cercetării, educației și implicării comunității.

Selecția câștigătorilor este realizată în urma recomandărilor Forumului Muzeelor Europene (European Museum Forum), iar decizia finală aparține Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Muzeul laureat primește o statuetă din bronz, realizată de celebrul sculptor Juan Miró, care este expusă timp de un an în instituția premiată.

De-a lungul timpului, Museum Prize al Consiliului Europei a fost acordat unor muzee din întreaga Europă care abordează teme legate de memorie, identitate, migrație, drepturile omului, reconciliere, incluziune socială și responsabilitate civică. Prin acest premiu, Consiliul Europei subliniază rolul esențial al muzeelor ca spații de reflecție, educație și dialog democratic.

Această distincție contribuie la creșterea vizibilității internaționale a muzeului premiat și încurajează dezvoltarea unor practici inovatoare în domeniul muzeal, orientate către comunitate și valorile europene.
Posted by
Labels: , , ,

Relațiile UE-RM în opinia șefului Delegației UE în Republica Moldova ( 2025 - )



Înainte de a fi detașată în Moldova, Ambasadoarea Iwona Piórko a ocupat funcția de Ambasadoare a UE la Singapore, din 2021 până în 2025.
Anterior, Iwona Piórko a deținut mai multe funcții la Bruxelles. În calitate de membră a cabinetului vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene pentru „Europa pregătită pentru era digitală”, Margrethe Vestager, a supravegheat un portofoliu care includea politica industrială, strategia pentru IMM-uri, piața internă, comerțul, e-guvernarea, precum și coordonarea cu Consiliul de Miniștri al UE.
De asemenea, a fost șefa departamentului de Afaceri Internaționale din cadrul Direcției Generale Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri a Comisiei Europene. Din 2014 până în 2017, a fost membră a cabinetului șefului politicii externe a UE, Federica Mogherini. Din 2010 până în 2014, a fost membră a cabinetului comisarului pentru extindere și politica europeană de vecinătate, Štefan Füle.

În data de 5 septembrie 2025 noua ambasadoare a UE în RM, Iwona Daria Piorko Bermig, și-a prezentat scrisorile de acreditare președintei Maia Sandu, începându-și astfel oficial mandatul în Republica Moldova.

Dragi prieteni, bine v-am găsit.
Numele meu este Iwona Piórko și sunt noua Ambasadoare a Uniunii Europene în țara voastră.
De la venirea mea, acum două săptămâni, am simțit căldura oamenilor și bogăția culturii dumneavoastră.
Am venit într-un moment crucial al istoriei noastre comune, iar Uniunea Europeană vă este alături.
Sunt aici pentru a vă asculta și pentru a construi o relație de încredere. Voi vizita fiecare colț al țării și fiecare regiune, pentru a învăța cum să ajutăm mai bine comunitățile voastre.
Sunt originară din Polonia și am fost martoră la eforturile și transformările pe care Uniunea Europeană le-a adus în viața cotidiană.
Cu determinare și unitate, Moldova va face parte din Uniunea Europeană, iar noi suntem aici pentru a vă ajuta.
Împreună, în Uniunea Europeană. 
21.12.2025

Integrarea europeană a Republicii Moldova – între termene, pași concreți și realități politice: Interviu cu ambasadoarea UE în RM, Iwona Piorko  
(VIDEO) Emisiunea 7 Zile/ Cinema 1

Subiecte discutate:
  • termenul realist de integrare a Republicii Moldova în UE;
  • etapele de pregătire și negocierile pe capitole;
  • criteriile de eligibilitate și reformele-cheie;
  • dosarul transnistrean în contextul parcursului european;
  • sprijinul concret al Uniunii Europene pentru Republica Moldova.
Detalii:
04.12. 2025
Interviu exclusiv cu ambasadoarea UE în RM, Iwona Piorko    
  (VIDEO)  Emisiunea Cutia Neagră/ TV8

„Moldova a demonstrat întregii lumi, nu doar UE, cât de rezistenți și curajoși sunt oamenii care trăiesc aici. Continuați tot așa și aveți toate șansele să vă manifestați în cel mai bun mod”, a declarat Ambasadoarea Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piorko  în cadrul interviul „Cutia Neagră”, realizat de jurnalista Mariana Rață.
Au fost discutate teme actuale privind evoluția relațiilor UE-RM:
  • Cât de realist este ca negocierile de aderare să fie încheiate în 2028? 
  • Ce spune Bruxelles-ul despre securitatea Moldovei după incidentele cu drone rusești?
  • De ce reforma justiției rămâne testul decisiv pentru parcursul european și ... alte teme.
- Având în vedere că Moldova își propune să încheie negocierile de aderare la UE până în 2028, pot să vă prezint, în acest context, ca ambasador al Moldovei pentru integrarea în UE?
- ...Aș fi mai mult decât încântată să primesc acest titlu de ambasador pentru integrarea în UE...

- ...Ceea ce ar însemna ultimul ambasador al UE în Moldova? Pentru că după aderare nu vom mai avea ambasador. Este corect? ...
- Da, atunci când o țară aderă la Uniunea Europeană, de obicei nu mai are o delegație a UE, ci o reprezentanță a UE, deoarece devine stat membru. Guvernul dumneavoastră a stabilit un anumit calendar. Intenția sa este de a încheia negocierile de aderare până în 2028. Comisia Europeană, în recentul său raport privind extinderea, a afirmat foarte clar că „considerăm că este un obiectiv ambițios, dar realizabil, cu condiția ca Republica Moldova nu numai să mențină, ci chiar să accelereze ritmul reformelor.
- Nu cred că voi putea asista la aderarea la UE, deoarece, în mod normal, după finalizarea negocierilor de aderare, mai este nevoie de un an sau doi pentru ratificări. Mandatul meu se încheie, în mod normal, în 2029, dar sper că nu va dura mult după aceea și sper că voi fi invitată în acel moment pentru a sărbători împreună cu Dumneavoastră. În orice caz, în acești patru ani de mandat, vom lucra zi și noapte împreună pentru a apropia cât mai mult țara dumneavoastră.

- Dar credeți că Moldova ar putea adera la UE până în 2029-2030? Deci, este cu adevărat posibil pentru Moldova?
- Așa cum a declarat Comisia Europeană – știți, nu contează cu adevărat ce cred eu sau altcineva – este declarat oficial în documentul Comisiei Europene, cel puțin, că finalizarea negocierilor de aderare este posibilă până în 2029, dacă ritmul reformelor este menținut și accelerat. Răspunsul se află într-adevăr în țara dumneavoastră, în guvernul dumneavoastră, în autoritățile dumneavoastră, în poporul dumneavoastră. Acestea sunt reforme foarte fundamentale, profunde și dificile de realizat. Dar noi credem că este posibil.

- Aș dori să continuăm discuția cu câteva subiecte de actualitate legate de securitatea Moldovei. În ultimele săptămâni, Moldova s-a confruntat cu mai multe incidente în care drone rusești au încălcat spațiul aerian al țării. În acest context, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a anunțat acum câteva zile că UE va investi 20 de milioane de euro în acest an pentru a ajuta la protejarea spațiului aerian al Moldovei. Ați putea să ne dați mai multe detalii despre acest lucru?
- Da, desigur. Evident, considerăm că încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova este absolut inacceptabilă și, într-adevăr, Înaltul Reprezentant, Vicepreședintele Comisiei Europene, Kaja Kalas, a reacționat public, reiterând sprijinul nostru continuu, inclusiv pentru forțele armate ale Republicii Moldova. De fapt, în cadrul mecanismului european pentru pace, vă ajutăm să vă modernizați forțele armate, astfel încât să vă puteți apăra împotriva amenințărilor hibride, și așa mai departe. În ultimii ani, am alocat 200 de milioane de euro pentru acest scop, iar 20 de milioane dintre acestea sunt destinate apărării.

