Faceți căutări pe acest blog

Noutăți CoE-RM - Ianuarie 2026

30.01.2026

A 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene: drepturile sociale ca fundament al democrațiilor reziliente și al justiției sociale

Cu ocazia marcării celei de-a 65-a aniversări a Cartei Sociale Europene, APCE a reafirmat că drepturile sociale reprezintă un pilon central al stabilității democratice, amintind că Carta a fost elaborată ca un „instrument de temelie” și ca un echivalent, în domeniul drepturilor economice și sociale, al Convenției Europene a Drepturilor Omului. S-a subliniat că „condițiile de viață decente, justiția socială și coeziunea socială sunt esențiale” și că orice element care le subminează „reprezintă o amenințare directă la adresa securității democratice”.

Prin adoptarea rezoluției bazate pe raportul lui Paul Galles (Luxemburg, PPE/CD), Adunarea a evidențiat „importanța primordială” a Cartei Sociale Europene revizuite, care, de 30 de ani, constituie „cel mai cuprinzător cadru juridic pentru protecția drepturilor economice și sociale ale omului în Europa”, apreciind totodată „contribuția remarcabilă” a Comitetului European al Drepturilor Sociale la acest sistem.

Adunarea a îndemnat statele membre să își reafirme angajamentul față de justiția socială prin asigurarea unei „implementări unite și hotărâte a Cartei”, avertizând că drepturile pe care aceasta le garantează se află sub „presiuni fără precedent”. De asemenea, a făcut apel la statele care nu au făcut-o încă să ratifice Carta revizuită și protocoalele-cheie, subliniind că procedura plângerilor colective reprezintă principalul canal instituțional prin care societatea civilă poate participa la sistemul Cartei și că ratificarea acesteia este „un semn de maturitate democratică”.

În final, Adunarea a solicitat parlamentelor naționale să joace un rol mai activ în punerea în aplicare a Cartei, încurajându-le să sporească nivelul de cunoaștere a drepturilor sociale în rândul parlamentarilor, să integreze Carta în activitatea legislativă și să supravegheze modul în care sunt urmate concluziile Comitetului European al Drepturilor Sociale. Totodată, s-a subliniat că autoritățile naționale, inclusiv parlamentele și instanțele judecătorești, au obligația de a lua „pe deplin în considerare constatările, concluziile, deciziile și interpretările” Comitetului atunci când aplică Carta.

Sursa

A 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene: drepturile sociale ca fundament al democrațiilor reziliente și al justiției sociale: Recomandarea 2304 (2026) (RO)

A 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene: drepturile sociale ca fundament al democrațiilor reziliente și al justiției sociale: Rezoluția 2644 (2026) (RO)

*     *    *

28.01.2026

Mihai Popșoi prezintă la Strasbourg prioritățile președinției Moldovei: justiție pentru Ucraina și reziliență democratică

Viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, s-a adresat  plenului Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), prezentând direcțiile strategice ale președinției Moldovei la Comitetul de Miniștri. În discursul său, oficialul a subliniat necesitatea imperativă a unității europene în fața agresiunii militare ruse și a amenințărilor hibride care vizează destabilizarea democrațiilor continentale.


Luând cuvântul la două luni de la preluarea mandatului rotativ, sub deviza „Pentru o Europă a păcii și rezilienței”, Mihai Popșoi a reiterat mesajul transmis cu o zi înainte de președinta Maia Sandu, avertizând asupra pericolelor fragmentării mediului internațional. Șeful diplomației de la Chișinău a condamnat ferm cel mai recent atac al Federației Ruse asupra infrastructurii civile din Ucraina, care a avut loc chiar în dimineața zilei de miercuri, vizând un tren civil și provocând noi victime nevinovate.

„Răspunderea, justiția și pacea durabilă rămân în centrul sprijinului nostru pentru Ucraina, care continuă să facă față unui război brutal de agresiune”, a declarat Mihai Popșoi în fața parlamentarilor europeni. „Comitetul de Miniștri își transformă angajamentele în structuri instituționale și juridice concrete pentru a garanta compensarea cetățenilor ucraineni.”

Președinția Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri se concentrează pe trei axe majore: sprijinul necondiționat pentru Ucraina și tragerea la răspundere a agresorilor, susținerea noului pact democratic și consolidarea răspunsului la dezinformare.

În ceea ce privește mecanismele de justiție, oficialul a evidențiat progresele făcute în operaționalizarea Registrului Daunelor cauzate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, un instrument esențial la care au aderat deja zeci de state. De asemenea, a fost menționată importanța executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv în cazurile interstatale, ca pilon fundamental al ordinii internaționale bazate pe reguli.

Un alt punct central al agendei prezentate vizează lupta împotriva dezinformării și a manipulării externe, fenomene care erodează încrederea publică și coeziunea socială. Mihai Popșoi a anunțat că Republica Moldova va găzdui, în luna mai, la Chișinău, o conferință dedicată combaterii acestor flageluri și promovării siguranței jurnaliștilor, subliniind că o societate bine informată este prima linie de apărare a democrației.

Pe lângă aspectele de securitate, discursul a atins și teme sociale și de mediu, marcând importanța noii Convenții privind protecția mediului prin dreptul penal și necesitatea integrării perspectivei tinerilor în procesele decizionale europene.

„Dacă eșuăm să răspundem acum, când agresiunea ne lovește direct, vor fi foarte puțini rămași să răspundă în viitor. Trebuie să ne menținem unitatea și solidaritatea, iar expresia «Niciodată din nou» trebuie să însemne cu adevărat ceva”, a conchis Mihai Popșoi, făcând apel la vigilență continuă din partea statelor membre.

Președinția Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei continuă să promoveze valorile fundamentale ale organizației – drepturile omului, democrația și statul de drept – într-o perioadă marcată de provocări geopolitice fără precedent.


Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, a avut o întrevedere cu Secretarul General al Consiliului Europei (CoE), Alain Berset

Ministrul Mihai Popșoi a reiterat angajamentul ferm al Republicii Moldova pentru aprofundarea cooperării cu Consiliul Europei și promovarea consecventă a valorilor fundamentale ale organizației – democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului.

Un subiect important al întrevederii a fost exercitarea de către Republica Moldova a Președinției Comitetului de Miniștri al Consiliul Europei. În acest context, a fost evidențiată importanța acestei Președinții, precum și organizarea, la Chișinău, a Sesiunii Ministeriale a Comitetului de Miniștri.

„Consiliul Europei rămâne un partener esențial pentru Republica Moldova în consolidarea statului de drept și a instituțiilor democratice. Prin exercitarea Președinției Comitetului Miniștrilor, Republica Moldova contribuie la definirea priorităților Consiliului Europei și își afirmă angajamentul față de valorile fundamentale ale organizației, ” a declarat ministrul Mihai Popșoi.

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a reafirmat sprijinul ferm al organizației pentru Republica Moldova și a apreciat cooperarea constantă cu autoritățile de la Chișinău, într-un context regional marcat de multiple provocări.

Sursa 


Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, a avut o întrevedere cu noua Președintă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Petra Bayr.

Vicepremierul Mihai Popșoi i-a adresat felicitări cu prilejul alegerii în această funcție importantă și i-a urat succes în noul mandat.

Discuțiile s-au axat pe evoluțiile recente din cadrul organizației și pe perspectivele de cooperare în contextul exercitării de către Republica Moldova a Președinției Comitetului de Miniștri, în perioada 14 noiembrie 2025 – 16 mai 2026.

Ministrul Mihai Popșoi a subliniat importanța parteneriatului solid și de durată dintre Republica Moldova și Consiliul Europei și a evidențiat rolul esențial al asistenței oferite pe parcursul ultimilor 30 de ani, inclusiv în susținerea procesului de aderare la Uniunea Europeană.

La rândul său, Președinta APCE, Petra Bayr, a reconfirmat importanța continuării unei cooperări strânse cu Republica Moldova, inclusiv prin intermediul Adunării Parlamentare, și și-a exprimat sprijinul pentru exercitarea cu succes de către țara noastră a mandatului Președinției Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

Petra Bayr a fost aleasă pe 26 ianuarie în funcția de Președinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Mandatul este pentru o perioadă de un an, cu posibilitatea de a fi reînnoit o singură dată.

Sursa 


În cadrul sesiunii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a participat la evenimentul dedicat rolului femeilor în multilateralism, alături de președinta APCE, Petra Bayr, președinta Comisiei de la Veneția, Marta Cartabia, și șefa direcției generale Democrație și Demnitate Umană (DGII) din cadrul Consiliului Europei, Marja Ruotanen.






*     *     *

27.01.2026

„Două războaie sunt purtate împotriva democrației europene” – Maia Sandu

Adresându-se Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat că Europa se confruntă cu două războaie: războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și un război hibrid la fel de periculos, mai puțin vizibil, care implică dezinformare, atacuri cibernetice și ingerințe externe în democrațiile europene.

„Aceste războaie nu sunt separate. Ele se consolidează reciproc. Agresiunea militară a Rusiei și operațiunile sale hibride urmăresc același obiectiv: subminarea, controlul și divizarea Europei. Unul distruge orașe, celălalt erodează încrederea. Unul folosește rachete, celălalt bani, narațiuni și manipulare”, a subliniat ea.

Consiliul Europei – o „linie de apărare”

Președinta a evidențiat că Consiliul Europei s-a născut din eșecul democrațiilor europene de a se apăra la timp, fiind construit nu doar pe idealurile drepturilor omului, democrației și statului de drept, ci și pe sisteme care trebuie să reziste presiunii, manipulării și abuzurilor.

Ea a arătat că „Consiliul Europei nu a fost niciodată conceput ca o zonă de confort, ci ca o «linie de apărare»”, subliniind că organizația a fost creată pentru momente ca acesta: „nu atunci când democrația este confortabilă, ci când este contestată”. Actuala președinție de șase luni a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei acționează având această responsabilitate în vedere, a declarat Maia Sandu.

„Dacă Ucraina cade, Rusia nu se va opri la Moldova”

Referindu-se la războiul „brutal și devastator” împotriva Ucrainei, care vizează distrugerea orașelor, a infrastructurii energetice și a populației civile, Președinta a spus că acesta „cere nu doar solidaritatea noastră, ci și responsabilitatea noastră”. „În Moldova, știm că ne datorăm pacea rezistenței Ucrainei. Știm că, dacă Ucraina cade, Rusia nu se va opri la Moldova. Prin urmare, lupta Ucrainei este despre securitatea Moldovei, a regiunii și a Europei în ansamblu”, a adăugat ea.

Președinta a subliniat rolul esențial pe care Consiliul Europei îl are în asigurarea tragerii la răspundere pentru agresiunea Rusiei, prin diverse mecanisme.

Moldova, în prima linie a războiului hibrid al Rusiei

În războiul informațional împotriva democrațiilor, Maia Sandu a menționat că Republica Moldova rămâne în prima linie, confruntându-se cu ingerințe electorale majore, crize energetice, război informațional și operațiuni cibernetice menite să destabilizeze democrația moldovenească și să o orienteze spre influența Rusiei.

„Dintre toate formele prin care se poartă acest război hibrid, cea mai periculoasă pentru viitorul democrațiilor noastre este manipularea informațională amplificată de tehnologie, algoritmi opaci și inteligență artificială. Dacă nu este controlată, cei care dețin tehnologia vor controla tot mai mult modul în care oamenii gândesc”, a accentuat ea.

„Sunt mândră să spun că Moldova a rezistat acestui asalt de doi ani printr-un efort al întregii societăți”, a subliniat Președinta, remarcând totodată, cu regret, că Georgia și Armenia se confruntă cu provocări similare.

Din acest motiv, ea a evidențiat necesitatea unui instrument juridic clar și cuprinzător privind manipularea și ingerința informațională străină, care să abordeze ingerințele electorale, concentrarea și capturarea mass-mediei, criminalitatea organizată, criminalitatea cibernetică, corupția, utilizarea malignă a inteligenței artificiale și a altor tehnologii.

