19.12.2024
Un nou raport despre căutarea și confiscarea datelor informatice stocate în 74 de țări: un pas crucial în combaterea criminalității informatice și obținerea probelor electronice
* * *
06.12.2024
Consolidarea echilibrului între răspunderii disciplinară a judecătorilor și respectarea independenței lor
Pe baza analizei cadrelor legale și a practicilor din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, opinia reafirmă că răspunderea disciplinară este esențială pentru a menține încrederea publicului în sistemul judiciar, protejând totodată judecătorii de presiuni externe.
Publicarea acestei opinii subliniază rolul CCJE ca voce expertă în apărarea principiilor fundamentale ale statului de drept și subliniază că instituțiile judiciare puternice și independente sunt vitale pentru stabilitatea democrațiilor europene.
* * *
02.12.2024
HUDERIA: Un nou instrument pentru evaluarea impactului sistemelor de inteligență artificială asupra drepturilor omului
Metodologia prevede crearea unui plan de atenuare a riscurilor, pentru a minimiza sau elimina riscurile identificate, protejând astfel publicul de eventualele prejudicii. De exemplu, dacă un sistem IA utilizat pentru recrutare se dovedește a avea prejudecăți împotriva anumitor grupuri demografice, planul de atenuare ar putea include ajustarea algoritmului sau implementarea unei supravegheri umane.
De asemenea, metodologia impune reevaluări periodice pentru a se asigura că sistemul IA continuă să funcționeze în mod sigur și etic, pe măsură ce contextul și tehnologia evoluează. Această abordare garantează protejarea publicului împotriva riscurilor emergente pe durata ciclului de viață al sistemului IA.
Metodologia HUDERIA a fost adoptată de Comitetul pentru Inteligență Artificială (CAI) al Consiliului Europei în cadrul celei de-a 12-a reuniuni plenare, care a avut loc la Strasbourg, în perioada 26-28 noiembrie. În 2025, metodologia va fi completată de Modelul HUDERIA, care va oferi materiale și resurse suplimentare, inclusiv instrumente flexibile și recomandări adaptabile.
* * *
28.11.2024
GRECO, organul anticorupție al Consiliului Europei, publică un raport de monitorizare privind Republica Moldova
GRECO concluzionează că Republica Moldova a pus în aplicare în mod satisfăcător 13 din cele 18 recomandări și a pus în aplicare parțial patru recomandări. O recomandare, referitoare la introducerea de norme pentru parlamentari privind modul de interacțiune cu terții care încearcă să influențeze procesul legislativ, nu a fost pusă în aplicare.
Adoptarea prezentului raport de monitorizare încheie cea de-a patra rundă a procedurii de conformitate în ceea ce privește Republica Moldova.
* * *
28.11.2024
Realegerea dnei Tatiana Puiu în calitate de membru al Comitetului European pentru Drepturile Sociale (ECSR) al Consiliului Europei
Avocata Tatiana Puiu este membru al ECSR din anul 2019, fiind aleasă și în calitate de Vicepreședinte al comitetului, începând din anul 2022.
Comitetul European al Drepturilor Sociale este structura de monitorizare a Cartei Sociale Europene. ECSR este compus din 15 membri independenți, imparțiali, care sunt aleși de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei pentru o perioadă de șase ani, care poate fi reînnoită o singură dată.
* * *
28.11.2024
Modelarea unui viitor democratic: Lansarea Anului European al Educației pentru Cetățenie Digitală 2025
Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală 2025 reprezintă o oportunitate unică de a impulsiona implementarea educației pentru cetățenie digitală în întreaga Europă. Pe parcursul anului, această inițiativă va evidenția beneficiile aplicării educației pentru cetățenie digitală în toate mediile (educație formală, non-formală și informală), subliniind cum aceasta ajută la combaterea discursului de ură, a cyberbullying-ului, discriminării, dezinformării, problemelor legate de confidențialitate și altor provocări asociate utilizării responsabile și etice a tehnologiilor digitale.
Conferința de Lansare va pune accent pe:
- prezentarea obiectivelor cheie ale Anului European 2025,
- o trecere în revistă a stadiului actual al educației pentru cetățenie digitală,
- recomandări pentru implementare și abordarea provocărilor conexe.
Prin intermediul sesiunilor interactive de workshop, experți guvernamentali, educatori, elevi, academicieni, reprezentanți ai societății civile și ai sectorului privat vor avea ocazia să împărtășească practici eficiente, lecții învățate și să contribuie la dezvoltarea unei foi de parcurs pentru educația pentru cetățenie digitală pentru perioada 2026-2036.