- Haideți să discutăm despre justiție, un subiect care îmi este foarte apropiat, și anume despre reforma justiției. Un aspect pe care UE se așteaptă să fie consolidat de Moldova în următorii ani. Comisarul Marta Kos a subliniat că justiția, combaterea corupției și statul de drept sunt domeniile în care Moldova mai are încă multe de făcut. Recent, FMI a înghețat tranșele finale pentru Moldova, deoarece mai multe angajamente cheie în materie de combatere a corupției nu au fost îndeplinite. Acest lucru vă îngrijorează pe Dumneavoastră și pe Uniunea Europeană? Și vedeți o voință politică reală la Chișinău pentru reforme profunde în domeniul justiției și al combaterii corupției?
- Să încep cu finalul. Da, văd o voință politică. În primul rând, reforma justiției și cerințele în materie de justiție din această țară, și Dumneavoastră ați spus că acest lucru vă este apropiat, cred că este apropiat și majorității cetățenilor moldoveni. Este ceea ce au cerut ei cu ani în urmă. Așa au ajuns la putere forțele proeuropene, pe baza cerințelor autentice ale poporului pentru justiție. Abia mai târziu a devenit o condiție prealabilă pentru aderare. De aceea cred atât de mult în Republica Moldova și în cetățenii săi, pentru că totul a pornit de la popor.

- În multe țări, situația est similara cu cea de aici, și așa a începe orice reformă. Noi doar susținem acest demers, avem aceleași așteptări ca și poporul acestei țări – ca justiția să fie aplicată, ca independența sistemului să fie asigurată etc. Cred – ați menționat-o pe comisarul Kos când a fost aici și, desigur, Raportul de extindere – că se recunoaște foarte clar că Republica Moldova a înregistrat în ultimul an cele mai mari progrese dintre toate țările candidate, nu există nicio îndoială în acest sens. Totuși, acest lucru nu înseamnă că Republica Moldova se află la cel mai înalt nivel de pregătire.

- A început reformele puțin mai târziu decât alte țări și mai are încă un drum lung de parcurs în domeniul justiției și, știți, noi numim toate acestea „fundamente de grup”. Pentru că este ca și cu o casă – dacă nu ai fundații solide, totul se prăbușește. La fel este și aici. Deci, fără îndoială, mai sunt multe de făcut. Dar da, cred în oamenii din această țară și în faptul că guvernul va continua să le îndeplinească așteptările.

Detalii:
13.11.2025
                                                     (VIDEO) NewsMaker/ Stella Untila/ 
Interviu cu ambasadorul UE în RM, Iwona Piorko

Aderarea la Uniunea Europeană (UE) nu înseamnă pierderea suveranității. Declarația a fost făcută de noua ambasadoare a UE în Republica Moldova, Iwona Piórko, într-un interviu pentru NewsMaker. Potrivit diplomatei, altfel nicio țară nu ar fi aderat.

Ambasadoarea a fost întrebată ce ar însemna aderarea la UE pentru suveranitatea Republicii Moldova, în contextul în care mai mulți cetățeni se tem că procesul ar putea duce la pierderea unei părți a acesteia. „În opinia dumneavoastră, ce aspecte ale suveranității Republicii Moldova ar putea fi de fapt păstrate — sau chiar consolidate — în urma aderării?”, a mai întrebat NM.

„Aceasta este o întrebare profundă și arată cât de aproape sunteți deja de UE, pentru că exact astfel de întrebări discutăm de ani de zile în interiorul Uniunii, în toate colțurile ei. Aderarea la UE nu înseamnă pierderea suveranității — altfel n-ar fi aderat nicio țară. Este vorba despre punerea în comun a suveranității, despre împărtășirea ei. Vocea voastră va conta mai mult, pentru că veți contribui la formarea politicilor UE”, a comunicat ambasadoarea.

Potrivit diplomatei, „suveranitatea energetică este extrem de valoroasă”, „la fel și cea economică — trăim într-o lume conectată, cu lanțuri valorice globale”. „Moldova va deveni parte robustă a acestor lanțuri. Suveranitatea economică va crește. Și cea politică — veți contribui la guvernarea unui spațiu mult mai mare decât țara voastră, o piață de 450 de milioane de oameni, respectată în toată lumea. Legislația noastră inspiră multe alte regiuni. Am lucrat patru ani în Singapore — în Asia de Sud-Est suntem sursă de inspirație în multe domenii”, a conchis noua ambasadoare.


În cadrul interviului au fost dicutate următoarele întrebări:
  • Poate Moldova să semneze un acord de aderare la UE până în 2028?
  • Cum să dovedești Chișinăului că nu va deveni „cal troian” în interiorul Uniunii Europene?
  • Când va ajunge următoarea tranșă din Planul de creștere și ce se va întâmpla dacă Moldova nu reușește să stăpânească toate fondurile?
  • Ce va însemna aderarea Moldovei la UE pentru Găgăuzia, Transnistria, minoritățile naționale și suveranitatea țării?
  • Va continua UE să sprijine locuitorii de pe malul stâng al Nistrului și ce semnal va trimite ambasadorul la Tiraspol?
*  *  *
  • Когда поступит следующий транш из Плана роста и что произойдет, если Молдова не сумеет освоить все средства? 
  • Что будет означать вступление Молдовы в ЕС для Гагаузии, Приднестровья, национальных меньшинств и суверенитета страны? 
  • Будет ли ЕС продолжать поддерживать жителей Левобережья Днестра, и какой сигнал посол направит Тирасполю?
  • Может ли Молдова юридически отказаться от продажи сельскохозяйственных земель гражданам ЕС? 
  • На эти и другие темы главный редактор NewsMaker Стела Унтила побеседовала с новым послом Европейского союза в Республике Молдова Ивоной Пьорко.

Detalii:

27.10.2025

IPN/ Irina Boțu /  (VIDEO)

Moldova oferă lecții de reziliență de la care UE poate învăța

Republica Moldova oferă lecții de reziliență de la care întreaga Uniune Europeană are de învățat, afirmă noua ambasadoare a UE la Chișinău, Iwona Piórko. Într-un interviu acordat Agenției IPN, diplomata a menționat că obiectivul principal al Uniunii Europene în Republica Moldova este sprijinirea deplină a parcursului de aderare și a reformelor care apropie țara de familia europeană. Iwona Piórko s-a mai referit la prioritățile mandatului său, progresele Republicii Moldova în procesul de integrare europeană și la așteptările Bruxellesului pentru perioada următoare.

...Cu ce obiective începeți mandatul la Chișinău?

Obiectivul principal al Uniunii Europene aici, concomitent și mandatul meu, este, de fapt, și obiectivul care se regăsește în Constituția dumneavoastră: acela de a adera la Uniunea Europeană. Pentru mine și pentru echipa mea extraordinară de la Delegația UE este să ajutăm cât putem în acest parcurs. Evident cea mai bună cale este să sprijin toate reformele – politic, financiar – în orice mod putem să o facem.
Deci, tot ce ne stă în putință. Și pot să vă zic că și din aceste vizite pe care le-am avut în diferite raioane, deocamdată, cred că un element important al muncii mele va fi cu adevărat să încerc să unific comunitățile care au viziuni diferite. Eu sunt convinsă că întreaga țară se poate unifica în acest scop, pentru a aduce Republica Moldova în Uniunea Europeană și pentru a duce niște beneficii foarte tangibile pentru fiecare om, fiecare colț al țării.