Alegerile – „cel mai vulnerabil punct de intrare pentru manipularea străină”

Președinta a subliniat riscul grav de ingerință în alegeri: „Nu pot sublinia suficient importanța alegerilor. În democrații, ele reprezintă cel mai vulnerabil punct de intrare pentru manipularea străină și cel mai decisiv.”

Răspunzând întrebărilor membrilor APCE privind situația din regiunea transnistreană, Maia Sandu a declarat că autoritățile moldovenești sunt pe deplin angajate în soluționarea pașnică a conflictului și a evidențiat pașii făcuți recent pentru promovarea reintegrării economice, menționând că 70% din exporturile acestei regiuni sunt direcționate în prezent către țările UE. Ea a subliniat că prezența ilegală a trupelor ruse rămâne cel mai mare obstacol în calea realizării reintegrării depline, reafirmând determinarea Republicii Moldova de a depăși această provocare.

Discursul integral poate fi accesat aici.

Sursa

Maia Sandu la Strasbourg: „Astăzi, Europa se confruntă cu două războaie – unul care distruge orașe și altul care erodează democrațiile”
Discursul Președintei Maia Sandu în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

*     *     *

26.01.2026

Expoziția „Ecouri ale lunii februarie 2022” - vernisată la Palatul Europei de la Strasbourg

Expoziția „Ecouri ale lunii februarie 2022”, organizată de Delegația Republicii Moldova în marja sesiunii de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), marchează impactul profund al evenimentelor declanșate în februarie 2022 asupra regiunii și Europei în ansamblu.

Expoziția este realizată cu ocazia Președinției Republicii Moldova și oferă un spațiu de reflecție asupra consecințelor războiului din Ucraina, solidarității europene și angajamentului comun pentru pace, democrație și respectarea drepturilor omului.

Vernisajul are loc marți, 27 ianuarie, la ora 13:00,  în holul principal din fața Sălii Adunării, în prezența reprezentanților delegațiilor parlamentare, oficialilor Consiliului Europei și invitaților.

Prin această inițiativă, Republica Moldova își reafirmă rolul activ în promovarea valorilor Consiliului Europei și sprijinul ferm pentru ordinea internațională bazată pe dreptul internațional.

Sursa

*     *      *

26.01.2026

Petra Bayr, aleasă președintă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Petra Bayr, reprezentantă a Austriei din partea Grupului Socialiștilor, Democraților și Verzilor, a fost aleasă președintă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Ea a obținut majoritatea absolută în primul tur de scrutin, cu 164 de voturi, față de 50 de voturi pentru cealaltă candidată, Victoria Tiblom (Suedia, ECPA). Mandatul său este de un an și poate fi reînnoit o singură dată.

Președinta Bayr îi succede lui Theodoros Rousopoulos (Grecia, EPP/CD), care a deținut această funcție din ianuarie 2024. Ea este al 36-lea președinte al APCE și a treia cetățeană a Austriei care ocupă această funcție din 1949, după Peter Schieder (2002–2005) și Karl Czernetz (1975–1978). De asemenea, este a cincea femeie care deține acest mandat.

„Suntem uniți de viziunea unei Europe – și a unei lumi – fără război. Și suntem uniți de toate realizările noastre, de convențiile și convingerile noastre”, a declarat nou-aleasa președintă în discursul său inaugural, subliniind valoarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, „un instrument viu care influențează vieți reale”. „Consiliul Europei nu trebuie să rămână niciodată tăcut în fața nedreptății, într-un context în care realizările democratice sunt supuse unor presiuni tot mai mari și oriunde persoane sunt private de libertate exclusiv din cauza convingerilor lor”, a accentuat aceasta.

„O Europă în care femeile trăiesc libere de violență”

„Stau astăzi în fața dumneavoastră știind că sunt înconjurată de aliați în apărarea Convenției, în asigurarea implementării depline a hotărârilor Curții noastre și în promovarea noilor drepturi care apar”, a afirmat doamna Bayr.

„Stau aici pentru minoritățile lingvistice și culturale din statele noastre membre…, pentru toți cei care își apără drepturile…, pentru libertatea de exprimare fără cenzură sau teamă…, pentru acces egal la educație… și pentru o Europă în care femeile trăiesc libere de violență, sunt independente economic, reprezentate politic și pe deplin auzite”, a adăugat ea.

„Forța legii – nu legea celui puternic – trebuie să prevaleze”

Referindu-se la războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, aceasta a declarat că Consiliul Europei va continua să susțină ferm dreptul internațional, integritatea teritorială și soluționarea pașnică a conflictelor. „Acest război nu este doar un atac asupra suveranității unui stat. Este un atac asupra dreptului internațional, asupra ordinii europene a păcii și asupra însăși fundamentelor drepturilor omului. Forța legii – nu legea celui puternic – trebuie să prevaleze”, a subliniat ea.

Doamna Bayr a mai spus că dorește să apropie Consiliul Europei de cetățeni – în special de tineri – explicând nu doar ce este această organizație, ci și de ce contează. De asemenea, consideră că un Consiliu al Europei mai vizibil presupune o cooperare mai strânsă și mai strategică între toate organele sale: Adunarea Parlamentară, Comitetul Miniștrilor, Curtea, Secretarul General și toate instituțiile. „Împreună, putem consolida coerența, vizibilitatea și impactul politic”, a concluzionat ea.

Sursa

https://pace.coe.int/en/pages/president

*     *     *

23.01.2026

Discursul președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu - în programul sesiunii APCE

Discursurile președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, și ale ministrului armean de externe, Ararat Mirzoyan, se numără printre punctele importante ale sesiunii plenare de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care se desfășoară la Strasbourg în perioada 26-30 ianuarie 2026. 

Președinta Maia Sandu va susține marți, 27 ianuarie, un discurs în cadrul ședinței plenare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Republica Moldova deține în prezent Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, mandat exercitat în perioada 14 noiembrie 2025 – 15 mai 2026.

Discursul va putea fi urmărit aici, începând cu ora 11.00. 

La Strasbourg, șefa statului va avea mai multe întrevederi, inclusiv cu Petra Bayer, Președinta APCE, Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei, Marta Cartabia, Președinta Comisiei de la Veneția, și Mattias Guyomar, Președintele Curții Europene pentru Drepturile Omului.

În cadrul sesiunii APCE Ministrul german al Justiției, Stephanie Hubig, urmează să vorbească și într-o posibilă dezbatere de actualitate pe tema „Protejarea sistemului de justiție internațională”. Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, va organiza o sesiune de întrebări și răspunsuri cu parlamentarii.

Dezbateri prioritare privind afacerile internaționale 

Reflectând situația geopolitică actuală – și subliniind perspectiva globală a Consiliului Europei – au fost solicitate cinci dezbateri urgente pe următoarele teme: „Amenințări la adresa ordinii internaționale: cazul Groenlandei”; „Acțiuni ale administrației SUA împotriva Venezuelei și amenințări la adresa altor țări din America Latină și la adresa Groenlandei/Danemarcei”; „Păstrarea integrității sistemului Convenției Europene a Drepturilor Omului”; „Asigurarea responsabilității, a protecției umanitare și a respectării dreptului internațional în Gaza și Cisiordania după încetarea focului”; și „A 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene”. O ceremonie va avea loc pentru a marca Ziua Internațională de comemorare a victimelor Holocaustului.

Discuții ample care preocupă europenii

Sunt planificate și alte dezbateri privind angajamentul față de o pace cuprinzătoare, justă și durabilă pentru Ucraina și securitatea continentului european; privind necesitatea interzicerii practicilor de conversie care vizează schimbarea, reprimarea sau suprimarea orientării sexuale, a identității de gen sau a expresiei de gen a unei persoane; și privind alegerile în perioade de criză. Adunarea Parlamentară urmează, de asemenea, să adopte avizul său privind un nou protocol la Convenția privind drepturile omului și biomedicina, referitor la plasarea și tratamentul involuntar al persoanelor în centre de îngrijire a sănătății mintale.

Pe ordinea de zi se află dezbateri privind respectarea obligațiilor și angajamentelor de către Bosnia și Herțegovina, dialogul post-monitorizare cu Macedonia de Nord, evoluțiile procedurii de monitorizare a Adunării Parlamentare și observarea alegerilor parlamentare anticipate din Republica Kârgâzstan. În cele din urmă, parlamentarii vor discuta despre consolidarea democrațiilor cu tinerii, socializarea în școli și educația incluzivă și participativă.

Adunarea Parlamentară va organiza, de asemenea, o ceremonie de rămas bun pentru președintele său în exercițiu și își va alege noul președinte. Mihai Popșoi, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Externe al Republicii Moldova, va prezenta, de asemenea, comunicarea tradițională a Președinției Comitetului de Miniștri și va răspunde la întrebările parlamentarilor.

Si delegația Parlamentului Republicii Moldova participă la sesiunea de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Din delegație fac parte vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, șeful delegației naționale la APCE, deputatul Ion Groza, precum și membrii delegației, deputații Veronica Roșca, Renato Usatîi și Igor Dodon.

Delegația Parlamentului Republicii Moldova participă la sesiunea de iarnă a APCE

*     *      *

21.01.2026

Comitetul European al Drepturilor Sociale evidențiază lacune majore în protecția drepturilor muncii în Europa

Comitetul European al Drepturilor Sociale (ECSR) a publicat concluziile sale pentru 2025. Aceste evaluări juridice ale performanței țărilor semnatare în ceea ce privește drepturile cheie legate de muncă, protejate de Carta Socială Europeană, evidențiază deficiențe în garantarea drepturilor muncii în multe țări europene.

„În ciuda unor semne de progres, comitetul este foarte îngrijorat de drumul lung care trebuie parcurs în multe state părți în ceea ce privește garantarea drepturilor esențiale legate de muncă, protejate de Carta Socială Europeană. Concluziile ECSR pentru 2025 arată clar că provocările semnificative și persistente includ orele excesive de muncă, garanțiile insuficiente pentru anumite tipuri de locuri de muncă (cele din economia platformelor sau gig; telemunca; locurile de muncă care necesită o atenție intensă sau performanțe ridicate) și inegalitatea persistentă de remunerare între genuri”, a subliniat Aoife Nolan, președinta Comitetului European al Drepturilor Sociale.

ECSR a constatat că în țările membre nu au fost adoptate măsuri pentru a încuraja sau consolida libertatea pozitivă de asociere a lucrătorilor în sectoarele menționate anterior, care tradițional înregistrează un nivel scăzut de sindicalizare.

Un spectru larg de țări examinate

Concluziile analizează aplicarea Cartei Sociale în acele țări care nu au acceptat procedura plângerilor colective, care permite depunerea de plângeri privind încălcarea drepturilor în fața comitetului de către partenerii sociali, ONG-uri internaționale și alții. Ele se concentrează pe dispoziții specifice referitoare la condiții de muncă echitabile, condiții de muncă sigure și sănătoase, remunerare corectă, dreptul de a se organiza și de a negocia colectiv, precum și oportunități egale pentru femei și bărbați în ocuparea forței de muncă.

Țările vizate sunt: Andorra, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Danemarca, Estonia, Georgia, Germania, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Republica Moldova, Muntenegru, Țările de Jos în ceea ce privește Curaçao, Macedonia de Nord, Polonia, România, Serbia, Republica Slovacă, Turcia, Ucraina și Regatul Unit.