Limbile de lucru: Engleză și franceză (se va asigura interpretare simultană).
Descărcați Conceptul conferinței
Consultați Programul Conferinței
Oricine poate face o diferență prin promovarea importanței educației pentru cetățenie digitală. Anul European încurajează toți factorii interesați să sprijine această inițiativă și să ia măsuri concrete.
Detalii despre participare:
- Aplicați până cel târziu la 4 decembrie 2024 (miezul nopții) folosind acest formular online.
- Comitetul organizatoric al conferinței va evalua aplicațiile în funcție de:
- experiența profesională și interesul pentru subiect,
- rezultate relevante ale activității,
- potențialul de a contribui semnificativ la discuțiile privind avansarea educației pentru cetățenie digitală.
Participanții selectați vor fi notificați în săptămâna 9 decembrie 2024.
Important: Consiliul Europei va acoperi cheltuielile de transport doar pentru speakerii invitați și experții selectați. Prin urmare, toate celelalte părți interesate trebuie să-și organizeze singure transportul și cazarea în Strasbourg.
Se recomandă insistent să nu faceți angajamente financiare până la primirea confirmării oficiale de participare din partea Departamentului de Educație al Consiliului Europei.
Urmăriți pagina web a conferinței pentru informații suplimentare, inclusiv detalii practice, actualizări privind programul conferinței și documente de referință.
* * *
25.11.2024 -10.12.2024
Nu există nicio scuză pentru violența față de femei și fete: 16 Zile de Activism împotriva violenței în bază de gen
„Convenția de la Istanbul, ratificată de 38 de țări și de UE, este monitorizată de Grupul de Experți pentru Acțiune împotriva Violenței asupra Femeilor și Violenței Domestice (GREVIO). Monitorizarea GREVIO arată că, până acum, țările au realizat progrese, inclusiv prin înființarea de linii telefonice de asistență specializate disponibile 24/7, creșterea accesului la adăposturi și dezvoltarea unor planuri naționale de acțiune cuprinzătoare.
„Dar este necesar să se facă mai mult. De exemplu, țările ar trebui să combată mai eficient hărțuirea sexuală online, urmărirea obsesivă (stalking-ul) sau violența psihologică, care au devenit probleme tot mai mari în Europa, - a declarat oficialul european.
Republica Moldova a ratificat Convenția de la Istanbul prin Legea nr. 144 din 14 octombrie 2021.
La 27 noiembrie 2024, la Chișinău se desfășoară Prima Conferință Națională , la care vor fi analizate progresele realizate până în prezent și vor fi discutați pașii următori în procesul de implementare a Convenției de la Istanbul în Republica Moldova.
Planul național de activități pentru Campania „16 zile de activism împotriva violenței de gen”
* * *
22.11.2024
Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei marchează 25 de ani de activitate a instituției printr-un apel la reafirmarea angajamentului față de drepturile omului
Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, a marcat cea de-a 25-a aniversare a instituției printr-un discurs în care a subliniat necesitatea urgentă a unui angajament colectiv reînnoit față de drepturile omului, în contextul provocărilor globale tot mai intense.
„Acest moment de criză pentru drepturile omului este exact momentul în care acestea sunt cele mai necesare”, a declarat Comisarul O’Flaherty. Acesta a identificat șase provocări critice care amenință drepturile omului: pierderea memoriei istorice, renunțarea politică, slăbirea mecanismelor de protecție, populismul, scepticismul intelectual și nevoia tot mai mare de drepturi în fața crizelor globale.
Comisarul a făcut apel la o cooperare mai strânsă între instituțiile internaționale, subliniind importanța reaprinderii pasiunii societale pentru drepturile omului și a depășirii barierelor instituționale. De asemenea, a cerut statelor să își reînnoiască angajamentul de a proteja persoanele cele mai marginalizate, să mențină standarde înalte de guvernanță și să integreze drepturile omului în activității lor principale.
Încheind cu un mesaj de reziliență și optimism, Comisarul O’Flaherty a reamintit publicului responsabilitatea comună: „Pentru cei dintre noi cu roluri de conducere în domeniul drepturilor omului, speranța nu este o opțiune—este o datorie.”
- Sursa
- https://rm.coe.int/speech-delivered-on-the-occasion-of-the-25th-anniversary-of-institutio/1680b2891d
- Documente privind Republica Moldova
* * *
20.11.2024
Consiliul Europei adoptă un nou Plan de Acțiune pentru Republica Moldova
Comitetul Miniștrilor, care reprezintă cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, a adoptat Planul de Acțiune pentru Republica Moldova 2025-2028, elaborat împreună cu autoritățile naționale ale țării și organizațiile societății civile. Consiliul Europei va continua să sprijine eforturile Republicii Moldova de a-și alinia legislația, instituțiile și practicile la standardele Consiliului Europei în materie de drepturile omului, democrație și stat de drept.