Preluați mandatul într-un moment esențial pentru Republica Moldova, aflată în plin proces de aderare la Uniunea Europeană. Care este evaluarea UE privind stadiul actual al acestui parcurs?

Cu adevărat, am venit aici într-un moment foarte important pentru țară. Cu o lună înainte de alegerile parlamentare din Moldova, în cadrul cărora subiectul integrării europene a fost o temă foarte importantă. A fost foarte important să vedem votul cetățenilor. Cu adevărat încă o dată s-a confirmat un lucru pe care l-am urmărit pe parcursul mai multor ani – că oamenii din această țară cu adevărat doresc să fie parte din familia europeană.
Ați întrebat despre procesul de aderare. Cu adevărat acesta este un stadiu foarte important în care ne aflăm astăzi. Cunoașteți că Republica Moldova este țară candidată din 2022 și a început negocierile de aderare în iunie 2024. O lună în urmă ați completat o etapă foarte importantă, screeningul care sună foarte tehnic, dar de fapt el ține de revizuirea legislației naționale pentru a o aduce în conformitate cu standardele europene.
E o muncă enormă. O sută de mii de pagini, de legi, ale diferitor ministere. Doamna Cristina Gherasimov a făcut o muncă enormă, o muncă masivă cu o viteză record. Vă felicit pentru asta. Următoarea etapă ne așteaptă....
.... De curând, 56 de europarlamentari din 19 state membre ale blocului comunitar au transmis președintelui Consiliului UE, António Costa, o scrisoare comună, prin care solicită „deschiderea imediată” a negocierilor de aderare pe clustere cu Republica Moldova. Care este poziția dumneavoastră în acest sens?
Poziția mea este exact aceeași ca și poziția comunității europene. Sunt aici pentru a reprezenta Uniunea Europeană și am niște noutăți pentru voi. De curând, Consiliul Uniunii Europene de la Bruxelles – nivelul suprem unde se întrunesc statele membre – chiar dacă nu a avut extinderea pe ordinea de zi, a inclus în concluziile sale paragrafe dedicate Republicii Moldova.

O să reamintesc cele mai importante elemente din aceste paragrafe, pentru a răspunde la întrebarea dumneavoastră. Consiliul European, ceea ce înseamnă toate statele membre ale UE, au reafirmat sprijinul constant pentru Republica Moldova în parcursul de aderare și a salutat progresul semnificativ. Consiliul European încurajează Republica Moldova, Consiliul și Comisia, să continue munca de aderare în continuare pe abordarea bazată pe merite.
Clusterele care țin de aspectele fundamentale, anume reforma administrației publice, justiției vor fi primele deschise și ultimele închise. Însă aceste clustere vor fi deschise în momentul în care condițiile vor fi întrunite. Consiliul European ia notă de evaluarea Comisiei pe aspecte fundamentale, piața internă, relațiile externe – aceste clustere pot să fie deschise. Ceea ce înseamnă că Comisia Europeană a evaluat de curând că cel puțin trei clustere de negociere aspectele fundamentale, piața internă și relațiile externe sunt pregătite pentru a fi deschise.
Acum această decizie se află în mâinile statelor membre. Însă Consiliul European deja a dat o notă bună recomandării Comisiei Europene...

Doamna Iwona Piórko. a mai oferit răspunsuri la următoarele întrebări.
  • Reforma justiției și combaterea corupției rămân angajamente esențiale. Considerați că ritmul acestor reforme este satisfăcător? Sunt posibile ajustări ale sprijinului UE în funcție de progresele înregistrate?
  • Un subiect tot mai prezent este securitatea. Cum colaborează UE cu Republica Moldova în fața amenințărilor hibride, a dezinformării și a riscurilor regionale, mai ales în contextul războiului din Ucraina?
  • În același timp, cetățenii resimt direct provocările sociale și economice. Ce sprijin concret va oferi UE în continuare pentru consolidarea securității energetice și a rezilienței economice a Moldovei?
    • Ce planuri are Delegația UE pentru susținerea societății civile și a presei în următorii ani?

 12.10.2025                                                                                                          
Interviu exclusiv cu Iwona Piórko Ambasadoarea UE la Chișinău realizat de Ludmila Barbă

Iwona Piórko: „Suntem pregătiți să deschidem primul cluster de negocieri cu R. Moldova”.

Republica Moldova se află într-un moment decisiv al parcursului său european, iar Uniunea Europeană este gata să deschidă primul capitol de negocieri cu R. Moldova, după finalizarea cu succes a procesului de screening. Ambasadoarea Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piórko, s-a arătat convinsă, că RM „va parcurge cu succes” drumul spre aderarea la Uniunea Europeană, iar Bruxellesul va continua să ne sprijine în fața provocărilor interne și externe.

„În privința vulnerabilităților, este clar că Federația Rusă nu se va opri. Din acest motiv, vulnerabilitățile vor rămâne: dezinformare, presiuni economice, atacuri cibernetice. Autoritățile și cetățenii trebuie să-și mențină determinarea și reziliența. Uniunea Europeană va rămâne alături de dumneavoastră la fiecare pas”, a dat asigurări ambasadoarea Iwona Piórko.

Ea a precizat că rezultatele alegerilor parlamentare recente au demonstrat alegerea clară a cetățenilor Republicii Moldova pentru independență, libertate, prosperitate și parcursul european.

„Cetățenii au ales independența, libertatea, prosperitatea pentru copiii lor, precum și parcursul european. Și au făcut această alegere în pofida unei interferențe masive din partea Federației Ruse. Din păcate, acest lucru a fost observat de numeroșii observatori internaționali, care au constatat atacuri cibernetice și încercări de cumpărare a voturilor. Însă cetățenii au avut curajul să voteze, fiindcă aceste alegeri au solicitat curaj”, a spus diplomata.

De asemenea, ambasadoarea Uniunii Europene a felicitat autoritățile pentru organizarea unui proces electoral „sigur și integru” și a menționat că, deși R. Moldova rămâne vulnerabilă în fața presiunilor externe, drumul european este ireversibil.
„Parcursul european este absolut clar acum, este consacrat și în Constituția dumneavoastră, este ceva stabil. Însă se cere în continuare multă muncă și reforme decisive, pentru că nimic nu face o țară mai rezilientă decât reformele”, a remarcat Iwona Piórko.

„Cu cât suntem mai mari și mai uniți, cu atât suntem mai în siguranță”

Referindu-se la procesul de aderare, ambasadoarea a remarcat importanța finalizării etapei de screening.
„Aceasta este o piatră de hotar foarte importantă. Sună foarte tehnic, însă nu este o chestiune tehnică. Vorbim de peste 100.000 de pagini de legislație care trebuie comparate cu legislația europeană. A fost un proces foarte important, care a fost finalizat într-un timp-record, și Uniunea Europeană este convinsă că acum suntem pregătiți să deschidem primul cluster – cel al justiției, statului de drept și instituțiilor democratice”, a spus ambasadoarea.