Probleme semnificative identificate

Comitetul a identificat probleme importante de neconformitate, în special:

  • orele excesive de muncă – în mai multe țări, anumite sectoare permit încă timp de muncă săptămânal ce depășește 60 de ore, afectând sănătatea și siguranța lucrătorilor;
  • protecție insuficientă pentru categorii vulnerabile de lucrători – multe țări nu au extins încă protecții adecvate privind sănătatea și securitatea la locul de muncă pentru categoriile vulnerabile (cum ar fi lucrătorii platformelor digitale, lucrătorii detașați și lucrătorii independenți, printre alții);
  • diferența de remunerare între genuri și paritate – persistența inegalităților de remunerare și a inegalității în rolurile de decizie a fost observată în majoritatea țărilor examinate, cu puține progrese măsurabile în reducerea diferenței de remunerare între genuri sau în creșterea reprezentării femeilor în consiliile de administrație ale companiilor;
  • bariere în calea negocierii colective eficiente – obstacolele structurale și legale continuă să împiedice acoperirea negocierilor colective și exercitarea dreptului la grevă în multe țări. Obstacole importante includ interdicțiile generale pentru funcționarii publici și, mai specific, pentru angajații poliției și penitenciarelor, controlul traficului aerian și personalul din domeniul sănătății;
  • lipsa abordării riscurilor noi și emergente – s-a observat lipsa unor răspunsuri cuprinzătoare la riscurile psihosociale și cele legate de schimbările climatice la locul de muncă în multe țări, afectând în special lucrătorii vulnerabili care nu beneficiază de protecții legale suficiente, inclusiv pentru dreptul de deconectare.

ECSR încurajează țările semnatare să acționeze prompt în baza recomandărilor, să întărească protecțiile pentru toți lucrătorii și să promoveze egalitatea și drepturile colective ca fundament al justiției sociale și incluziunii în întreaga Europă.

Evaluările juridice subliniază rolul crucial al Cartei Sociale Europene ca garant al drepturilor sociale în Europa și rolul ECSR ca apărător al acestor drepturi.

Sursa

Concluziile privind Republica Moldova (Rezumat RO)

*     *     *

15.01.2026

Inteligența artificială și riscul discriminării: Consiliul Europei lansează noi orientări și analize juridice

Care sunt principalele provocări în abordarea discriminării generate de inteligența artificială și de sistemele automatizate de luare a deciziilor? Cum pot fi consolidate cadrele de guvernanță? Ce rol pot juca autoritățile publice, organismele pentru egalitate și instituțiile pentru drepturile omului în prevenirea discriminării și în asigurarea unor mecanisme eficiente de reparare?

Aceste întrebări s-au aflat în centrul unui recent eveniment online organizat de Consiliul Europei. În cadrul webinarului a avut loc prezentarea a două noi publicații: „Protecția juridică împotriva discriminării algoritmice în Europa: cadrele actuale și lacunele rămase” și „Orientări europene de politică privind IA și discriminarea determinată de algoritmi pentru organismele pentru egalitate și alte structuri naționale pentru drepturile omului”.

Prejudecățile algoritmice accentuează inegalitățile sociale existente

Inteligența artificială pătrunde tot mai mult în toate aspectele vieții noastre cotidiene, ridicând provocări semnificative pentru protecția drepturilor fundamentale. Discriminarea algoritmică apare ca o problemă deosebit de urgentă. Cercetările au demonstrat că prejudecățile algoritmice nu doar reflectă, ci și amplifică inegalitățile sociale existente.

În domeniul ocupării forței de muncă, algoritmii de selecție antrenați pe date istorice de recrutare pot favoriza în mod nedrept candidații de sex masculin, reproducând decizii anterioare influențate de stereotipuri discriminatorii față de femei sau grupuri minoritare. Unele instrumente de profilare utilizate de agențiile publice pentru ocuparea forței de muncă, menite să sprijine deciziile privind alocarea resurselor pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, s-au dovedit a fi discriminatorii.

Sistemele de inteligență artificială și de luare automată a deciziilor (ADM) sunt utilizate în mod curent de autoritățile de aplicare a legii, însă cercetările arată că tehnologiile de recunoaștere facială pot manifesta prejudecăți discriminatorii sau pot fi utilizate într-un mod care vizează și monitorizează disproporționat minoritățile, conducând astfel la profilare etnică.

Sistemele IA și ADM sunt utilizate și de anumite administrații publice din Europa pentru sprijinirea procesului decizional în domeniul migrației, de exemplu în decizii privind cetățenia, azilul sau dreptul de ședere. Utilizările raportate includ, printre altele, identificarea și evaluarea limbii, detectarea fraudelor legate de documentele de identitate, gestionarea cazurilor, interacțiunea cu migranții (inclusiv prin intermediul chatbot-urilor), prognoza migrației și tehnologii de supraveghere a frontierelor. Alte domenii de politici publice în care administrațiile utilizează IA și ADM sunt asistența socială, justiția, educația, fiscalitatea sau sănătatea.

În sectorul privat, companiile de servicii de resurse umane folosesc IA și ADM pentru a filtra și profila candidații, pentru a corela cererile de angajare cu profilurile acestora sau pentru a redacta și traduce anunțuri de angajare. Astfel de sisteme sunt utilizate și în domenii critice ale sectorului privat, precum sectorul bancar și cel al asigurărilor.

Noi cadre juridice

În 2024, atât Uniunea Europeană, cât și Consiliul Europei au adoptat instrumente juridice de referință: Actul UE privind inteligența artificială (Regulamentul 2024/1689) și Convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept. Una dintre publicațiile prezentate în cadrul evenimentului analizează modul în care aceste instrumente juridice emergente contribuie la consolidarea protecției împotriva discriminării algoritmice în Europa și evaluează lacunele care continuă să afecteze aceste cadre juridice.

Sprijinirea actorilor de la nivel național

A doua publicație se concentrează pe rolul-cheie pe care organismele pentru egalitate și alte structuri naționale pentru drepturile omului îl pot juca în identificarea și reducerea riscurilor generate de sistemele IA/ADM și în promovarea unei utilizări a acestora conforme cu drepturile fundamentale de către organizațiile din sectorul public. Orientările oferă recomandări și exemple pentru aplicarea noilor reglementări ale UE și ale Consiliului Europei și sunt destinate să sprijine și să consilieze actorii naționali din domeniile drepturilor omului, egalității și nediscriminării.

Printre participanți s-au numărat reprezentanți ai Comisiei Europene, ai organismelor naționale pentru egalitate din Belgia, Portugalia și Finlanda, precum și cadre universitare.

Webinarul a fost organizat, iar publicațiile au fost elaborate în cadrul proiectului de asistență tehnică Uniunea Europeană – Consiliul Europei „Susținerea egalității și nediscriminării de către organismele pentru egalitate în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale (IA) în administrațiile publice – incluziune și combaterea discriminării”, în cooperare cu Centrul Interfederal pentru Egalitate de Șanse (Unia, Belgia), Ombudsmanul pentru Nediscriminare (Finlanda) și Comisia pentru Cetățenie și Egalitate de Gen (Portugalia).

Consiliul Europei derulează programe ample de cooperare pentru combaterea discriminării, discursului de ură și infracțiunilor motivate de ură, precum și pentru sprijinirea emancipării minorităților, gestionarea pozitivă a diversității și respectarea drepturilor omului, inclusiv în contextul utilizării tehnologiilor digitale, a sistemelor algoritmice și de inteligență artificială.

Sursa

Detalii:

*     *     *

14.01.2026

Europa de la Ucraina până la Arctica: dreptul internațional la un punct de cotitură
Idei-cheie din discursul Secretarului General adresat țărilor europene în cadrul Comitetului de Miniștri

Secretarul General Alain Berset a vorbit la prima reuniune din 2026 a Comitetului de Miniștri  – organul decizional al Consiliului Europei – într-un context marcat de accelerarea conflictelor și tensiunilor pe continent și la nivel mondial. Totuși, Alain Berset a subliniat că „această accelerare nu este normală. Și nu trebuie să o normalizăm”.

El le-a reamintit reprezentanților țărilor europene și statelor observatoare că „efortul colectiv rămâne posibil și necesar” dacă dorim să evităm cinismul și fragmentarea.

Ucraina: responsabilitate și reconstrucție

Referindu-se la Ucraina, Secretarul General a descris situația dramatică a populației, lovită de bombardamente și lipsită de încălzire, lumină și electricitate. Escaladarea militară, a spus el, „apasă greu asupra perspectivelor de pace, chiar dacă în Europa și împreună cu partenerii noștri din SUA se depun eforturi pentru a identifica o cale credibilă către încheierea războiului”.

Eventuala soluționare trebuie să ducă la o „pace justă și durabilă”. Alain Berset a reiterat statelor membre ale Consiliului Europei că organizația este pregătită să-și aducă expertiza în perioada post-conflict, pentru a ajuta Ucraina să construiască o „societate democratică capabilă să reziste agresiunii, dezinformării și interferențelor străine și să sprijine Ucraina pe parcursul său european”.

Situația din Venezuela ridică riscuri pentru ordinea internațională bazată pe reguli

Secretarul General Berset a declarat că intervenția recentă din Venezuela ridică, pentru Consiliul Europei, „întrebări serioase privind o posibilă încălcare a dreptului internațional”, în special a principiilor fundamentale ale „suveranității, integrității teritoriale și neintervenției... Aceasta nu poate fi redusă la o alegere între condamnare și sprijin. Face parte dintr-un context mai larg, al slăbirii continue a ordinii internaționale bazate pe reguli”.

Gândurile lui Alain Berset s-au îndreptat către poporul venezuelean, despre care a exprimat speranța că va cunoaște o „tranziție pașnică și democratică … printr-un proces incluziv, cu alegeri credibile”.

Activitatea importantă a Comisiei de la Veneția va continua

Referindu-se la retragerea Statelor Unite din Comisia de la Veneția – organul consultativ al Consiliului Europei în materie constituțională – Secretarul General a reamintit că acest organism a „ajutat timp de decenii țări din afara Europei să-și consolideze cadrele constituționale și juridice în serviciul statului de drept. Expertiza sa este larg recunoscută și respectată la nivel internațional”.

Statele Unite au participat constructiv, ca membru, la aceste activități timp de mulți ani. Decizia lor „nu poate fi decât un motiv de regret”, a spus Alain Berset. „Sperăm să continuăm cooperarea cu autoritățile americane în domeniul constituțional și al justiției”.

Cu toate acestea, activitatea Comisiei de la Veneția va continua neîngrădit, a afirmat el, întrucât organismul rămâne „esențial într-un context în care statul de drept este pus la încercare”.

Groenlanda: o provocare pentru Europa

Statele Unite s-au aflat din nou în atenția Secretarului General Berset atunci când a abordat subiectul Groenlandei, un teritoriu semi-autonom din cadrul Regatului Danemarcei, stat membru al Consiliului Europei. El a descris demersurile SUA față de acest teritoriu drept „generatoare de o incertitudine profundă. Pentru populația Groenlandei, pentru Danemarca, … pentru stabilitatea și securitatea internațională”.

Declarațiile guvernului SUA reflectă „o schimbare profundă a mediului internațional actual, în care utilizarea forței devine din ce în ce mai frecventă”, a spus Alain Berset. „Este de competența poporului Groenlandei și a poporului danez să decidă asupra viitorului lor … Dreptul popoarelor la autodeterminare rămâne un pilon al securității noastre colective”.

„Pentru Consiliul Europei, cadrul juridic este însă clar. Orice utilizare a forței pe teritoriul unui stat membru ar constitui o încălcare directă a dreptului internațional”, a adăugat el.

Criza din Iran

Reprimarea violentă a protestelor, arestările, utilizarea forței letale și întreruperea accesului la internet în Iran „ridică întrebări serioase privind drepturile omului” și prezintă un „risc clar de destabilizare regională”, a declarat Secretarul General.

Consiliul Europei „are un mandat clar: să apere demnitatea umană, libertatea de exprimare și dreptul la protest pașnic … Acest mandat nu se oprește la granițele noastre”, a spus el, subliniind că „doar respectarea drepturilor omului și dialogul incluziv pot preveni o escaladare suplimentară, care ar avea consecințe grave”.