Planul de acțiune va ajuta țara să implementeze reforme ambițioase, esențiale pentru procesul său de aderare la Uniunea Europeană, inclusiv în domeniile statului de drept, justiției și drepturilor fundamentale. Republica Moldova a obținut statutul de candidat la UE în iunie 2022, iar Cadrul de Negociere a fost adoptat în 2024. De asemenea, planul va sprijini autoritățile naționale în abordarea provocărilor generate de crizele regionale și globale și în combaterea efectelor războiului de agresiune în curs al Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Acesta este al patrulea plan de acțiune al Consiliului Europei pentru țară, începând din 2013. Se bazează pe bunele practici și realizările planurilor de acțiune anterioare și deschide noi domenii de intervenție, precum lupta împotriva traficului de ființe umane, prevenirea consumului de droguri și a dependențelor, implicarea crescută a societății civile și participarea tinerilor în procesul decizional democratic. Necesitățile totale de finanțare pentru acest plan de acțiune sunt estimate la 30 de milioane de euro.
Noul Plan de Acțiune pentru Republica Moldova
* * *
19.11.2024
Ratificarea Convenției Consiliului Europei pentru protecția patrimoniului audiovizual și Protocolului acesteia
Prezenta Convenție și Protocolul său sunt primele instrumente internaționale obligatorii în acest domeniu, axate pe principiul depozitării legale obligatorii a tuturor materialelor cu imagini în mișcare produse sau coproduse și puse la dispoziția publicului în fiecare stat parte, cu aplicarea celor mai recente tehnologii de conservare și restaurare, pentru prevenirea pe termen lung a deteriorării. Adițional, Convenția prevede asigurarea disponibilității materialelor pentru consultare în scopuri academice sau de cercetare, sub rezerva normelor internaționale sau naționale privind drepturile de autor.
Până în prezent, Convenția a fost ratificată de 12 state membre ale Consiliului Europei: Bosnia și Herțegovina, Croația, Franța, Georgia, Germania, Ungaria, Lituania, Luxembourg, Monaco, Polonia, Serbia și Slovacia.
Convenția europeană pentru protecția patrimoniului audiovizual (STE 183)
Protocol la Convenția europeană pentru protecția patrimoniului audiovizual (STE 184)
* * *
13.11.2024
Luxemburgul preia Președinția Comitetului Miniștrilor
Luxemburgul a preluat Președinția rotativă a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei de la Lituania, în cadrul unei reuniuni a reprezentanților celor 46 de state membre ale organizației.
Adresându-se Comitetului Miniștrilor, președintele în exercițiu, Gabrielius Landsbergis, ministrul Afacerilor Externe al Lituaniei, a prezentat realizările țării sale.
Xavier Bettel, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Externe și Comerțului Exterior al Luxemburgului, a prezentat apoi prioritățile președinției țării sale pentru următoarele șase luni.
Luxemburgul va asigura că Consiliul Europei continuă să-și pună expertiza la dispoziția Ucrainei și a milioanelor de oameni afectați de conflict, concentrându-se în special pe respingerea impunității pentru crimele comise în Ucraina.
Programul președinției se va axa, de asemenea, pe următoarele priorități:
- Statul de drept și democrația - promovarea standardelor și politicilor comune ca instrumente-cheie împotriva regresului democratic și a amenințărilor în creștere din Europa;
- Conviețuirea - promovarea respectului și înțelegerii reciproce în societățile noastre diverse;
- Cultură, sport și patrimoniu - factori pentru promovarea drepturilor omului.
* * *
12.11.2024
Moldova: Comisia Anti-Rasism solicită măsuri suplimentare împotriva discursului de ură și a infracțiunilor motivate de ură
Într-un nou raport, Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) laudă autoritățile din Republica Moldova pentru eforturile de a îmbunătăți legislația privind egalitatea și infracțiunile motivate de ură și pentru o mai bună integrare a migranților. Cu toate acestea, sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a combate discursul de ură și infracțiunile motivate de ură, precum și inegalitățile, inclusiv cele împotriva romilor.