În același context, Iwona Piórko a explicat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei are un efect dublu asupra procesului de extindere.
„Eu cred că, pe de o parte, complică procesul, dar, în același timp, îl accelerează. Este mult mai dificil pentru o țară care are un război exact la frontieră și un război hibrid în interiorul său. Însă această agresiune brutală a Rusiei împotriva Ucrainei și atacurile hibride împotriva țării dumneavoastră ne-au făcut și mai determinați. Cu cât suntem mai mari și mai uniți, cu atât suntem mai în siguranță. Există acum mai multă determinare decât oricând”, a punctat șefa Delegației UE la Chișinău.

Vorbind despre Planul European de Creștere pentru Republica Moldova în valoare de 1.9 miliarde de euro, Iwona Piórko a spus că este vorba despre un sprijin fără precedent din partea Uniunii Europene.
„Este un sprijin fără precedent atât în cifre, cât și ca impact. Vorbim de peste un miliard de euro, un sprijin care va oferi asistență tuturor sectoarelor – infrastructură, energie, economie. Primele debursări deja sunt în proces, însă totul depinde de reformele decisive pe care le vor promova autoritățile”, a arătat diplomata.

În același interviu, Iwona Piórko a amintit și despre extinderea cotelor de export pentru produsele agricole moldovenești.
„Am fost foarte fericită că am reușit să actualizăm rapid Acordul de liber schimb, pentru că am putut să creștem cotele pentru livrările de fructe moldovenești – mere, prune, struguri. Unele dintre aceste fructe s-au încadrat în cotele libere. Vorbim nu doar despre produse, ci despre tradiții și un stil de viață. Dorim să vedem cât mai multe fructe de această calitate pe piața europeană”, a spus șefa Delegației UE la Chișinău.

Ambasadoarea a mai menționat că beneficiile integrării europene încep deja să se resimtă, oferind drept exemplu aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți SEPA: „Aceasta este o evoluție foarte fericită. Plățile din Republica Moldova spre țările Uniunii Europene vor deveni mult mai rapide, mai simple și mai ieftine. Știu că mulți cetățeni ai Republicii Moldova au familii în țările Uniunii Europene și plătesc taxe și comisioane bancare mari. Acum, toate aceste comisioane se vor reduce la câțiva euro. Este un efect tangibil pentru toată lumea”.

Iwona Piórko a vorbit și despre proiectele de infrastructură sprijinite de Uniunea Europeană, amintind drumul Chișinău–Ungheni, parte a coridorului TEN-T, linia electrică Vulcănești–Chișinău și podul peste Prut, la Ungheni.
„Aceste proiecte consolidează legătura Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și sporesc mobilitatea, siguranța și calitatea vieții cetățenilor. Practic totul pornește de la infrastructură. Dacă dorim să dezvoltăm alte domenii, avem nevoie de infrastructură, de drumuri, de căi ferate și de puncte de trecere modernizate spre România și Ucraina”, susține Piórko.

La finalul interviului, ambasadoarea Uniunii Europene a încurajat cetățenii Republicii Moldova să-și păstreze încrederea în parcursul european și să rămână uniți în efortul de modernizare a țării.
„Rămâneți alături de noi în acest proces. O facem de dragul dumneavoastră, de dragul familiilor și copiilor voștri. Noi doar vă ajutăm. Ajutați-ne să reformăm țara dumneavoastră. Chiar și euroscepticismul este un semn de libertate – și asta ne face mai puternici”, a conchis Iwona Piórko.

(VIDEO) https://www.youtube.com/watch

Posted by
Labels: , , , , , , , ,

Noutăți CoE-RM - Noiembrie 2025

26.11.2025

Democrația deliberativă - instrument pentru dialog şi reziliență la nivel local

Democrația de astăzi are nevoie de instituții capabile să creeze condițiile în care inovația democratică poate prinde rădăcini, au subliniat participanții la conferința „O Europă rezistentă prin democrația deliberativă: orașe și regiuni în acțiune!” („Resilient Europe through deliberative democracy: cities and regions in action!”), organizată de Congresul Consiliului Europei la Strasbourg.

Evenimentul a reunit 130 de reprezentanți ai autorităților locale, regionale și naționale, ai mediului academic și ai societății civile din 22 de state membre ale Consiliului Europei. După prezentarea unor bune practici din Ucraina, Bosnia și Herțegovina, Lituania și Spania, participanții au făcut schimb de opinii cu privire la modul în care abordările deliberative pot contribui la consolidarea rezilienței democratice, în special prin promovarea respectului reciproc și a dialogului constructiv. Democrația deliberativă, prin natura sa, încurajează ascultarea și înțelegerea comună, oferind o cale de contracarare a polarizării și de reconstruire a încrederii în instituțiile publice.

Participanții au subliniat necesitatea construirii unei infrastructuri civice pentru deliberarea cetățenilor, care să includă dezvoltarea competențelor, furnizarea de servicii deliberative la nivel regional și național, fonduri dedicate și acces la resurse de cunoaștere care să sprijine și să organizeze procesul deliberativ într-o manieră mai sistemică, conectând experți și platforme pentru învățare reciprocă. De asemenea, a fost evidențiată importanța creării unor platforme de învățare între egali (peer learning) pentru sprijinirea autorităților publice care doresc să implementeze practici deliberative și a fost menționată necesitatea stringentă a unei posibile etichetări a proceselor deliberative, în conformitate cu standardele Consiliului Europei, pentru a asigura că aceste inițiative sunt semnificative, incluzive și eficiente.

Congresul își va continua eforturile de promovare a abordărilor deliberative, sprijinind comunitățile să construiască încredere, să sporească participarea și să consolideze reziliența în fața regresului democratic.

Acest eveniment al Congresului a avut loc în cadrul Noului Pact Democratic pentru Europa, care reprezintă răspunsul colectiv al Consiliului Europei și al statelor europene la dificultățile cu care se confruntă democrația și prin care Europa va avansa spre consolidarea securității democratice prin cei trei piloni ai săi: educația, protecția democrației și inovarea pentru democrație.



*     *     *

26.11.2025

Consolidarea capacităților organizațiilor societății civile în domeniul electoral

Cu suportul Oficiului Consiliului Europei din Chișinău, Asociația Promo-LEX, unul dintre cei mai importanți observatori electorali din țară, a asigurat o observare cuprinzătoare a alegerilor parlamentare din 2025.

Asistența oferită s-a concentrat pe două dimensiuni prioritare: modernizarea metodologiei de observare a alegerilor și îmbunătățirea observării alegerilor în secțiile de votare din afara țării.

Drept rezultat, observatorii au sporit eficacitatea monitorizării, au revizuit procedurile de observare și au crescut acuratețea și transparența constatărilor sale - ceea ce a contribuit la obținerea unor concluzii mai fiabile în perioada electorală și a contribuit la consolidarea încrederii publicului în procesul electoral, atât în rândul electoratului din țară, cât a celor aflați peste hotare.

Concluziile observatorilor au fost prezentate public în timpul și după perioada electorală, raportul final privind observarea alegerilor urmând a fi prezentat în ianuarie 2026.

Acțiunea face parte din efortul comun continuu al Direcției cooperare parlamentară și electorală a APCE și Oficiului Consiliului Europei la Chișinău în vederea consolidării proceselor democratice în Republica Moldova, inclusiv prin sprijinirea inițiativelor organizațiilor societății civile în domeniul electoral.