Gaza: situația umanitară rămâne critică

Secretarul General Berset a abordat și situația din Gaza, unde, „în pofida încetării focului, violențele continuă, iar situația umanitară rămâne gravă”. Consiliul Europei a reiterat necesitatea menținerii armistițiului.

„Decizia autorităților israeliene de a restricționa accesul în Gaza pentru un număr mare de organizații umanitare internaționale este un motiv de îngrijorare serioasă. Aceste organizații joacă un rol indispensabil în asistarea și protejarea civililor … accesul umanitar neîngrădit și protecția civililor sunt obligații fundamentale în temeiul dreptului internațional umanitar”.

2026: un an decisiv

„Intrăm în 2026 într-un moment de cotitură. Ultimele două săptămâni, prin situații foarte diferite, au dezvăluit o accelerare. Un mediu internațional în care utilizarea forței devine obișnuită și în care legea este tot mai des pusă la încercare. O lume guvernată de excepții, duble standarde sau sfere concurente de influență este o lume mai periculoasă”, a concluzionat Secretarul General Berset.

Totodată, el a chemat Consiliul Europei și statele sale membre la acțiune: „Democrația, statul de drept și drepturile omului nu sunt slăbiciuni. Ele sunt punctele noastre forte. Iar în 2026, ele trebuie să rămână capabile să protejeze, să decidă și să acționeze … Aceasta este misiunea care ne așteaptă.”

*     *     *

09.01.2026

Atac masiv cu rachete Oreshnik și drone împotriva Ucrainei: Declarația Președintelui Comitetului de Miniștri

Dl Mihai Popșoi, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și președinte al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, a făcut următoarea declarație:

„Condamnăm ferm utilizarea de către Rusia a rachetei balistice Oreshnik în atacurile sale brutale din cursul nopții asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, care au lăsat locuitorii din Kyiv, Lviv și Krivîi Rih fără electricitate sau apă curentă.

Viața umană este una dintre valorile supreme apărate de Consiliul Europei și nu va exista impunitate pentru aceste atacuri brutale.

Acțiunile întreprinse de Consiliul Europei pentru asigurarea responsabilității pentru Ucraina, începând cu funcționarea Registrului daunelor, continuând cu lansarea recentă la Haga a procesului de instituire a Comisiei pentru cereri de despăgubire, precum și progresele înregistrate în procesul de creare a Tribunalului special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, reprezintă pași esențiali în această direcție.

Sprijinul pentru Ucraina și asigurarea responsabilității pentru crima de agresiune comisă de Federația Rusă constituie o prioritate majoră a Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri. Suntem solidari cu Ucraina și susținem o pace justă pentru Ucraina.”


*     *     *

01.01.2026

Un an al bilanțului: Mesaj de Anul Nou al Secretarului General al Consiliului Europei, Alain Berset

Consiliul Europei joacă un rol central în asigurarea faptului că controlul democratic conferă legitimitate securității. Securitatea democratică va defini anul 2026.

Intrăm în anul 2026 între două lumi.

Cea pe care o cunoșteam, modelată de reguli comune, instituții construite cu răbdare și convingerea că dreptul poate limita puterea. Și cea care vine peste noi, în care democrația este văzută ca o slăbiciune, adevărul ca o opinie, iar justiția ca opțională.

În această lume, instanțele sunt prezentate drept obstacole. Migrația este descrisă ca o amenințare, nu ca o responsabilitate comună. Iar responsabilitatea — ideea că puterea trebuie să răspundă în fața legii — a devenit un cuvânt indezirabil.

Și totuși, ultimele săptămâni ale anului 2025 ne-au reamintit că un alt drum este posibil.

Am văzut acest lucru atunci când Consiliul Europei a instituit Comisia Internațională de Cereri pentru Ucraina, convenția de instituire fiind semnată până în prezent de 35 de state și de Uniunea Europeană. Convenția rămâne deschisă, permițând extinderea coaliției în sprijinul responsabilității și al reparațiilor pentru războiul de agresiune al Rusiei. Acest mecanism există pentru ca cei care au suferit să nu fie uitați, iar responsabilitatea să nu devină o notă de subsol în negocierile de pace.

Am văzut acest lucru și în modul în care Europa a ales să abordeze întrebările dificile legate de migrație. Toate cele 46 de state membre au convenit să continue dialogul politic în cadrul Consiliului Europei, recunoscând provocările reale, dar refuzând să slăbească standardele comune. O declarație politică este în prezent în curs de elaborare pentru a fi adoptată în mai 2026, la Chișinău, reafirmând Consiliul Europei ca instituția în care politicile de securitate sunt evaluate prin prisma standardelor juridice comune.

Un alt front a apărut sub forma dezinformării. Alegerile sunt vizate. Dezbaterea publică este manipulată. Dezinformarea și ingerințele străine distorsionează opțiunile înainte ca acestea să fie exprimate. Consiliul Europei dezvoltă, împreună cu statele membre, instrumente concrete pentru a răspunde acestor amenințări, iar această activitate se va intensifica în anul care urmează.

Astăzi, securitatea nu mai ține doar de frontiere sau de bugete militare. Linia frontului este pretutindeni: în instanțele noastre, în parlamentele noastre, în spațiul informațional și în încrederea pe care oamenii o acordă instituțiilor publice. Într-un moment de reînarmare la scară comparabilă cu cea a Războiului Rece, Consiliul Europei joacă un rol central în a se asigura că controlul democratic conferă legitimitate securității. O Europă care își reconstruiește puterea militară, dar neglijează controlul democratic, nu devine mai sigură. Devine mai fragilă.

De aceea, securitatea democratică va defini anul 2026.

Toate privirile vor fi ațintite asupra Ucrainei. Pe măsură ce țara își continuă lupta pentru supraviețuire, Consiliul Europei rămâne angajat să consolideze instituțiile democratice care vor ghida redresarea Ucrainei. De la independența justiției și alegeri libere și corecte, până la reforme anticorupție și instituții publice reziliente, acestea sunt temeliile oricărei reconstrucții democratice.

Continentului nostru i se spune adesea că este slab. Această afirmație nu se susține. Faptul că democrația sa liberală a devenit un inamic în anumite discursuri nu lasă nicio ambiguitate cu privire la alegerile Europei. Un continent care alege legea în locul răzbunării și unitatea în locul divizării nu este slab. Este pregătit să facă față provocărilor timpului nostru.

Consultările privind Noul Pact Democratic pentru Europa vor avansa în 2026. Acestea arată clar că, pentru Consiliul Europei, forța democratică, încrederea publică și securitatea sunt inseparabile.

Într-o lume în care valorile devin o monedă tot mai rară, misiunea noastră este să ne asigurăm că democrația poate în continuare să protejeze, să decidă și să ofere rezultate.

Aceasta este munca ce ne așteaptă în 2026.



t.ly/dxYBT (  .26)


Posted by
Labels: , , , , , , ,

BV : CoE-RM - Comitetul European pentru Drepturi Sociale: Concluzii 2025: Republica Moldova

European Social Charter (revised). Conclusions 2025: Moldova / European Committee of Social Rights. – Strasbourg : Council of Europe, January 2026. – 34 p. - [Resursă electronică]. - URL: https://rm.coe.int/conclusions-2025-moldova-en/48802a3b7c


Prezentul document sintetizează Concluziile 2025 ale Comitetului European pentru Drepturi Sociale, referitoare la respectarea de către Republica Moldova a Cartei Sociale Europene (revizuite). Evaluarea se bazează pe raportul național transmis la sfârșitul anului 2024, completat ulterior cu informații suplimentare.

În acest ciclu de monitorizare au fost analizate 10 articole ale Cartei, toate fiind considerate neconforme. Nu a fost identificată nicio situație de conformitate. Următorul raport al Republicii Moldova urmează a fi transmis până la 31 decembrie 2026.

1. Timpul de lucru și perioadele de gardă (Art. 2§1)

Comitetul constată lipsa unor clarificări suficiente privind perioadele de disponibilitate („on-call”), în special atunci când lucrătorii nu se află la locul de muncă, dar trebuie să fie disponibili pentru intervenții.

Nu este explicat clar:

●     dacă aceste perioade sunt considerate timp de lucru sau timp de odihnă;

●     cum sunt compensate sau remunerate.

Concluzie: neconformitate.

2. Sănătatea și securitatea în muncă – riscuri actuale (Art. 3§1)

Deși există un cadru general de sănătate și securitate în muncă, raportul nu demonstrează existența unor politici specifice pentru:

●     riscuri psihosociale;

●     noile forme de muncă, inclusiv munca pe platforme digitale.

Concluzie: neconformitate.

3. Protecția efectivă a tuturor lucrătorilor (Art. 3§2)

Comitetul constată lipsa unor reglementări clare privind:

● dreptul la deconectare;
● aplicarea normelor de sănătate și securitate în muncă pentru:
○ lucrători independenți / freelanceri;
○ lucrători casnici.

La momentul evaluării, aceste categorii nu beneficiau de protecție suficientă.

Concluzie: neconformitate.

4. Controlul și aplicarea legislației muncii (Art. 3§3)

Mecanismele de inspecție și control sunt considerate insuficiente, în special pentru:

● munca domestică;
● munca pe platforme digitale;
● lucrătorii independenți.

Concluzie: neconformitate.

5. Egalitatea de remunerare între femei și bărbați (Art. 4§3)

Deși legislația conține principii privind salarizarea egală, Comitetul constată:

●     lipsa unor sisteme funcționale de clasificare și comparare a posturilor;

●     absența unui progres măsurabil în reducerea diferenței salariale dintre femei și bărbați.

Concluzie: neconformitate.

6. Dreptul de asociere sindicală (Art. 5)

Raportul nu prezintă măsuri concrete pentru sprijinirea dreptului de asociere în:

●     sectoare cu nivel scăzut de sindicalizare;

●     domenii noi, inclusiv munca pe platforme digitale.

Concluzie: neconformitate.

7. Consultarea partenerilor sociali (Art. 6§1)

Deși există structuri de dialog social, nu au avut loc consultări comune privind:

●     tranziția digitală;

●     tranziția verde.

Concluzie: neconformitate.

8. Negocierea colectivă (Art. 6§2)

Comitetul constată lipsa unor informații clare privind:

●  promovarea eficientă a negocierii colective;
● accesul la negociere colectivă pentru lucrători independenți care depind în principal de un singur beneficiar.

Concluzie: neconformitate.

9. Dreptul la grevă (Art. 6§4)

Există interdicții largi privind greva în mai multe sectoare, inclusiv:

● servicii esențiale;
● poliție;
● forțele armate.

Comitetul consideră că aceste restricții sunt excesive și insuficient justificate.

Concluzie: neconformitate.

10. Egalitatea de șanse în muncă și carieră (Art. 20)

Comitetul observă:

● rată scăzută de ocupare a femeilor;
● lipsa unui progres clar în reducerea diferențelor de participare pe piața muncii;
● informații insuficiente privind accesul femeilor la poziții de conducere.

Concluzie: neconformitate.

Concluzie generală

Pentru toate articolele analizate, Comitetul European pentru Drepturi Sociale concluzionează că Republica Moldova nu respectă standardele Cartei Sociale Europene (revizuite). Deși există un cadru legislativ de bază, sunt necesare clarificări, extinderi și o aplicare mai eficientă a normelor, adaptată realităților actuale ale pieței muncii.


Posted by
Labels: , , ,

Consiliul European : 50 de ani de colaborare


Consiliul European a publicat o pagină specială în care explică modul în care a fost creat și cum a devenit o instituție strategică a UE.

Pagina explică modul în care Consiliul European a evoluat de la summiturile șefilor de stat sau de guvern ai celor șase țări care au fondat Comunitățile Europene după cel de-al Doilea Război Mondial. 

Primul summit european a avut loc la Paris, în februarie 1961.