* * *
07.11.2024
Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, s-a întâlnite cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la reuniunea Comunității Politice Europene de la Budapesta
„Reprezentând cele 46 de state membre, Consiliul Europei este un partener esențial al Comunității Politice Europene, în special în ceea ce privește sprijinul nostru pentru Ucraina și eforturile noastre de a stabili responsabilitatea pentru crima de agresiune a Rusiei. Aș dori să mulțumesc guvernului ungar pentru găzduirea întâlnirii, care a oferit o platformă importantă pentru liderii europeni de a discuta provocările actuale și domeniile de cooperare. Aștept cu nerăbdare să particip la următorul summit din Albania, în 2025.”
* * *
05.11.2024
Consiliul Europei oferă sprijin cuprinzător Republicii Moldova pentru a răspunde nevoilor persoanelor strămutate din Ucraina
În discursul său de deschidere, Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Adrian Efros, a menționat că 1,2 milioane de cetățeni ucraineni au traversat granița moldovenească, dintre care peste 100.000 au ales să rămână pe termen lung. „Reafirmăm angajamentul nostru de a proteja drepturile omului și de a sprijini toate persoanele aflate în nevoie. Vom continua eforturile de a construi un cadru legislativ incluziv, de a asigura accesul la servicii esențiale și de a integra refugiații în viața economică și socială a țării. Apreciem foarte mult sprijinul oferit de Consiliul Europei și partenerii noștri internaționali și credem cu tărie că, împreună, putem crea un viitor mai sigur și mai prosper pentru toți cei care caută refugiu în Republica Moldova.”
Vorbind în numele Președinției Lituaniei a Comitetului Miniștrilor, Tadas Valionis, ambasadorul Lituaniei în Republica Moldova, a salutat solidaritatea remarcabilă a țării cu persoanele care fug de conflictul din Ucraina, oferindu-le adăpost și sprijin, precum și un pasaj sigur către alte țări. „Responsabilitatea pentru astfel de încălcări este esențială și necesită eforturi concertate. Lituania rămâne ferm angajată în sprijinul Ucrainei, subliniind necesitatea de a intensifica presiunea asupra Rusiei pentru a asigura responsabilitatea deplină pentru crimele sale și pentru a deschide calea către o pace justă, durabilă și de lungă durată în Ucraina și Europa”, a subliniat ambasadorul Valionis.
La rândul său, Reprezentantul Special al Secretarului General pentru Migrație și Refugiați (SRSG), David Best, a evidențiat faptul că proiectul în curs de desfășurare „Consolidarea protecției drepturilor omului ale refugiaților și migranților în Republica Moldova” „se bazează pe corpul amplu de standarde ale Consiliului Europei, în special pe jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și pe practici promițătoare în domeniu. Proiectul sprijină autoritățile naționale și alți actori în abordarea nevoilor refugiaților și migranților, ajutând totodată la construirea unor sisteme reziliente și durabile de migrație, azil și primire.”
El a subliniat, de asemenea, că proiectul a întărit capacitățile profesioniștilor implicați în sprijinirea persoanelor strămutate în mai multe sectoare, precum protecția socială, sănătatea, educația și aplicarea legii, care au fost necesari să fie instruiți, iar serviciile de sprijin și informațiile au trebuit să fie disponibile pentru cei aflați în nevoie.
Conferința a reunit reprezentanți ai instituțiilor de stat din Republica Moldova și din alte state membre ale Consiliului Europei, misiuni diplomatice, organizații internaționale, activiști ai societății civile și experți din domeniu. Împreună, aceștia au analizat realizările proiectului și au discutat căi de cooperare viitoare pentru consolidarea sistemelor de migrație și azil ale țării.
În acest sens, Ministerul Educației și Cercetării a contribuit esențial la încadrarea copiilor refugiați din Ucraina în instituțiile de învățământ din țară, unde au fost deschise clase cu predare în limba ucraineană și puse la dispoziție manuale din Ucraina. De asemenea, au fost organizate ore de limba română pentru persoanele refugiate, inclusiv copii, pentru o mai bună adaptare în societatea noastră.
În cadrul proiectului a fost elaborat „Jurnalul de reziliență pentru adolescenți”, în română, ucraineană, engleză și rusă), conceput pentru a consolida reziliența copiilor care trec prin diferite situații de viață stresante și dificile.
La conferință au participat reprezentanți ai instituțiilor de stat din Republica Moldova și din alte state membre ale Consiliului Europei, misiuni diplomatice, organizații internaționale, activiști ai societății civile și experți care lucrează în domeniu. Evenimentul a constituit un prilej de a discuta despre posibilitățile de cooperare în vederea consolidării asistenței și protecției oferite persoanelor refugiate.