*     *     *

24.11.2025

Congresul Consiliului Europei recunoaște progresele Moldovei, dar cere continuarea reformelor pentru o descentralizare și autonomie locală reală

Co-raportorul Congresului pentru Republica Moldova, Urs Janett (Elveția, ILDG), a prezentat principalele constatări și concluzii ale raportului de monitorizare al Congresului privind implementarea Cartei Europene a Autonomiei Locale, în cadrul unei reuniuni a Grupului de Lucru al Comitetului European al Regiunilor privind Republica Moldova, desfășurată la Chișinău la 24 noiembrie 2025.

„Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative și măsurabile în îmbunătățirea autonomiei locale din 2018 până în prezent. Reformele întreprinse în ultimii ani sunt aliniate la standardele europene și la obiectivele de aderare la UE ale țării. Totuși, drumul înainte rămâne solicitant, iar angajamentul constant va fi necesar pentru a asigura că autoritățile locale dispun de resursele, competențele și autonomia necesare pentru a-și servi eficient comunitățile”, a declarat domnul Janett.

El a reafirmat disponibilitatea Congresului de a sprijini implementarea recomandărilor sale în cadrul Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova. Co-raportorul Congresului a reluat, de asemenea, accentul pus de participanți pe importanța guvernanței pe mai multe niveluri și a coordonării eficiente între diferitele niveluri de guvernare, subliniind că consolidarea democrației locale reprezintă o prioritate-cheie a Președinției Republicii Moldova la Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei. În acest context, el a reamintit participanților despre viitoarea Conferință privind Guvernanța Multinivel, care este de așteptat să contribuie la eforturile de reformă a administrației publice din țară.

Alexandru Munteanu, prim-ministrul Republicii Moldova, a declarat la 24 noiembrie că guvernul său este axat pe îmbunătățirea capacității autorităților locale din Moldova înainte de aderarea țării la UE. El a subliniat că sprijinul financiar suplimentar va contribui la consolidarea administrațiilor locale.

Vorbind la prima întâlnire din Moldova între autoritățile locale din Moldova și Comitetul European al Regiunilor, el a declarat că "colaborarea strânsă între administrația centrală, autoritățile locale, instituțiile europene și Republica Moldova" este esențială, deoarece Moldova se pregătește pentru aderarea la UE și că guvernul său dorește "transformări autentice, construite împreună cu întreaga societate".

Alexandru Munteanu, prim-ministrul Republicii Moldova, a menționat: „Calea europeană trece prin localitățile noastre din Republica Moldova. Transpunerea acquis-ului UE, agenda noastră de reforme și transformările instituționale au sens numai dacă prind viață în fiecare sat și oraș. Perioada următoare – o perioadă de maximă viteză pentru pregătirea pentru aderarea la UE – va reuși numai printr-o colaborare strânsă între administrația centrală, autoritățile locale, instituțiile europene și Republica Moldova. Dar și între voi, între comunitățile voastre. Legislația europeană se aplică direct la nivel local. Aceasta înseamnă că localitățile nu sunt doar beneficiari ai integrării europene, ci devin actori direcți în acest proces.”

Reuniunea a adunat peste 100 de primari din Republica Moldova și din statele membre ale UE pentru a discuta progresele țării pe calea integrării europene, oportunitățile pentru comunitățile locale și nivelul de pregătire pentru accesarea fondurilor europene de dezvoltare.

Grupul de Lucru privind Republica Moldova al Comitetului European al Regiunilor a fost creat în mai 2025 pentru a facilita dialogul politic și colaborarea între autoritățile locale din țară, Guvern și instituțiile europene.

Raportul CALR privind Moldova

*     *     *

20-21.11.2025

Parlamentul Republicii Moldova a găzduit reuniunile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Parlamentul Republicii Moldova a găzduit reuniunile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, la care au participat circa 60 de parlamentari din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei. În marja evenimentului, au fost desfășurate reuniunile Comitetului Prezidențial, a Biroului APCE, a Comitetului ad-hoc privind Noul Pact Democratic, precum și Reuniunea Comitetului Permanent al APCE. Agenda evenimentului a inclus și o dezbatere privind observarea de către APCE a recentelor alegeri parlamentare din țara noastră.


60 de parlamentari din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei au participat la Reuniunea Comitetului Permanent al APCE, găzduită de Parlamentul Republicii Moldova. Evenimentul s-a desfășurat în contextul în care Republica Moldova deține Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, în perioada 14 noiembrie 2025 – 15 mai 2026.

În deschiderea evenimentului, Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a susținut un discurs în care a accentuat că Republica Moldova tratează președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei cu cea mai mare responsabilitate.

„Este simbolic faptul că Moldova preia președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei în anul în care se fac 30 de ani de la aderarea la Consiliul Europei”, a punctat Igor Grosu.

În discursul său, viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe, Mihail Popșoi, a adăugat că prioritățile Republicii Moldova la șefia Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei mai includ lupta împotriva dezinformării, asigurarea executării hotărârilor CEDO, inclusiv împotriva Rusiei, combaterea violenței împotriva femeilor, drepturile copilului și drepturile omului.

Președintele APCE, Theodoros Rousopoulos, a dat asigurări că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei va sprijini pe deplin implementarea priorităților din mandatul Republicii Moldova. „Este de la sine înțeles că sprijinul nostru continuu pentru Ucraina va rămâne în fruntea agendei întregului Consiliu al Europei în viitorul previzibil”, a spus Theodoros Rousopoulos.

Agenda reuniunii a mai inclus o dezbatere privind observarea de către APCE a recentelor alegeri parlamentare din Republica Moldova, precum și o dezbatere despre prevenirea și combaterea discriminării de gen în domeniul sănătății.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a avut o întrevedere cu Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Theodoros Rousopoulos. Oficialul a ajuns la Chișinău pentru a participa la reuniunile APCE, găzduite de Parlamentul Republicii Moldova.

„Este o onoare pentru țara noastră să dețină președinția Comitetului de Miniștri al CoE și că vom trata acest mandat cu cea mai mare responsabilitate”, a accentuat Președintele Parlamentului, Igor Grosu.

De asemenea, șeful legislativului a reafirmat și determinarea Republicii Moldova de a îndeplini angajamentele în calitate de stat membru al Consiliului Europei pentru finalizarea procedurii de monitorizare a Adunării Parlamentare a CoE.

„Moldova este un aliat al țărilor libere și democrate. Moldova este cea mai interesată de păstrarea și întărirea valorilor europene și a Uniunii Europene, pentru că acolo este casa noastră și acolo ne îndreptăm”, a declarat Igor Grosu.

Parlamentul găzduiește reuniunile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei în contextul în care Republica Moldova deține Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, în perioada 14 noiembrie 2025 – 15 mai 2026.

Detalii

*     *     *

20-21.11.2025

Vizita Secretarului General al Consiliului Europei în Republica Moldova

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a efectuat o vizită în Republica Moldova pe 20 și 21 noiembrie, în contextul începerii de către țara noastră a mandatului de șase luni la Președinția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei.

În cadrul vizitei, Secretarul General s-a întâlnit cu Președinta Republicii, Maia Sandu, și cu Prim-ministrul, Alexandru Munteanu.

Discuțiile s-au axat pe activitățile în curs de implementare a priorităților Președinției Republicii Moldova și pe consolidarea cooperării dintre Republica Moldova și Consiliul Europei.