La 9 și 10 decembrie 1974, la invitația președintelui francez Valéry Giscard d’Estaing, șefii de stat sau de guvern s-au reunit pentru un alt summit la Paris, care va fi considerat ulterior momentul înființării Consiliului European.
După summit, Giscard d’Estaing a declarat presei: „Summitul european a murit, trăiască Consiliul European!”

Pagina prezintă,
Detalii

Vezi de asemenea:

UE - e publicații recente: Consiliul European şi Consiliul UE
https://cpescmdlib.blogspot.com/2026/01/ue-e-publicatii-recente-consiliul.html
  • Istoria Consiliului Uniunii Europene și a Consiliului European. De la înființare până în prezent
  • Consiliul European și Consiliul Uniunii Europene. Casa statelor membre
  • Consiliul European
Posted by
Labels: , , , ,

Relațiile UE-RM în opinia șefului Delegației UE în Republica Moldova ( 2025 - )



Înainte de a fi detașată în Moldova, Ambasadoarea Iwona Piórko a ocupat funcția de Ambasadoare a UE la Singapore, din 2021 până în 2025.
Anterior, Iwona Piórko a deținut mai multe funcții la Bruxelles. În calitate de membră a cabinetului vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene pentru „Europa pregătită pentru era digitală”, Margrethe Vestager, a supravegheat un portofoliu care includea politica industrială, strategia pentru IMM-uri, piața internă, comerțul, e-guvernarea, precum și coordonarea cu Consiliul de Miniștri al UE.
De asemenea, a fost șefa departamentului de Afaceri Internaționale din cadrul Direcției Generale Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri a Comisiei Europene. Din 2014 până în 2017, a fost membră a cabinetului șefului politicii externe a UE, Federica Mogherini. Din 2010 până în 2014, a fost membră a cabinetului comisarului pentru extindere și politica europeană de vecinătate, Štefan Füle.

În data de 5 septembrie 2025 noua ambasadoare a UE în RM, Iwona Daria Piorko Bermig, și-a prezentat scrisorile de acreditare președintei Maia Sandu, începându-și astfel oficial mandatul în Republica Moldova.

Dragi prieteni, bine v-am găsit.
Numele meu este Iwona Piórko și sunt noua Ambasadoare a Uniunii Europene în țara voastră.
De la venirea mea, acum două săptămâni, am simțit căldura oamenilor și bogăția culturii dumneavoastră.
Am venit într-un moment crucial al istoriei noastre comune, iar Uniunea Europeană vă este alături.
Sunt aici pentru a vă asculta și pentru a construi o relație de încredere. Voi vizita fiecare colț al țării și fiecare regiune, pentru a învăța cum să ajutăm mai bine comunitățile voastre.
Sunt originară din Polonia și am fost martoră la eforturile și transformările pe care Uniunea Europeană le-a adus în viața cotidiană.
Cu determinare și unitate, Moldova va face parte din Uniunea Europeană, iar noi suntem aici pentru a vă ajuta.
Împreună, în Uniunea Europeană. 


15.06.2026

Emisiunea "Punctul pe AZi" / TVR Moldova

|Republica Moldova și drumul spre Uniunea Europeană- Deschiderea oficială a negocierilor de aderare, calendarul parcursului european al Republicii Moldova, reforma justiției și consolidarea statului de drept - sunt câteva dintre subiectele discutate în ediția de astăzi.

Interviu cu  Iwona Piorko, ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova. 

Analizăm pașii următori în procesul de aderare la UE, reformele necesare și perspectivele integrării europene a Republicii Moldova. 

 

 11.02.2026                                                                        Pe Agendă cu Cristina Popușoi/ Europa Liberă

Ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piorko, la podcastul despre negocierile de aderare, Transnistria și cuplarea cu Ucraina

Ambasadoarea europeană la Chișinău, Iwona Piórko, spune că R. Moldova are încă „foarte multe de făcut” pentru a adera la UE. Vorbind podcastului Pe Agendă, Piórko a spus că autoritățile nu trebuie să piardă „nicio zi” pentru a se putea ține de calendarul de aderare, pe care chiar ele și l-au propus.

Întrebată despre faptul că UE nu a găsit încă o soluție politică internă pentru a putea deschide clusterele negocierilor de aderare cu R. Moldova, ambasadoarea a spus că „înțelege nerăbdarea”, de la Chișinău, dar că reformele nu trebuie să aibă de suferit.

„Uneori citesc chiar titluri care spun că Moldova a făcut totul și este blocată în procesul de aderare de un stat membru UE (...) etc. Nu, Moldova nu a făcut încă totul. Sunteți la început de drum”, a spus șefa delegației UE la Chișinău.

Ea a lăudat efortul autorităților, care își propun să încheie negocierile de aderare la UE în 2028, astfel încât aderarea propriu-zisă să aibă loc în 2030.

„Lucrați foarte mult și apreciem enorm aceste eforturi”, a spus Piórko, adăugând: „Dar doi ani pentru a adopta legislație de înaltă calitate, pentru a implementa această legislație, pentru a avea instituții care să o pună în aplicare și un sistem de monitorizare care să asigure funcționarea ei nu reprezintă foarte mult timp”.

Reformele pe care guvernarea de la Chișinău s-a angajat să le facă au fost cerute, observă oficialul UE, întâi de toate de cetățenii moldoveni, care așteaptă schimbări în justiție, economie și alte domenii ale vieții.

„UE este alături pentru a ajuta, dar reformele trebuie făcute de țara dumneavoastră”, a spus ambasadoarea Piórko, adăugând și că viteza nu trebuie să fie în detrimentul calității: „Dacă mergeți foarte, foarte repede, aveți mai puțin timp pentru aceste reforme. Cred că este nevoie să combinați viteza cu calitatea, pentru că ambele sunt importante”.

Deși Comisia Europeană a constatat, în rapoartele sale de extindere, progresele făcute de R. Moldova, Chișinăul mai are de livrat rezultate în justiție și în economie, unde „creșterea este foarte lentă”, conform ambasadoarei europene.

Deși se „descurcă foarte bine” în ceea ce privește alinierea la politica externă europeană, R. Moldova mai trebuie să impună vize cetățenilor ruși, așa cum au făcut țările UE, după invazia la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei.

Detalii:


Șefa Delegației UE la Chișinău, Iwona Piórko: Uniunea Europeană își consolidează sprijinul pentru securitatea Republicii Moldova în contextul geopolitic actual, marcat de riscuri tot mai vizibile în regiune

Посол ЕС Ивона Пьорко - о переговорах с Молдовой, реформах и перспективах членства в ЕС

Oficiala europeană a menționat că, la solicitarea autorităților de la Chișinău, Uniunea Europeană a oferit deja aproximativ 200 de milioane de euro pentru sprijin în domeniul securității și apărării, iar alte fonduri urmează să fie alocate.

De asemenea, de doi ani este activă o misiune de parteneriat a UE în Republica Moldova, care oferă asistență în combaterea dezinformării, a amenințărilor cibernetice și a altor riscuri hibride. Finanțarea este acordată inclusiv prin intermediul așa-numitului Fond European pentru Pace.

Referindu-se la legătura dintre securitate și procesul de aderare la Uniunea Europeană, Iwona Piórko a explicat că aceasta nu este una directă, dar este esențială. Potrivit ei, o țară care nu se simte în siguranță nu poate avansa eficient în reforme economice, dezvoltarea agriculturii sau susținerea mediului de afaceri, iar lipsa stabilității descurajează investitorii să vină în Republica Moldova.

 Mai mult


25.01.2026
Ambasadoarea UE, Iwona Piórko: „O mare victorie înseamnă o mare responsabilitate”

Ambasadoarea Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piórko, invitată în cadrul Podcast ZdCe, a discutat cu jurnalista ZdG, Natalia Zaharescu, despre etapa la care se află în prezent negocierile privind integrarea europeană, despre când ar putea deveni R. Moldova parte a UE, despre decuplarea de Ucraina, integrarea în UE cu sau fără regiunea transnistreană și despre declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România.

...Ați ajuns în Republica Moldova exact în perioada în care începeau alegerile. Am avut alegeri foarte importante, câștigate de Partidul Acțiune și Solidaritate, cu poate cea mai ambițioasă promisiune din istoria Republicii Moldova: aderarea la Uniunea Europeană. S-a vorbit despre finalizarea negocierilor până în 2028 și aderarea propriu-zisă în 2029–2030. Cât de realistă este această promisiune? Când va deveni Republica Moldova membră a UE?
— Într-adevăr, am ajuns cu o lună înainte de alegeri și a fost o perioadă extrem de importantă și interesantă. Cred că partidul aflat la guvernare a câștigat cu o majoritate foarte mare, poate chiar peste propriile așteptări. Mesajul meu de a doua zi după alegeri, pe care îl repet și astăzi, este acesta: o mare victorie implică o mare responsabilitate, în primul rând față de cetățenii Republicii Moldova, inclusiv în ceea ce privește agenda europeană, dar și în toate celelalte domenii.

Guvernul și-a exprimat ambiția de a finaliza negocierile de aderare până în 2028. În ultimul Raport de Extindere este menționat clar că acest obiectiv este ambițios, dar realizabil, cu condiția ca Republica Moldova să continue și să accelereze ritmul reformelor asumate.

În ceea ce privește momentul aderării propriu-zise, nu pot face estimări, deoarece după finalizarea negocierilor urmează ratificarea tratatului de aderare, atât de către Republica Moldova, cât și de către toate cele 27 de state membre. Acest demers implică, în mod firesc, o anumită durată.

— Ați menționat reformele. În ce domenii este nevoie de accelerare? Vorbim frecvent despre reforma justiției și a administrației publice. Unde trebuie să se muncească mai intens?
— Un lucru bun în privința Uniunii Europene este faptul că suntem foarte previzibili și foarte transparenți în multe domenii, inclusiv în ceea ce privește agenda de reforme. În fiecare an, în luna noiembrie, cred, publicăm așa-numitul Raport privind Extinderea pentru toate țările candidate. Este un document foarte detaliat, foarte specific și foarte precis, care prezintă clar legislația ce trebuie adoptată, reformele ce trebuie implementate și pașii concreți necesari. De aceea, recomand constant consultarea acestui raport, deoarece oferă o imagine exactă asupra domeniilor în care sunt necesare reforme.

Voi menționa doar câteva aspecte, iar aici aveți pe deplin dreptate să subliniați ceea ce numim, în termeni generali, „fundamentele”. Folosim adesea analogia unei case: fără o fundație solidă, construcția nu poate rezista. Același principiu se aplică și în cazul fundamentelor reformelor. Vorbim despre lupta împotriva corupției, justiție, guvernanță, administrație publică. În toate aceste domenii Republica Moldova a făcut progrese impresionante, dar este nevoie de mai mult. Există, desigur, și reforme sectoriale, în domeniul transporturilor, agricultură și altele. Procesul de aderare este unul complex și cuprinzător.
...

- Haideți să clarificăm unde se află în prezent Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. În acest moment, procesul se desfășoară la nivelul negocierilor tehnice. Ne puteți spune când ar urma să înceapă negocierile politice pe clustere? Cunoaștem contextul intern din UE, având în vedere că Republica Moldova este inclusă în același pachet cu Ucraina și știm care este poziția Ungariei în această privință. Când vor demara negocierile politice?
— În primul rând, Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată în 2022 și a deschis deja negocierile de aderare. Pentru ca negocierile politice pe clustere să înceapă oficial, este necesar acordul unanim al tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. Aceste clustere includ, la rândul lor, capitole. În mod obișnuit, procesul începe cu așa-numitele „fundamente”, așa cum ați menționat. Acest pas nu a fost încă realizat. Ați menționat Ungaria. De altfel, Ungaria a fost de acord și a votat pentru ca Republica Moldova și Ucraina să obțină statutul de țări candidate. Sperăm ca următorul pas – acordul tuturor statelor membre pentru deschiderea negocierilor pe clustere – va fi realizat cât mai curând. Totuși, este important să nu subestimăm această etapă: timpul nu este pierdut. Dimpotrivă, munca avansează și este una considerabilă, din partea tuturor actorilor implicați.