* * *
04.11.2024
Moldova: Al doilea tur al alegerilor prezidențiale, bine gestionat, a oferit alegătorilor o alegere autentică, în ciuda deficiențelor legale, a acoperirii media dezechilibrate și a impactului interferenței străine, afirmă observatorii internaționali
Alegerile prezidențiale s-au desfășurat conform Codului Electoral din 2022, care, în ciuda revizuirilor frecvente, oferă o bază adecvată pentru organizarea de alegeri democratice. Aplicarea reglementărilor generale în perioada scurtă a turului doi a condus la dispoziții contradictorii și ambiguități, limitând eficiența căilor de atac legale și a oportunităților de campanie, în timp ce cerințele excesiv de stricte de raportare financiară, combinate cu transparența limitată, au afectat negativ transparența finanțării campaniei în turul doi. Președintele în exercițiu, Maia Sandu, a beneficiat în continuare de utilizarea necorespunzătoare a resurselor publice, deși într-o măsură mult mai redusă față de primul tur, și de o acoperire mediatică dezechilibrată, fapt care nu a oferit concurenților oportunități egale, au afirmat observatorii.
„Participarea ridicată a alegătorilor, în special a femeilor, atât în Moldova, cât și în străinătate, reflectă un angajament puternic de a contribui la viitorul țării. Procesul a fost bine gestionat în secțiile de votare și demonstrează că moldovenii, indiferent de viziunea politică, pot coopera și comunica deschis și respectuos”, a declarat Lucie Potůčková, Coordonatorul special și liderul observatorilor pe termen scurt ai OSCE, și șefa delegației Adunării Parlamentare a OSCE. „În ciuda polarizării evidențiate adesea pe rețelele sociale, aceste interacțiuni sunt un exemplu al rezilienței conexiunilor și dialogului din viața reală. Apreciez eforturile autorităților moldovenești de a proteja integritatea alegerilor, contracarând interferențele externe și asigurând un mediu de vot sigur și pașnic. Astfel de măsuri întăresc încrederea în democrație și subliniază unitatea care se află dincolo de perspectivele diferite.”
Turul doi s-a desfășurat pe fondul continuării investigațiilor privind interferența străină și schemele de cumpărare de voturi destinate influențării rezultatelor din primul tur și a referendumului constituțional organizat simultan. Aceste investigații au inclus rețineri, percheziții, confiscarea de materiale și emiterea de amenzi.
„Aceste alegeri au fost organizate în condiții extrem de provocatoare, confruntându-se cu scheme fără precedent de corupere a procesului electoral. În ciuda acestui fapt, administrația electorală merită recunoașterea noastră deplină pentru o muncă bine făcută. Nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil fără sutele de femei angajate care au lucrat în secțiile de votare,” a spus Jone Blikra (Norvegia, SOC), șefa delegației APCE. „Din păcate, turul doi a confirmat cât de profund divizată este Moldova în realitate. Președintele ales va trebui să construiască punți pentru a depăși aceste falii sociale, mai ales având în vedere alegerile parlamentare din anul viitor.”
În ansamblu, mass-media le-a oferit alegătorilor suficiente informații pentru a face o alegere informată, inclusiv printr-o dezbatere între cei doi candidați. Radiodifuzorul public a oferit o acoperire mai amplă pentru cei doi candidați în turul doi, deși o mare parte din acoperirea radio a fost dedicată guvernului, fără o analiză critică. Monitorizarea media a arătat că, deși cele patru posturi de televiziune monitorizate au alocat timp de antenă aproape egal celor doi candidați în emisiunile de știri, au prezentat o tendință de părtinire în ton, acoperind-o pe Sandu aproape exclusiv pozitiv sau neutru, în timp ce pe oponentul său, Alexandr Stoianoglo, într-un mod mai critic, inclusiv în unele programe editoriale.
Pregătirile pentru turul doi au fost eficiente și profesioniste, iar administrația electorală a respectat termenele legale. Comisia Electorală Centrală a continuat să funcționeze în mod colegial și transparent și a organizat sesiuni publice. Între tururi, Comisia și-a continuat programul de educație a alegătorilor, inclusiv prin materiale dedicate studenților și votanților pentru prima dată.
„Felicităm poporul moldovean pentru desfășurarea profesionistă a alegerilor prezidențiale, cu un simț extraordinar al datoriei și dedicării, în ciuda interferenței masive continue din partea Rusiei și a actorilor sponsorizati de Rusia,” a declarat Marta Temido, șefa delegației Parlamentului European. „Determinarea autorităților și a cetățenilor moldoveni de a proteja integritatea procesului democratic a fost evidentă în acest al doilea tur. Încurajăm autoritățile să continue aceste eforturi în perspectiva alegerilor parlamentare de anul viitor și vom fi pregătiți să susținem Moldova în apărarea democrației sale.”