În cadrul discuțiilor cu dl Berset, Președinta a salutat sprijinul constant oferit de Consiliul Europei pentru creșterea capacităților instituțiilor și avansarea reformelor din domeniul justiției care se regăsesc în Planul de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025–2028. Documentul este un instrument esențial pentru întărirea independenței și integrității sistemului judiciar, alinierea legislației la standardele europene și creșterea transparenței și accesibilității instituțiilor statului în beneficiul cetățenilor. Aceste reforme, așteptate de societate și susținute de partenerii europeni, sunt indispensabile pentru avansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană.

Consolidarea cooperării între Republica Moldova și Consiliul Europei, precum și măsurile pentru realizarea priorităților președinției moldovenești a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, au fost discutate la întrevederea prim-ministrului Alexandru Munteanu cu Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset.

Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, a apreciat desfășurarea unui scrutin liber și corect în toamna acestui an, în pofida atacurilor hibride. Oficialii au accentuat necesitatea unor eforturi coordonate pentru a combate mai eficient interferențele informaționale străine și pentru a spori nivelul de reziliență a populației la dezinformare.

Printre subiectele de pe agenda vizitei Secretarului General la Chișinău s-a numărat angajamentul de a continua sprijinul pentru Ucraina și necesitatea asigurării responsabilității pentru crima de agresiune comisă de Federația Rusă, necesitatea ca statele europene să se implice în Noul Pact Democratic pentru Europa pentru a consolida securitatea democratică pe continent, precum și provocările la adresa democrațiilor europene generate de dezinformare și interferențele informaționale străine.

În timpul vizitei, Secretarul General Berset a participat și la reuniunea Comitetului Permanent al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care a reunit aproximativ 60 de parlamentari din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, precum și la ședințele Biroului APCE și ale Comitetului Ad-hoc al APCE privind Noul Pact Democratic pentru Europa.

Republica Moldova a preluat Președinția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei pe 14 noiembrie și o va exercita până în mai 2026.

Sursa

Președinta Maia Sandu a avut o întrevedere cu Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset
Spre un nou Pact Democratic pentru Europa

*     *     *

20.11.2025

Cum Republica Moldova a rezistat interferențelor străine la alegerile recente

Comisia APCE pentru Noul Pact Democratic a ascultat direct de la principalul organ oficial responsabil de alegerile din Republica Moldova despre modul în care țara a reușit să reziste interferenței străine în timpul alegerilor recente și a avut un schimb de opinii cu Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, privind Pactul, care își propune să oprească erodarea democrației și să consolideze reziliența instituțiilor democratice împotriva regresului, dezinformării și autoritarismului.

Președintele APCE, Theodoros Rousopoulos, deschizând evenimentul, a remarcat că, în momentul în care statele membre ale Consiliului Europei caută armate mai puternice, acestea riscă totodată să se confrunte cu democrații mai slabe. „Securitatea democratică este prima linie de apărare a Europei”, a subliniat el, evidențiind faptul că cele 46 de delegații parlamentare ale Adunării ar putea fi „canale-cheie” pentru promovarea Noului Pact Democratic la nivel național și în rândul cetățenilor. „Caracterul transversal al activității noastre privind Pactul trebuie acum să se traducă în rezultate concrete”, a adăugat el, anunțând lansarea unei noi pagini web dedicate activităților Adunării în sprijinul Pactului.

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a declarat că cei 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului au fost marcați de momente de „optimism uriaș” pentru dezvoltarea democrației, dar că astăzi acest optimism poate părea puțin naiv în contextul unei succesiuni de crize care au pus presiune asupra democrației. A subliniat numeroasele modalități prin care Consiliul Europei sprijină democrația și a adăugat: „Acum este momentul potrivit pentru a reuni aceste elemente pentru a găsi un răspuns mai puternic la regresul democratic. Noul Pact va fi o oportunitate de a crea o viziune clară asupra a ceea ce mai trebuie făcut pentru a progresa și pentru a crește sinergiile dintre diferitele structuri ale Consiliului Europei.” El a mai menționat că – în urma discuțiilor la nivel înalt dintre șefii de stat și de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei – Consiliul Europei a început lucrul la o posibilă nouă convenție privind dezinformarea și interferența străină.

Președinta Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, Angelica Caraman, a prezentat provocările majore cu care ea și colegii săi s-au confruntat în alegerile recente din Moldova, precum și măsurile luate pentru a proteja procesele electorale împotriva intervențiilor străine: „Aceste alegeri au fost un test pentru reziliența instituțiilor noastre. Miza era uriașă pentru țara noastră, dar simt că am trecut testul.” Printre provocări s-au numărat atacuri cibernetice, finanțări obscure sau ilegale, proteste plătite, tentative de mituire a alegătorilor, înregistrări false, așa-numiți „observatori falși” și altele. Ea a apărat măsurile legale adoptate târziu în campanie, prin care au fost interzise „partidele succesoare” ale celor deja interzise.

Chris Said (Malta, PPE/CD), șeful echipei APCE care a observat alegerile parlamentare recente din Moldova, a lăudat pregătirea instituțională a țării și apărarea activă împotriva amenințărilor hibride. A subliniat că a fost un punct forte faptul că toate segmentele societății au fost implicate în acest efort. „Moldova a demonstrat că este posibil să reziști unei campanii sofisticate de interferență străină, dar această luptă nu se încheie niciodată definitiv.”

Martin Kuijer, vicepreședinte al Comisiei de la Veneția – organismul juridic consultativ al Consiliului Europei – a prezentat cele mai recente recomandări ale Comisiei privind bunele practici electorale în era interferenței străine, dezinformării și atacurilor cibernetice. Trei măsuri-cheie, a spus el, sunt: cadre juridice solide care pot răspunde amenințărilor digitale în evoluție, instituții puternice pentru aplicarea acestor cadre și o cooperare transfrontalieră consolidată.


*      *       *

19.11.2025

Consiliul Europei și partenerii naționali lansează campania „Protecția copilului începe cu tine”

Consiliul Europei, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Sănătății, lansează campania „Protecția copilului începe cu tine”, adresată tuturor profesioniștilor care lucrează cu și pentru copii.

Campania are scopul de a consolida rolul fiecărui specialist - profesor, medic, specialist în protecția drepturilor copilului, asistent social comunitar, psiholog și polițist - în prevenirea, recunoașterea și raportarea cazurilor de abuz sau exploatare sexuală a copiilor.

Prin mesajul central „Recunoaște. Acționează. Raportează.”, inițiativa transmite un apel comun la responsabilitate profesională și umană: fiecare gest contează, fiecare voce poate proteja un copil.

Cu această ocazie, Falk Lange, Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a menționat că această campanie subliniază rolul important pe care îl joacă profesioniștii în identificarea și raportarea abuzurilor sexuale asupra copiilor. Intervenția multidisciplinară și colaborarea sunt esențiale în astfel de cazuri.

Activitățile Campaniei includ materiale informative pentru profesioniști, video-uri tematice și acțiuni de comunicare publică menite să sprijine specialiștii în recunoașterea semnelor de abuz și intervenția corectă. Totodată, campania promovează implementarea mecanismului intersectorial de cooperare prin sesizarea autorităților și serviciilor corespunzătoare:Autoritatea tutelară locală și Direcțiile municipale sectoriale pentru protecția drepturilor copilului;

Lansată în contextul Zilei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual marcată la 18 noiembrie, Campania face parte din eforturile comune de implementare a Programului Național pentru Protecția Copilului 2022–2026, contribuind la consolidarea unei culturi a protecției și solidarității față de fiecare copil.