Astfel, în luna decembrie, toate cele 27 de state membre au oferit Republicii Moldova, dar și Ucrainei, instrucțiuni și orientări specifice privind clusterele și domeniile vizate. Deocamdată, aceste orientări vizează trei clustere: clusterele 1, 2 și 6. Este vorba despre fundamente, piața internă, inclusiv economia, și clusterul 6, care vizează relațiile externe. Republica Moldova avea deja o imagine generală asupra acestor cerințe, însă, din decembrie, știe foarte clar și precis ce trebuie realizat în aceste domenii. Discuțiile tehnice sunt în plină desfășurare, au loc numeroase reuniuni, iar volumul de muncă este unul intens. Sperăm ca, în curând, să poată începe și discuțiile tehnice pentru celelalte trei clustere. Iar atunci când componenta politică va fi deblocată, vom fi deja într-un stadiu avansat al lucrărilor. Pe acest aspect ar trebui să ne concentrăm, mai presus de orice.

— Așadar, în prezent, Republica Moldova își face temele acasă și așteaptă un răspuns din partea Uniunii Europene?
— Vă pot asigura că și Uniunea Europeană lucrează activ. Este o întrebare foarte bună. Înainte de începerea negocierilor tehnice și înainte ca instrucțiunile să fie transmise de toate cele 27 de state membre în luna decembrie, Republica Moldova trebuia, într-un fel, să se autoevalueze. Atunci când am menționat că multe lucruri erau deja cunoscute, m-am referit, desigur, la informațiile din Rapoartele privind Extinderea și la eforturile deja depuse. De exemplu, a fost realizat procesul de analiză comparativă a întregii legislații naționale cu legislația Uniunii Europene, pentru a verifica compatibilitatea acesteia. Acest proces se numește „screening”. Screeningul a fost realizat, cred, într-un timp record. Așadar, felicitări pentru acest efort. Diferența majoră este că, din decembrie și până în prezent, nu mai vorbim doar de o autoevaluare. Comisia Europeană, colegii mei de la Bruxelles, experți în aceste domenii, monitorizează acum procesul și oferă îndrumare și sprijin. Aceasta reprezintă o schimbare importantă. Munca este extrem de intensă de ambele părți, iar anul acesta va fi, în mod special, unul deosebit de solicitant....

.... — Planul de Creștere pentru Republica Moldova. Aș vrea să vorbim și despre acest subiect, despre suma de 1,9 miliarde de euro. Întrebarea mea este: cum va fi monitorizată utilizarea acestor fonduri, astfel încât banii să fie cheltuiți corect în Republica Moldova? Și, eventual, puteți menționa câteva dintre cele mai importante proiecte finanțate prin acest plan?

— Într-adevăr, Planul de Creștere reprezintă o ofertă cu adevărat remarcabilă și trebuie valorificată foarte bine. Este un program gândit pentru o perioadă de trei ani și reprezintă un mod complet nou de finanțare, un joc cu reguli diferite.

— A fost doar pentru Moldova?
— Există Planuri de Creștere și pentru alte regiuni, precum Balcanii, iar Republica Moldova se descurcă bine, deși acesta este abia începutul. Tocmai de aceea, procesul trebuie urmărit atent. În realitate însă, vorbim despre un mecanism extrem de bine monitorizat. Fondurile sunt acordate etapizat, în funcție de realizarea unei agende de reforme bine definite. În cazul Republicii Moldova, dacă nu greșesc, aceasta cuprinde 153 de pași concreți. Fiecare pas presupune reforme concrete: adoptarea legislației, implementare efectivă, măsuri clare. Nicio tranșă de bani nu este debursată înainte ca Comisia Europeană să verifice complet că respectivele angajamente au fost îndeplinite. Singura excepție este prefinanțarea inițială, care a fost acordată la început. Ulterior, însă, plățile se fac exclusiv după verificări. Până la sfârșitul lunii decembrie, Republica Moldova îndeplinise 26 de astfel de etape. În prezent, evaluăm modul în care acestea au fost realizate și stabilim când și cum pot fi efectuate plățile corespunzătoare. Pot spune că impresia generală este una pozitivă, deși, desigur, analiza detaliată este esențială. Multe dintre reformele prevăzute în acești pași au fost realizate în mod clar. De aceea, atunci când primesc întrebări despre modul în care sunt folosiți banii, subliniez că procesul este unul transparent. Informațiile privind beneficiarii finali și utilizarea fondurilor vor fi publice. Așadar, este un proces foarte transparent, aș spune, și bazat pe reforme. Desigur, este încă puțin devreme să vorbim despre proiecte concrete, deoarece acesta vizează, de fapt, toate domeniile, de la reforma justiției până la școli. Este un demers amplu, care vizează întreaga societate....

21.12.2025

Integrarea europeană a Republicii Moldova – între termene, pași concreți și realități politice: Interviu cu ambasadoarea UE în RM, Iwona Piorko  
(VIDEO) Emisiunea 7 Zile/ Cinema 1

Subiecte discutate:
  • termenul realist de integrare a Republicii Moldova în UE;
  • etapele de pregătire și negocierile pe capitole;
  • criteriile de eligibilitate și reformele-cheie;
  • dosarul transnistrean în contextul parcursului european;
  • sprijinul concret al Uniunii Europene pentru Republica Moldova.
Detalii:
04.12. 2025
Interviu exclusiv cu ambasadoarea UE în RM, Iwona Piorko    
  (VIDEO)  Emisiunea Cutia Neagră/ TV8

„Moldova a demonstrat întregii lumi, nu doar UE, cât de rezistenți și curajoși sunt oamenii care trăiesc aici. Continuați tot așa și aveți toate șansele să vă manifestați în cel mai bun mod”, a declarat Ambasadoarea Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piorko  în cadrul interviul „Cutia Neagră”, realizat de jurnalista Mariana Rață.
Au fost discutate teme actuale privind evoluția relațiilor UE-RM:
  • Cât de realist este ca negocierile de aderare să fie încheiate în 2028? 
  • Ce spune Bruxelles-ul despre securitatea Moldovei după incidentele cu drone rusești?
  • De ce reforma justiției rămâne testul decisiv pentru parcursul european și ... alte teme.
- Având în vedere că Moldova își propune să încheie negocierile de aderare la UE până în 2028, pot să vă prezint, în acest context, ca ambasador al Moldovei pentru integrarea în UE?
- ...Aș fi mai mult decât încântată să primesc acest titlu de ambasador pentru integrarea în UE...

- ...Ceea ce ar însemna ultimul ambasador al UE în Moldova? Pentru că după aderare nu vom mai avea ambasador. Este corect? ...
- Da, atunci când o țară aderă la Uniunea Europeană, de obicei nu mai are o delegație a UE, ci o reprezentanță a UE, deoarece devine stat membru. Guvernul dumneavoastră a stabilit un anumit calendar. Intenția sa este de a încheia negocierile de aderare până în 2028. Comisia Europeană, în recentul său raport privind extinderea, a afirmat foarte clar că „considerăm că este un obiectiv ambițios, dar realizabil, cu condiția ca Republica Moldova nu numai să mențină, ci chiar să accelereze ritmul reformelor.
- Nu cred că voi putea asista la aderarea la UE, deoarece, în mod normal, după finalizarea negocierilor de aderare, mai este nevoie de un an sau doi pentru ratificări. Mandatul meu se încheie, în mod normal, în 2029, dar sper că nu va dura mult după aceea și sper că voi fi invitată în acel moment pentru a sărbători împreună cu Dumneavoastră. În orice caz, în acești patru ani de mandat, vom lucra zi și noapte împreună pentru a apropia cât mai mult țara dumneavoastră.

- Dar credeți că Moldova ar putea adera la UE până în 2029-2030? Deci, este cu adevărat posibil pentru Moldova?
- Așa cum a declarat Comisia Europeană – știți, nu contează cu adevărat ce cred eu sau altcineva – este declarat oficial în documentul Comisiei Europene, cel puțin, că finalizarea negocierilor de aderare este posibilă până în 2029, dacă ritmul reformelor este menținut și accelerat. Răspunsul se află într-adevăr în țara dumneavoastră, în guvernul dumneavoastră, în autoritățile dumneavoastră, în poporul dumneavoastră. Acestea sunt reforme foarte fundamentale, profunde și dificile de realizat. Dar noi credem că este posibil.

- Aș dori să continuăm discuția cu câteva subiecte de actualitate legate de securitatea Moldovei. În ultimele săptămâni, Moldova s-a confruntat cu mai multe incidente în care drone rusești au încălcat spațiul aerian al țării. În acest context, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a anunțat acum câteva zile că UE va investi 20 de milioane de euro în acest an pentru a ajuta la protejarea spațiului aerian al Moldovei. Ați putea să ne dați mai multe detalii despre acest lucru?
- Da, desigur. Evident, considerăm că încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova este absolut inacceptabilă și, într-adevăr, Înaltul Reprezentant, Vicepreședintele Comisiei Europene, Kaja Kalas, a reacționat public, reiterând sprijinul nostru continuu, inclusiv pentru forțele armate ale Republicii Moldova. De fapt, în cadrul mecanismului european pentru pace, vă ajutăm să vă modernizați forțele armate, astfel încât să vă puteți apăra împotriva amenințărilor hibride, și așa mai departe. În ultimii ani, am alocat 200 de milioane de euro pentru acest scop, iar 20 de milioane dintre acestea sunt destinate apărării.

- Haideți să discutăm despre justiție, un subiect care îmi este foarte apropiat, și anume despre reforma justiției. Un aspect pe care UE se așteaptă să fie consolidat de Moldova în următorii ani. Comisarul Marta Kos a subliniat că justiția, combaterea corupției și statul de drept sunt domeniile în care Moldova mai are încă multe de făcut. Recent, FMI a înghețat tranșele finale pentru Moldova, deoarece mai multe angajamente cheie în materie de combatere a corupției nu au fost îndeplinite. Acest lucru vă îngrijorează pe Dumneavoastră și pe Uniunea Europeană? Și vedeți o voință politică reală la Chișinău pentru reforme profunde în domeniul justiției și al combaterii corupției?
- Să încep cu finalul. Da, văd o voință politică. În primul rând, reforma justiției și cerințele în materie de justiție din această țară, și Dumneavoastră ați spus că acest lucru vă este apropiat, cred că este apropiat și majorității cetățenilor moldoveni. Este ceea ce au cerut ei cu ani în urmă. Așa au ajuns la putere forțele proeuropene, pe baza cerințelor autentice ale poporului pentru justiție. Abia mai târziu a devenit o condiție prealabilă pentru aderare. De aceea cred atât de mult în Republica Moldova și în cetățenii săi, pentru că totul a pornit de la popor.

- În multe țări, situația est similara cu cea de aici, și așa a începe orice reformă. Noi doar susținem acest demers, avem aceleași așteptări ca și poporul acestei țări – ca justiția să fie aplicată, ca independența sistemului să fie asigurată etc. Cred – ați menționat-o pe comisarul Kos când a fost aici și, desigur, Raportul de extindere – că se recunoaște foarte clar că Republica Moldova a înregistrat în ultimul an cele mai mari progrese dintre toate țările candidate, nu există nicio îndoială în acest sens. Totuși, acest lucru nu înseamnă că Republica Moldova se află la cel mai înalt nivel de pregătire.

- A început reformele puțin mai târziu decât alte țări și mai are încă un drum lung de parcurs în domeniul justiției și, știți, noi numim toate acestea „fundamente de grup”. Pentru că este ca și cu o casă – dacă nu ai fundații solide, totul se prăbușește. La fel este și aici. Deci, fără îndoială, mai sunt multe de făcut. Dar da, cred în oamenii din această țară și în faptul că guvernul va continua să le îndeplinească așteptările.