Ziua alegerilor a fost în general calmă și bine organizată, iar procesul de vot a fost evaluat în mod copleșitor pozitiv de observatori, cu doar câteva probleme procedurale observate. Numărarea voturilor și centralizarea rezultatelor au fost evaluate în general pozitiv.
„În evaluarea echipei noastre asupra procesului, am observat că lipsa unor reglementări adaptate pentru campania din turul doi a creat unele provocări pentru candidați și a influențat transparența finanțării campaniei, de exemplu. Monitorizarea noastră media a arătat, de asemenea, părtinirea în favoarea candidatului în exercițiu”, a declarat Urszula Gacek, șefa misiunii de observare a alegerilor din partea ODIHR a OSCE. „Rolul nostru ca ODIHR este să ajutăm Moldova să abordeze aceste și alte aspecte observate, și vom oferi recomandări concrete care sperăm să fie în beneficiul proceselor electorale din Moldova pe viitor.”
În perioada premergătoare turului doi, observatorii au monitorizat și centralizarea rezultatelor din primul tur și ale referendumului constituțional, precum și soluționarea contestațiilor aferente. Pe 31 octombrie, Curtea Constituțională a confirmat că poziția „Da” a trecut, interpretând legea ca stabilind rezultatele pe baza voturilor valide exprimate. Alegătorii și candidații au avut posibilitatea de a depune plângeri cu privire la încălcările din ziua alegerilor și de a contesta rezultatele, însă neînregistrarea anumitor plângeri și întrebările legate de mecanismele adecvate pentru contestarea unor probleme au limitat accesul la căile de atac legale.
* * *
02-04.11.2024
APCE monitorizează turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova
Delegația a avut programate întâlni cu cei doi candidați care concurează în alegerile prezidențiale, precum și cu șefii Misiunii OSCE și ai delegației UE în Republica Moldova, înainte de a observa desfășurarea votului pe 3 noiembrie.
Un reprezentant al Comisiei de la Veneția – grupul de experți juridici independenți ai Consiliului Europei – a oferit asistență juridică în cadrul misiunii de observare a alegerilor organizate de APCE.
O conferință de presă comună este programată pentru luni, 4 noiembrie, la ora 15:00, la Chișinău.
* * *
29-30.10.2024
Protejarea peisajelor Europei pentru generațiile viitoare
Conferința servește ca platformă de dialog asupra activităților viitoare legate de convenție, precum și asupra rolului acesteia în avansarea obiectivelor mai largi ale Consiliului Europei în domeniile drepturilor omului și mediului. Participanții au analizat punctele cheie ale Declarației de la Reykjavík, reflectând angajamentul sporit față de protecția mediului și dezvoltarea durabilă în întreaga Europă.
Prin promovarea cooperării între statele membre, conferința urmărește să consolideze eforturile colective în direcția unei gestionări durabile a terenurilor și protecției mediului, în conformitate cu provocările actuale legate de schimbările climatice și pierderea biodiversității.
Convenția Europeană a Peisajului, adoptată de Consiliului Europei, cunoscută și sub denumirea de Convenția de la Florența, a fost adoptată în 2000 pentru a promova protecția, gestionarea și planificarea peisajelor din întreaga Europă. Aceasta recunoaște peisajele ca parte fundamentală a identității Europei, modelând viața culturală, ecologică și economică. Convenția încurajează autoritățile publice și comunitățile locale să se implice activ în gestionarea durabilă a peisajelor lor.
În lumina priorităților stabilite de șefii de stat și de guvern ai Consiliului Europei la al 4-lea Summit, desfășurat la Reykjavík în 16-17 mai 2023, a 12-a Conferință privind Convenția va permite reprezentanților statelor părți să își consolideze cooperarea în concordanță cu noile obiective ale Organizației în domeniul drepturilor omului și mediului.
În cadrul întâlnirii, reprezentanții statelor sunt invitați să discute programul de activități viitoare, luând în considerare Declarația de la Reykjavík, deciziile Comitetului Director pentru Cultură, Patrimoniu și Peisaj al Consiliului Europei și mandatul stabilit de Comitetul Miniștrilor.
Republica Moldova a ratificat Convenția Europeană a Peisajului în 2001.
Mai multe informații despre Conferințele Convenției Peisajului ale Consiliului Europei.