*     *     *

18.11.2025

Protecția copiilor împotriva abuzului sexual necesită dovezi mai bune, nu doar cazier judiciar. 
Consiliul Europei solicită o colectare mai eficientă a datelor pentru combaterea infracțiunii

Cu ocazia Zilei Europene pentru Protecția Copiilor împotriva Exploatării Sexuale și Abuzului Sexual, marcată la 18 noiembrie, Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a subliniat importanța colectării de date din surse diverse – inclusiv din sectorul educației și sănătății, liniile de asistență telefonică, serviciile de protecție a copilului, organizațiile societății civile și chiar de la copii. Aceste date sunt esențiale pentru elaborarea unor politici mai bune, tragerea la răspundere a făptuitorilor și prevenirea abuzului sexual.

„Pentru a fi eficiente, acțiunile noastre de protecție a copiilor și de oprire a infractorilor trebuie să se bazeze pe dovezi”, a subliniat Secretarul General. „Multe state colectează încă doar date judiciare de bază sau nu le folosesc adecvat. Faptele și cifrele nu trebuie să rămână inactive în rapoarte; ele trebuie să ajungă la factorii de decizie și să le ghideze activitatea pentru a asigura protecția copiilor. Colectarea datelor este un prim pas bun și o investiție valoroasă.”

Constatările unui raport recent al Comitetului Lanzarote privind mecanismele de colectare a datelor evidențiază importanța utilizării unor surse dincolo de statisticile judiciare. Multe infracțiuni sexuale împotriva copiilor nu sunt raportate. Abordarea acestui deficit de informații necesită contribuția mai multor actori. Serviciile de protecție a copilului, structurile multidisciplinare pentru copiii victime și martori (cum ar fi Barnahus), cadrele didactice și profesioniștii din domeniul sănătății pot colecta informații valoroase pentru a înțelege mai bine natura și cauzele abuzului și exploatării sexuale a copiilor și pentru a identifica răspunsuri eficiente.

Copiii sunt beneficiarii finali ai politicilor menite să-i protejeze și pot oferi informații esențiale despre riscurile cu care se confruntă, realitățile din teren și ce abordări funcționează sau eșuează. Colaborarea cu organizațiile societății civile implicate în protecția copilului poate spori considerabil calitatea datelor colectate. Crearea unui centru comun pentru datele adunate de actorii naționali și locali poate îmbunătăți și mai mult coordonarea. Pentru a face acest lucru posibil, toate entitățile de colectare a datelor trebuie să accepte metode standardizate de clasificare, pentru a evita duplicarea și neconcordanțele.

Consolidarea mecanismelor de colectare a datelor în statele părți la Convenția de la Lanzarote este tema principală a conferinței de consolidare a capacităților organizată la Chișinău pe 18 noiembrie pentru a marca Ziua. Acesta este primul eveniment de mare amploare organizat în cadrul Președinției Republicii Moldova la Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei.

Obiectivele Zilei pentru Protecția Copiilor împotriva Exploatării Sexuale și Abuzului Sexual, lansată de Consiliul Europei în 2015, sunt de a crește gradul de conștientizare și de a facilita discuții deschise cu privire la exploatarea și abuzul sexual al copiilor, pentru a pune capăt stigmatizării victimelor și supraviețuitorilor.

Sursa

Consiliul Europei și Guvernul R. Moldova unesc forțele pentru protecția copiilor împotriva abuzului sexual
Conferința internațională „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual prin elaborarea de politici bazate pe dovezi” (Chișinău, 18.11.2025)
Consiliul Europei și partenerii naționali lansează campania „Protecția copilului începe cu tine” — un apel la acțiune pentru profesioniștii care lucrează cu copiii în Republica Moldova


Republica Moldova a preluat Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei

Republica Moldova a prezidat cea de-a 1543-a reuniune a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei și prima reuniune sub egida președinției sale.
 
În cadrul reuniunii Comitetului de Miniștri prezidată de ambasadoarea Daniela Cujbă, au avut loc:
  • Schimbul de opinii ale delegațiilor cu Secretarul General al Consiliului Europei, dl Alain Berset, care a vorbit despre vizita Viceprim-ministrului, Ministrului Afacerilor Externe, dl Mihai Popșoi, în contextul preluării de către RM a președinției, salutând prioritățile RM pentru acest mandat și urând mult succes delegației RM;
  • Schimbul de opinii cu Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Michael O'Flaherty;
  • Au fost examinate subiecte juridice și politice de actualitate cum ar fi consecințele războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei,combaterea exploatării și abuzului sexual al copiilor, în contextul Zilei internaționale a combaterii abuzului și exploatării sexuale a copiilor, situația gravă a drepturilor în regiune ocupate ale Georgiei, etc.
La  au fost prezenți Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, precum și ambasadori ai celor 46 de state membre. În cadrul ceremoniei, Secretarul Permanent al Ministerului Afacerilor Externe și Turismului al Maltei, Christopher Cutajar, a transmis oficialului moldovean cheia și ciocanul, elemente simbolice care marchează transferul mandatului Președinției către Republica Moldova.

Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi a participat la ceremonia oficială de preluare a Președinției Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, desfășurată la Strasbourg.

Vicepremierul Popșoi a prezentat prioritățile Președinției Republicii Moldova, printre care: consolidarea sistemului Convenției Europene a Drepturilor Omului, promovarea drepturilor copiilor, combaterea violenței împotriva femeilor, consolidarea drepturilor sociale, susținerea democrației locale și combaterea dezinformării.

O prioritate cheie a Președinției Republicii Moldova o va constitui sprijinul constant pentru Ucraina implicit operaționalizarea Tribunalului Special și a Comisiei de reclamații.

În discursul său, oficialul moldovean a subliniat angajamentul Republicii Moldova de a promova valorile Consiliului Europei și de a contribui la consolidarea democrației și statului de drept:

„Preluăm președinția într-o perioadă marcată de provocări, iar rolul Consiliului Europei în apărarea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept este esențial. Am învățat că democrația nu este o destinație, ci un proces care necesită implicare constantă, curaj și responsabilitate. Republica Moldova rămâne un susținător ferm al valorilor fundamentale ale organizației și al misiunii sale de a promova pacea și solidaritatea pe continent.”

Cu această ocazie, Republica Moldova o oferit cu mult drag delegațiilor câte o pungă cu daruri cu logoul președinției și broșura cu locurile pitorești ale țării noastre și agenda culturală de evenimente, expoziții și concerte care vor avea loc la Strasbourg sub egida mandatului preluat de Republica Moldova.


Republica Moldova va deține Președinția Comitetului de Miniștri în perioada 14 noiembrie 2025 – 15 mai 2026. Este a doua oară când țara noastră exercită acest mandat de la aderarea la Consiliul Europei în 1995; prima dată Președinția a fost deținută în 2003.


*     *     *

12.11.2025

Republica Moldova va adera la Convenția Consiliului Europei privind protecția mediului prin dreptul penal

Comisia pentru politică externă a aprobat avizul consultativ pentru semnarea de către Republica Moldova a Convenției Consiliului Europei privind protecția mediului prin dreptul penal. Documentul este primul instrument internațional cu caracter obligatoriu care consacră criminalizarea unitară a faptelor grave împotriva mediului și stabilește standardele minime comune pentru prevenirea, investigarea și sancționarea acestora.