Detalii:
13.11.2025
                                                     (VIDEO) NewsMaker/ Stella Untila/ 
Interviu cu ambasadorul UE în RM, Iwona Piorko

Aderarea la Uniunea Europeană (UE) nu înseamnă pierderea suveranității. Declarația a fost făcută de noua ambasadoare a UE în Republica Moldova, Iwona Piórko, într-un interviu pentru NewsMaker. Potrivit diplomatei, altfel nicio țară nu ar fi aderat.

Ambasadoarea a fost întrebată ce ar însemna aderarea la UE pentru suveranitatea Republicii Moldova, în contextul în care mai mulți cetățeni se tem că procesul ar putea duce la pierderea unei părți a acesteia. „În opinia dumneavoastră, ce aspecte ale suveranității Republicii Moldova ar putea fi de fapt păstrate — sau chiar consolidate — în urma aderării?”, a mai întrebat NM.

„Aceasta este o întrebare profundă și arată cât de aproape sunteți deja de UE, pentru că exact astfel de întrebări discutăm de ani de zile în interiorul Uniunii, în toate colțurile ei. Aderarea la UE nu înseamnă pierderea suveranității — altfel n-ar fi aderat nicio țară. Este vorba despre punerea în comun a suveranității, despre împărtășirea ei. Vocea voastră va conta mai mult, pentru că veți contribui la formarea politicilor UE”, a comunicat ambasadoarea.

Potrivit diplomatei, „suveranitatea energetică este extrem de valoroasă”, „la fel și cea economică — trăim într-o lume conectată, cu lanțuri valorice globale”. „Moldova va deveni parte robustă a acestor lanțuri. Suveranitatea economică va crește. Și cea politică — veți contribui la guvernarea unui spațiu mult mai mare decât țara voastră, o piață de 450 de milioane de oameni, respectată în toată lumea. Legislația noastră inspiră multe alte regiuni. Am lucrat patru ani în Singapore — în Asia de Sud-Est suntem sursă de inspirație în multe domenii”, a conchis noua ambasadoare.


În cadrul interviului au fost dicutate următoarele întrebări:
  • Poate Moldova să semneze un acord de aderare la UE până în 2028?
  • Cum să dovedești Chișinăului că nu va deveni „cal troian” în interiorul Uniunii Europene?
  • Când va ajunge următoarea tranșă din Planul de creștere și ce se va întâmpla dacă Moldova nu reușește să stăpânească toate fondurile?
  • Ce va însemna aderarea Moldovei la UE pentru Găgăuzia, Transnistria, minoritățile naționale și suveranitatea țării?
  • Va continua UE să sprijine locuitorii de pe malul stâng al Nistrului și ce semnal va trimite ambasadorul la Tiraspol?
*  *  *
  • Когда поступит следующий транш из Плана роста и что произойдет, если Молдова не сумеет освоить все средства? 
  • Что будет означать вступление Молдовы в ЕС для Гагаузии, Приднестровья, национальных меньшинств и суверенитета страны? 
  • Будет ли ЕС продолжать поддерживать жителей Левобережья Днестра, и какой сигнал посол направит Тирасполю?
  • Может ли Молдова юридически отказаться от продажи сельскохозяйственных земель гражданам ЕС? 
  • На эти и другие темы главный редактор NewsMaker Стела Унтила побеседовала с новым послом Европейского союза в Республике Молдова Ивоной Пьорко.

Detalii:

27.10.2025

IPN/ Irina Boțu /  (VIDEO)

Moldova oferă lecții de reziliență de la care UE poate învăța

Republica Moldova oferă lecții de reziliență de la care întreaga Uniune Europeană are de învățat, afirmă noua ambasadoare a UE la Chișinău, Iwona Piórko. Într-un interviu acordat Agenției IPN, diplomata a menționat că obiectivul principal al Uniunii Europene în Republica Moldova este sprijinirea deplină a parcursului de aderare și a reformelor care apropie țara de familia europeană. Iwona Piórko s-a mai referit la prioritățile mandatului său, progresele Republicii Moldova în procesul de integrare europeană și la așteptările Bruxellesului pentru perioada următoare.

...Cu ce obiective începeți mandatul la Chișinău?

Obiectivul principal al Uniunii Europene aici, concomitent și mandatul meu, este, de fapt, și obiectivul care se regăsește în Constituția dumneavoastră: acela de a adera la Uniunea Europeană. Pentru mine și pentru echipa mea extraordinară de la Delegația UE este să ajutăm cât putem în acest parcurs. Evident cea mai bună cale este să sprijin toate reformele – politic, financiar – în orice mod putem să o facem.
Deci, tot ce ne stă în putință. Și pot să vă zic că și din aceste vizite pe care le-am avut în diferite raioane, deocamdată, cred că un element important al muncii mele va fi cu adevărat să încerc să unific comunitățile care au viziuni diferite. Eu sunt convinsă că întreaga țară se poate unifica în acest scop, pentru a aduce Republica Moldova în Uniunea Europeană și pentru a duce niște beneficii foarte tangibile pentru fiecare om, fiecare colț al țării.

Preluați mandatul într-un moment esențial pentru Republica Moldova, aflată în plin proces de aderare la Uniunea Europeană. Care este evaluarea UE privind stadiul actual al acestui parcurs?

Cu adevărat, am venit aici într-un moment foarte important pentru țară. Cu o lună înainte de alegerile parlamentare din Moldova, în cadrul cărora subiectul integrării europene a fost o temă foarte importantă. A fost foarte important să vedem votul cetățenilor. Cu adevărat încă o dată s-a confirmat un lucru pe care l-am urmărit pe parcursul mai multor ani – că oamenii din această țară cu adevărat doresc să fie parte din familia europeană.
Ați întrebat despre procesul de aderare. Cu adevărat acesta este un stadiu foarte important în care ne aflăm astăzi. Cunoașteți că Republica Moldova este țară candidată din 2022 și a început negocierile de aderare în iunie 2024. O lună în urmă ați completat o etapă foarte importantă, screeningul care sună foarte tehnic, dar de fapt el ține de revizuirea legislației naționale pentru a o aduce în conformitate cu standardele europene.
E o muncă enormă. O sută de mii de pagini, de legi, ale diferitor ministere. Doamna Cristina Gherasimov a făcut o muncă enormă, o muncă masivă cu o viteză record. Vă felicit pentru asta. Următoarea etapă ne așteaptă....
.... De curând, 56 de europarlamentari din 19 state membre ale blocului comunitar au transmis președintelui Consiliului UE, António Costa, o scrisoare comună, prin care solicită „deschiderea imediată” a negocierilor de aderare pe clustere cu Republica Moldova. Care este poziția dumneavoastră în acest sens?
Poziția mea este exact aceeași ca și poziția comunității europene. Sunt aici pentru a reprezenta Uniunea Europeană și am niște noutăți pentru voi. De curând, Consiliul Uniunii Europene de la Bruxelles – nivelul suprem unde se întrunesc statele membre – chiar dacă nu a avut extinderea pe ordinea de zi, a inclus în concluziile sale paragrafe dedicate Republicii Moldova.

O să reamintesc cele mai importante elemente din aceste paragrafe, pentru a răspunde la întrebarea dumneavoastră. Consiliul European, ceea ce înseamnă toate statele membre ale UE, au reafirmat sprijinul constant pentru Republica Moldova în parcursul de aderare și a salutat progresul semnificativ. Consiliul European încurajează Republica Moldova, Consiliul și Comisia, să continue munca de aderare în continuare pe abordarea bazată pe merite.
Clusterele care țin de aspectele fundamentale, anume reforma administrației publice, justiției vor fi primele deschise și ultimele închise. Însă aceste clustere vor fi deschise în momentul în care condițiile vor fi întrunite. Consiliul European ia notă de evaluarea Comisiei pe aspecte fundamentale, piața internă, relațiile externe – aceste clustere pot să fie deschise. Ceea ce înseamnă că Comisia Europeană a evaluat de curând că cel puțin trei clustere de negociere aspectele fundamentale, piața internă și relațiile externe sunt pregătite pentru a fi deschise.
Acum această decizie se află în mâinile statelor membre. Însă Consiliul European deja a dat o notă bună recomandării Comisiei Europene...

Doamna Iwona Piórko. a mai oferit răspunsuri la următoarele întrebări.
  • Reforma justiției și combaterea corupției rămân angajamente esențiale. Considerați că ritmul acestor reforme este satisfăcător? Sunt posibile ajustări ale sprijinului UE în funcție de progresele înregistrate?
  • Un subiect tot mai prezent este securitatea. Cum colaborează UE cu Republica Moldova în fața amenințărilor hibride, a dezinformării și a riscurilor regionale, mai ales în contextul războiului din Ucraina?
  • În același timp, cetățenii resimt direct provocările sociale și economice. Ce sprijin concret va oferi UE în continuare pentru consolidarea securității energetice și a rezilienței economice a Moldovei?
    • Ce planuri are Delegația UE pentru susținerea societății civile și a presei în următorii ani?

 12.10.2025                                                                                                          
Interviu exclusiv cu Iwona Piórko Ambasadoarea UE la Chișinău realizat de Ludmila Barbă

Iwona Piórko: „Suntem pregătiți să deschidem primul cluster de negocieri cu R. Moldova”.

Republica Moldova se află într-un moment decisiv al parcursului său european, iar Uniunea Europeană este gata să deschidă primul capitol de negocieri cu R. Moldova, după finalizarea cu succes a procesului de screening. Ambasadoarea Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piórko, s-a arătat convinsă, că RM „va parcurge cu succes” drumul spre aderarea la Uniunea Europeană, iar Bruxellesul va continua să ne sprijine în fața provocărilor interne și externe.

„În privința vulnerabilităților, este clar că Federația Rusă nu se va opri. Din acest motiv, vulnerabilitățile vor rămâne: dezinformare, presiuni economice, atacuri cibernetice. Autoritățile și cetățenii trebuie să-și mențină determinarea și reziliența. Uniunea Europeană va rămâne alături de dumneavoastră la fiecare pas”, a dat asigurări ambasadoarea Iwona Piórko.

Ea a precizat că rezultatele alegerilor parlamentare recente au demonstrat alegerea clară a cetățenilor Republicii Moldova pentru independență, libertate, prosperitate și parcursul european.

„Cetățenii au ales independența, libertatea, prosperitatea pentru copiii lor, precum și parcursul european. Și au făcut această alegere în pofida unei interferențe masive din partea Federației Ruse. Din păcate, acest lucru a fost observat de numeroșii observatori internaționali, care au constatat atacuri cibernetice și încercări de cumpărare a voturilor. Însă cetățenii au avut curajul să voteze, fiindcă aceste alegeri au solicitat curaj”, a spus diplomata.

De asemenea, ambasadoarea Uniunii Europene a felicitat autoritățile pentru organizarea unui proces electoral „sigur și integru” și a menționat că, deși R. Moldova rămâne vulnerabilă în fața presiunilor externe, drumul european este ireversibil.
„Parcursul european este absolut clar acum, este consacrat și în Constituția dumneavoastră, este ceva stabil. Însă se cere în continuare multă muncă și reforme decisive, pentru că nimic nu face o țară mai rezilientă decât reformele”, a remarcat Iwona Piórko.

„Cu cât suntem mai mari și mai uniți, cu atât suntem mai în siguranță”

Referindu-se la procesul de aderare, ambasadoarea a remarcat importanța finalizării etapei de screening.
„Aceasta este o piatră de hotar foarte importantă. Sună foarte tehnic, însă nu este o chestiune tehnică. Vorbim de peste 100.000 de pagini de legislație care trebuie comparate cu legislația europeană. A fost un proces foarte important, care a fost finalizat într-un timp-record, și Uniunea Europeană este convinsă că acum suntem pregătiți să deschidem primul cluster – cel al justiției, statului de drept și instituțiilor democratice”, a spus ambasadoarea.