* * *
24.10.2024
Consiliul Europei solicită măsuri pentru tineri și schimbările climatice
Principiul „nicio pedeapsă fără lege” ar trebui pus în aplicatare. Statele ar trebui să respecte în mod special drepturile tinerilor vulnerabili, inclusiv tinerii marginalizați și indigeni, atunci când aceștia își exprimă îngrijorările cu privire la degradarea mediului în discursul public. Statele europene ar trebui, de asemenea, să consolideze participarea tinerilor în procesele de luare a deciziilor legate de climă și să crească gradul de conștientizare, inclusiv prin sprijin financiar acordat organizațiilor de tineret care lucrează pe probleme climatice.
Investițiile în locuri de muncă verzi, educație și competențe sunt o altă recomandare. Statele membre ar trebui să ofere finanțare dedicată tinerilor antreprenori verzi prin scheme de microfinanțare și proiecte de Cercetare și Dezvoltare în domeniul tehnologiilor verzi. Lucrătorii de tineret ar trebui să primească sprijin personalizat; clădirile și facilitățile oferite de autorități (cluburi și centre de tineret, școli și centre de tineret) ar trebui să fie rezistente la schimbările climatice pentru a asigura condiții optime de lucru și trai.
Statele europene ar trebui, de asemenea, să caute modalități de a reduce consecințele dăunătoare ale crizei climatice asupra sănătății fizice și mentale a tinerilor, prin înființarea de servicii dedicate tineretului. Autoritățile ar trebui să sprijine cercetarea fenomenului de eco-anxietate, să crească gradul de conștientizare asupra acestuia și să dezvolte servicii de sprijin pentru cei care suferă din cauza lui.
Tinerii ar trebui să fie furnizați cu informații de încredere și accesibile despre problemele de mediu, în principal și de preferință în formate digitale, inclusiv în limbile minorităților. Ar trebui să se stabilească garanții legale și practice pentru a limita răspândirea dezinformării pe teme de mediu.
Statele ar trebui, de asemenea, să ia în considerare înființarea unor instituții specializate, cum ar fi un comisar pentru generațiile viitoare, pentru a încuraja o perspectivă pe termen lung asupra deciziilor de politică legate de climă.
În cinci ani, Comitetul de Miniștri va revizui implementarea acestei recomandări.
* * *
21.10.2024
Republica Moldova: Alegerile și referendumul bine gestionate și competitive, în ciuda încercărilor serioase de a submina integritatea acestora, spun observatorii internaționali
Administrația electorală a lucrat profesionist și a demonstrat imparțialitate în luarea deciziilor. În cadrul unei campanii competitive, dar puțin vizibilă, alegătorii au avut la dispoziție o varietate de alternative politice printre candidații la președinție, care au fost înregistrați într-un proces inclusiv. Totuși, modul în care campaniile pentru alegerile prezidențiale și pentru referendum au fost desfășurate simultan, precum și acoperirea mediatică favorabilă pentru titular și guvern, nu au oferit oportunități complet egale. A fost remarcată uilizarea abuzivă a resurselor publice în campanie , se menționează în declarație.
„Moldova merită apreciată pentru implementarea mai multor reforme care au crescut încrederea publicului în sistemul electoral, în contextul propagandei grele din partea Rusiei. De la implementarea măsurilor de securitate cibernetică până la asigurarea unei participări ridicate a femeilor, sunt multe lucruri de celebrat în aceste alegeri,” a spus Lucie Potůčková, coordonatoarea specială și liderul observatorilor OSCE pe termen scurt. „Există, însă, câteva domenii care necesită îmbunătățiri. Perioada suprapusă între înregistrarea candidaților și campanie, de exemplu, a creat o competiție inegală, un aspect pe care ne-ar plăcea să îl vedem îmbunătățit.”
Campaniile au avut loc în contextul în care guvernul aborda amenințări la adresa securității naționale, generate de războiul cauzat de invazia Ucrainei de către Federația Rusă. Autoritățile de aplicare a legii, mulți actori internaționali și organizații ale societății civile au proclamat că Moldova este ținta unui „război hibrid” în desfășurare, direcționat din străinătate, care include finanțarea ilicită a actorilor politici, campanii de dezinformare și atacuri cibernetice.
„Ziua de ieri a marcat un moment crucial pentru Moldova, în ciuda războiului de agresiune pe scară largă dus de Rusia împotriva Ucrainei și a interferenței intensive susținute de Kremlin în procesele electorale,” a spus Petra Bayr (Austria, SOC), șefa delegației Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. „Felicităm conducerea țării pentru consultarea curajoasă a populației cu privire la această alegere fundamentală și suntem gata să sprijinim Moldova în consolidarea în continuare a unei societăți incluzive și deschise. Succesul va depinde de reformele democratice ulterioare și de capacitatea de a combate dezinformarea și interferențele externe, asigurând că procesul democratic al Moldovei rămâne legitim și transparent.”