Obiectivul principal al Convenției este prevenirea și sancționarea eficientă a infracțiunilor de mediu, consolidarea cooperării internaționale și instituirea unui mecanism de monitorizare.

Documentul a fost propus la sesiunea Comitetului Miniștrilor a Consiliului Europei din mai 2025, iar deschiderea Convenției pentru semnare este planificată pentru 3 decembrie, în cadrul reuniunii plenare a Grupului multidisciplinar pentru mediu la Strasbourg.


*     *      *

10-11.11.2025

Vizita raportorilor Comisiei de la Veneția în Republica Moldova


Din delegație au făcut parte Renata Deskoska, membră a Comisiei de la Veneția, Philip Dimitrov, fost membru al Comisiei de la Veneția și Filipe César Vilarinho Marques, expert, membru al Direcției Generale pentru Drepturile Omului și Statul de Drept a Consiliului Europei.

Vizita raportorilor a fost organizată în contextul pregătirii avizului comun al Comisiei de la Veneția și al Direcției Generale pentru Drepturile Omului și Statul de Drept a Consiliului Europei privind inițiativa legislativă care propune crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate.

Agenda delegației a inclus întrevederi cu membrii Comisiei juridice, pentru numiri și imunități a Parlamentului și cu toate fracțiunile parlamentare, cu reprezentanți ai sistemului judiciar – Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea Supremă de Justiție, cât și cu cei ai Procuraturii – Procuratura Generală, Procuratura Anticorupție, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale și Consiliul Superior al Procurorilor.

Raportorii au discutat și cu reprezentanți ai Ministerului Justiției, ai Direcției de Investigații Criminale a Ministerului Afacerilor Interne și cu membri ai Cabinetului Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Au fost planificate discuții cu reprezentanți ai societății civile, ai asociațiilor profesionale și ai partenerilor internaționali.

Proiectul de lege cu privire la Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate a fost votat în prima lectură de Parlamentul de legislatura a XI-a. Această inițiativă legislativă își propune să consolideze eforturile de combatere a corupției și a criminalității organizate prin reunirea competențelor existente într-o structură specializată unificată și eficientă. Se propune ca Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate să aibă competențe consolidate, care, în prezent, sunt exercitate de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuratura Anticorupție (PA).

Sursa

Detalii

*     *     *

05-07.11.2025

Forumul Mondial pentru Democrație s-a deschis la Strasbourg: Participanți din întreaga lume discută despre revitalizarea democrației

Consiliul Europei găzduiește, la Strasbourg, ediția anuală a Forumului Mondial pentru Democrație – un eveniment de referință care reunește factori de decizie, activiști, experți, intelectuali și tineri din toate colțurile lumii. În cadrul reuniunii, participanții analizează cauzele dezangajării cetățenilor față de procesele democratice și caută soluții pentru consolidarea culturii democratice, combaterea dezinformării și stimularea participării civice.

„Generațiile trecute au construit un sistem pentru a păstra pacea. Noi trebuie să construim unul pentru a păstra democrația, făcând din aceasta centrul de greutate al securității, responsabilității și solidarității”, a declarat Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, la deschiderea Forumului. El a subliniat că „adevărata securitate înseamnă instituții în care oamenii au încredere, legi care se aplică tuturor și stabilitate care permite democrației să se dezvolte. Aceasta este securitatea democratică – prima linie de apărare a Europei”.

Ediția din 2025 se înscrie în inițiativa Noul Pact Democratic, un proces strategic și politic care urmărește să consolideze și să reinventeze democrația în fața provocărilor contemporane – dezinformare, interferențe externe, regres democratic, criza climatică.

Forumul are loc într-un moment în care încrederea publicului în instituțiile democratice este serios afectată de inegalitatea economică, transformările tehnologice și sentimentul tot mai pronunțat de excludere. Această dezangajare slăbește democrațiile, favorizând ascensiunea populismului și a regimurilor autoritare care subminează echilibrul puterilor, restrâng libertățile fundamentale și erodează cultura democratică.

Jurnalismul, arta și cultura sunt piloni esențiali ai rezilienței democratice, promovând pluralismul, incluziunea și participarea informată – deși adesea sunt ținta atacurilor regimurilor autoritare. În același timp, noile tehnologii, în special inteligența artificială, pot fi utilizate atât pentru manipularea opiniei publice și răspândirea dezinformării, cât și ca instrumente eficiente de consolidare a participării democratice, atunci când sunt reglementate corespunzător.

Sesiunile plenare abordează teme precum impactul transformărilor mediatice asupra democrației, rolul culturii și al politicilor culturale, viitorul participării civice și importanța predării istoriei pentru consolidarea valorilor democratice. O sesiune dedicată inovației democratice va prezenta proiecte din întreaga lume, iar la finalul Forumului va fi decernat Premiul pentru Inovație Democratică.

Sursa
Mai mult

*     *     *

04.11.2025

Cea de-a 75-a aniversare a Convenției europene a drepturilor omului

La 4 noiembrie 2025 se împlinesc 75 de ani de la semnarea Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO) – un moment istoric pentru protecția drepturilor fundamentale în Europa. Adoptată la Roma în 1950 de 12 state membre ale Consiliului Europei, Convenția a devenit piatra de temelie a unui spațiu comun de democrație, stat de drept și respect pentru demnitatea umană, inspirând numeroase reforme legislative și consolidând instituțiile democratice în întreaga Europă.

Convenția, denumită oficial Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a intrat în vigoare la 3 septembrie 1953. Ea a fost primul instrument juridic internațional care a transpus în mod obligatoriu principiile proclamate în Declarația Universală a Drepturilor Omului, oferind persoanelor un mecanism concret de protecție împotriva abuzurilor statului.

Inițial, sistemul instituit de CEDO se baza pe trei structuri: Comisia Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Comitetul Miniștrilor. Această arhitectură instituțională a permis, pentru prima dată în istoria continentului, examinarea plângerilor individuale împotriva statelor. Reformele ulterioare au modernizat mecanismul de supraveghere, consolidând rolul Curții ca instanță permanentă de protecție a drepturilor fundamentale.

De-a lungul decadelor, Convenția a fost completată prin numeroase protocoale adiționale, extinzându-și domeniul de aplicare pentru a include drepturi noi – de la protecția proprietății și libertatea de circulație, până la abolirea pedepsei cu moartea și garantarea egalității de tratament. În prezent, CEDO constituie un reper esențial al ordinii juridice europene și o sursă de inspirație pentru constituțiile și legislațiile naționale.


Republica Moldova a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului la 12 septembrie 1997. De atunci, numeroase cauze examinate de Curte au contribuit la întărirea statului de drept și la îmbunătățirea protecției drepturilor omului în Republica Moldova. Prin jurisprudența Curții și prin implementarea hotărârilor sale, CEDO a devenit un instrument esențial pentru garantarea libertății, demnității și justiției pentru toți cetățenii.


Pentru a marca această aniversare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a organizat la Strasbourg o ceremonie solemnă, transmisă în direct pe canalul oficial de YouTube al Curții. Printre vorbitori s-au  numărat Mattias Guyomar, Președintele Curții, Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei, Myriam Spiteri Debono, Președinta Republicii Malta, și Theodoros Rousopoulos, Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Convenția europeană a drepturilor omului (RO)
Transmiterea in direct pe Youtube

75 de ani ai Convenției Europene a Drepturilor Omului: Dosar tematic


https://t.ly/-JZlW (...)
Posted by
Labels: , , , ,
Abonați-vă la: Comentarii (Atom)