În același context, Iwona Piórko a explicat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei are un efect dublu asupra procesului de extindere.
„Eu cred că, pe de o parte, complică procesul, dar, în același timp, îl accelerează. Este mult mai dificil pentru o țară care are un război exact la frontieră și un război hibrid în interiorul său. Însă această agresiune brutală a Rusiei împotriva Ucrainei și atacurile hibride împotriva țării dumneavoastră ne-au făcut și mai determinați. Cu cât suntem mai mari și mai uniți, cu atât suntem mai în siguranță. Există acum mai multă determinare decât oricând”, a punctat șefa Delegației UE la Chișinău.

Vorbind despre Planul European de Creștere pentru Republica Moldova în valoare de 1.9 miliarde de euro, Iwona Piórko a spus că este vorba despre un sprijin fără precedent din partea Uniunii Europene.
„Este un sprijin fără precedent atât în cifre, cât și ca impact. Vorbim de peste un miliard de euro, un sprijin care va oferi asistență tuturor sectoarelor – infrastructură, energie, economie. Primele debursări deja sunt în proces, însă totul depinde de reformele decisive pe care le vor promova autoritățile”, a arătat diplomata.

În același interviu, Iwona Piórko a amintit și despre extinderea cotelor de export pentru produsele agricole moldovenești.
„Am fost foarte fericită că am reușit să actualizăm rapid Acordul de liber schimb, pentru că am putut să creștem cotele pentru livrările de fructe moldovenești – mere, prune, struguri. Unele dintre aceste fructe s-au încadrat în cotele libere. Vorbim nu doar despre produse, ci despre tradiții și un stil de viață. Dorim să vedem cât mai multe fructe de această calitate pe piața europeană”, a spus șefa Delegației UE la Chișinău.

Ambasadoarea a mai menționat că beneficiile integrării europene încep deja să se resimtă, oferind drept exemplu aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți SEPA: „Aceasta este o evoluție foarte fericită. Plățile din Republica Moldova spre țările Uniunii Europene vor deveni mult mai rapide, mai simple și mai ieftine. Știu că mulți cetățeni ai Republicii Moldova au familii în țările Uniunii Europene și plătesc taxe și comisioane bancare mari. Acum, toate aceste comisioane se vor reduce la câțiva euro. Este un efect tangibil pentru toată lumea”.

Iwona Piórko a vorbit și despre proiectele de infrastructură sprijinite de Uniunea Europeană, amintind drumul Chișinău–Ungheni, parte a coridorului TEN-T, linia electrică Vulcănești–Chișinău și podul peste Prut, la Ungheni.
„Aceste proiecte consolidează legătura Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și sporesc mobilitatea, siguranța și calitatea vieții cetățenilor. Practic totul pornește de la infrastructură. Dacă dorim să dezvoltăm alte domenii, avem nevoie de infrastructură, de drumuri, de căi ferate și de puncte de trecere modernizate spre România și Ucraina”, susține Piórko.

La finalul interviului, ambasadoarea Uniunii Europene a încurajat cetățenii Republicii Moldova să-și păstreze încrederea în parcursul european și să rămână uniți în efortul de modernizare a țării.
„Rămâneți alături de noi în acest proces. O facem de dragul dumneavoastră, de dragul familiilor și copiilor voștri. Noi doar vă ajutăm. Ajutați-ne să reformăm țara dumneavoastră. Chiar și euroscepticismul este un semn de libertate – și asta ne face mai puternici”, a conchis Iwona Piórko.

(VIDEO) https://www.youtube.com/watch

Posted by
Labels: , , , , , , , ,

BV - Ghiduri CALM pentru autoritățile locale din Republica Moldova în contextul aderării la Uniunea Europeană

Uniunea Europeană și guvernarea locală. Oportunități pentru Moldova: Ghidul autorităților locale din Moldova / Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) . - Chișinău, 2026.- 33p.- URL: hps://www.calm.md/wp-content/uploads/2026/01/Moldova-UE-brosura_30.10.2025_finala-1.pdf (accesat 27.01.2026)

Ghidul este elaborat în vederea pregătirii autorităților publice locale din Republica Moldova pentru negocierile de aderarea a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Acesta este destinat tuturor autorităților locale și regionale, societății civile, mass-media și populației la nivel local, cu scopul de a spori gradul de conștientizare a valorilor și principiilor Uniunii Europene și a structurilor sale instituționale. 

Ghidul are obiective practice, punând la dispoziție informații utile pentru conducerea politică, aleșilor locali (primarilor și consilierilor locali), personalului tehnic și angajaților din cadrul primăriilor, în special celor implicați în activități legate procesul de aderare la UE pentru a-i ajuta să înțeleagă mai bine agenda dialogului UE - Republica Moldova, negocierile de aderare, etapele și procedurile de accesare a fondurilor oferite de UE pentru implementarea cerințelor cadrului legislativ european (Acquis Communitaire).

 Ghidul conține linkuri către platforme oficiale, care oferă acces la informații mai complete despre subiecele menționate în prezenta publicație.

Cuprins

Uniunea Europeană: Structură, principii, valori
  • Instituțiile UE și funcțiile lor principale
  • Comitetul European al Regiunilor
  • Acquis Communautaire
  • Extindere UE, etapele aderării
  • Rolul autorităților locale în aderarea la UE
Integrarea Republicii Moldova în UE
  • Stadiul actual al aderării Moldovei
  • Funcții și responsabilități în avansarea integrării europene
  • Implicarea autorităților locale în negocierile de pre-aderare și screening
  • Rolul CALM în aderarea la UE
Fonduri europene: oportunități și provocări pentru autoritățile locale din Moldova
  • Instrumente financiare ale UE pentru aderare și autoritățile locale
  • Planul de creștere al UE pentru Moldova
  • Proceduri de aplicare pentru fonduri UE
  • Gestionarea proiectelor finanțate de UE
 
Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei în contextul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană: Ghid / CALM . - Ch., 2025.- 19 p.- URL: https://www.calm.md/wp-content/uploads/2026/01/Moldova-CongresCoE-brosura_17.11.2025.pdf  (accesat 27.01.2026)

Prezentul Ghid prezintă principii, valori, politici și modalități operaționale ale principalei instituției europene în domeniul democrației și autonomiei locale – Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei (CALRE). CALRE, de fapt, este un gardian al valorilor și principiilor europene în domeniul democrației și guvernării locale, precum și un promotor al experienței practice în domeniul respectiv. Acest lucru este deosebit de important din perspectiva pre-aderării la Uniunea Europeană, deoarece legislația europeană (Acquis Communitaire) este mai puțin prescriptivă în ceea ce privește modalitățile și principiile concrete pentru organizarea generală a guvernanței locale; acest lucru este lăsat la discreția practicilor naționale (ale statelor membre). 

Ghidul oferă o analiză aprofundată nu numai a mandatului și valorilor Congresului, ci mai presus de toate, reflectă asupra caracterului practic al recomandărilor Congresului și a legăturii acestora cu procesul decizional național. Pe de altă parte, accentul se pune pe rolul Congresului și pe implicațiile activităților acestuia pentru aderarea la Uniunea Europeană. Importanța principiilor de bază, pe care se construiește guvernanța locală în Europa, inclusiv în ceea ce privește eficiența și implementarea capitolelor concrete din Acquis Communitaire (în domenii precum accesul la apă și canalizare, deșeuri, energie, digitalizare, construcții etc.) este greu de estimat. 

Adițional, CALRE servește ca promotor de bază al drepturilor și responsabilităților atât ale administrației locale, cât și ale reprezentanților locali aleși, contribuie semnificativ la eficiența activității și operațiunilor lor zilnice și posedă un potențial puternic de a contribui la aderarea la Uniunea Europeană în ceea ce privește valorile, eficiența, facilitarea implementării Acquis-ului și accesarea fondurilor pentru preaderare.
 
Cuprins

Consiliul Europei: structura și funcțiile de bază
Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului EuropeiEsența organizației, principii și valori
  • Rolul și importanța pentru autoritățile locale
  • Rolul CALRE în aderare la UE
  • Carta Europeană a autonomiei locale
CALRE: Politici publice, măsuri și activități
  • Bazele activităților și mandatul practic
  • Monitorizarea democrației și autonomiei locale în Moldova
  • Raportul de monitorizare 2025
  • Etapa următoare de implementare a recomandărilor
Posted by
Labels: , , , , ,

BV: UE - RM - Raport privind implementarea Programului Național de Aderare 2025–2029 (2025)


Moldova pe drumul spre Uniunea Europeană: Raport privind implementarea Programului Național de Aderare 2025–2029 (2025)/ Biroul pentru Integrare Europeană. - Chișinău, 2025. - 16 p. - URL:  https://old.gov.md/sites/default/files/pna_raport_2025_ro.pdf.pdf (accesat: 12.01.2026)

Cuprins:
Situația generală privind implementarea PNA 2025-2029
A. Gradul de realizare a acțiunilor planificate pentru 2025-2029
B. Armonizarea legislației naționale cu legislația UE
I Nivelul de realizare a acțiunilor normative
Cluster 1: Valori fundamentale
Cluster 2: Piața internă
Cluster 3: Competitivitate și creștere incluzivă
Cluster 4: Agenda verde și conectivitatea sustenabilă
Cluster 5: Resurse naturale, agricultură și coeziune
Cluster 6: Politică externă, de securitate și apărare
II Nivelul de realizare a acțiunilor de implementare
Concluzii- Priorități pentru 2026

Aderarea RM la UE este un proces care vizează modul în care funcționează instituțiile statului, cum sunt cheltuiți banii publici, cât de corecte și predictibile sunt regulile pentru economie, și cât de bine sunt protejate drepturile cetățenilor. 

Programul Național pentru Aderarea RM la UE 2025–2029 (PNA) reprezintă, pentru prima dată, o hartă clară și publică a acestui drum. El arată ce legi trebuie schimbate, ce instituții trebuie consolidate și ce reforme trebuie puse în practică pentru ca Moldova să se apropie real de standardele europene. 
Raportul de față prezintă ce s-a reușit în anul 2025 – primul an de implementare a Programului. Rezultatele arată un efort susținut al instituțiilor statului, într-un context dificil și cu un volum semnificativ de reforme asumate. Mai mult de jumătate din acțiunile planificate pentru 2025 au fost realizate, iar o mare parte dintre celelalte sunt în curs de implementare. Acest progres nu înseamnă că drumul este unul ușor sau că toate reformele sunt finalizate. Înseamnă însă că RM a trecut de la declarații la acțiuni concrete și că procesul de aderare la Uniunea Europeană este, astăzi, unul real, măsurabil și monitorizat. 

SITUAȚIA GENERALĂ PRIVIND IMPLEMENTAREA PNA 2025-2029

Programul Național pentru Aderarea RM la UE 2025–2029 este documentul de bază care arată, pas cu pas, ce trebuie să facă statul ca să se apropie de regulile și standardele UE și să avanseze în negocierile de aderare. 
Programul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 306/2025. Pentru perioada 2025–2029, PNA include 2898 de acțiuni prin care Moldova urmează să se alinieze la 3009 acte ale UE, prin: 
  • 1804 acțiuni normative (adică legi, hotărâri, regulamente – „schimbări în reguli”);
  • 1094 acțiuni de implementare (adică aplicarea în practică – sisteme, instruiri, proceduri, echipamente, servicii). 
Pentru anul 2025, a fost planificată alinierea la 1594 acte UE, care urmau să se materializeze în: 
  •  630 acțiuni normative; 
  •  463 acțiuni de implementare (209 cu termen stabilit și 254 cu termen continuu). 
Acest raport prezintă progresul acțiunilor normative (Anexa A) și de implementare (Anexa B), planificate până la 15 decembrie 2025.

Posted by
Labels: , , , , , , , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)