„Salutăm rezultatele referendumului,” a declarat Michael Gahler, șeful delegației Parlamentului European. „În ciuda interferenței ruse masive, răuvoitoare și ilicite, în special prin cumpărarea de voturi, atacuri hibride și dezinformare, cetățenii Republicii Moldova au ales un viitor în UE. Felicităm autoritățile competente din Moldova pentru organizarea unor alegeri bine gestionate și eficiente în aceste circumstanțe extraordinare. Facem apel la toți factorii implicați să reziste oricărei interferențe, pentru a nu permite denaturarea rezultatelor din turul doi al alegerilor prezidențiale și alegerilor parlamentare din 2025.”
Deși cadrul legal revizuit pentru alegerile prezidențiale oferă o bază adecvată pentru desfășurarea unor alegeri democratice, modificările frecvente, introduse cu puțin timp înaintea alegerilor și fără consultări suficiente, au diminuat coerența legislației electorale și au afectat potențial certitudinea juridică. Cadrul legal pentru referendum, care se referea la întrebarea de a permite parlamentului să integreze drepturile și obligațiile UE în legislația națională fără o reformă constituțională ulterioară, are anumite lacune, inclusiv lipsa unor garanții adecvate împotriva utilizării abuzive a resurselor publice și, astfel, nu este pe deplin în conformitate cu standardele internaționale și angajamentele OSCE. Deși nu există standarde internaționale care să interzică desfășurarea concomitentă a celor două scrutinuri, realizarea acestora fără ajustarea reglementărilor de campanie a contribuit la o concurență inechitabilă între candidații prezidențiali.
„Numărul substanțial de observatori internaționali desfășurați pentru a observa alegerile este o mărturie a sprijinului ferm al comunității internaționale pentru parcursul democratic al Moldovei,” a spus Johan Büser, șeful delegației Adunării Parlamentare a OSCE. „În contextul războiului de agresiune pe scară largă dus de Rusia împotriva Ucrainei, actorii pro-ruși au dirijat interferențe externe și campanii de dezinformare, în timp ce opiniile tradiționale despre minorități și drepturile LGBT au fost uneori prezentate ca motive pentru a vota 'Nu' la referendumul UE.”
Ziua alegerilor a fost calmă și bine organizată, iar procesul de votare a fost evaluat în mod pozitiv de către observatori, cu doar câteva probleme procedurale notate. Numărarea voturilor și centralizarea rezultatelor au fost, de asemenea, evaluate în mod pozitiv, per ansamblu.
„Autoritățile electorale au fost transparente și profesioniste în activitatea lor, iar acest lucru s-a reflectat în evaluarea noastră pozitivă copleșitoare a zilei alegerilor,” a declarat Urszula Gacek, șefa misiunii de observare a alegerilor din partea Oficiului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului. „Observațiile noastre din ultimele săptămâni arată că condițiile nu au oferit candidaților o competiție echitabilă. Recomandările pe care le vom face pe baza observațiilor noastre vor fi destinate îmbunătățirii acestui aspect și altor domenii care necesită ajustări, pentru a crește reziliența și încrederea cetățenilor în procesele electorale din țară.”
Modificările recente au creat un cadru legal robust pentru finanțarea campaniilor, dar supravegherea a fost diminuată din cauza capacităților și resurselor limitate ale autorităților electorale. Limitele pentru donații și cheltuieli de campanie se aplică separat participanților la alegeri și la referendum, ceea ce înseamnă că partidele politice și blocurile electorale care au participat la ambele concursuri au avut posibilitatea de a cheltui mai mult.
În timpul campaniei, acoperirea politică la radio și televiziune a fost strict reglementată pentru a asigura corectitudine, acuratețe și imparțialitate, dar monitorizarea media de către ODIHR a arătat că titularul a primit cea mai mare acoperire în general, atât în programele de știri, cât și în cele editoriale, atât în calitatea sa oficială, cât și ca și candidat, fără o distincție clară între cele două. Acoperirea referendumului în toate buletinele de știri a fost foarte limitată. Conform legilor media electorale, candidații au beneficiat de un timp de antenă gratuit suficient.
Eficacitatea soluționării litigiilor electorale a fost limitată în tratarea unor cazuri. Deși termenele pentru soluționarea litigiilor respectă bunele practici internaționale, Comisia Electorală Centrală și instanța de apel nu au respectat întotdeauna termenele legale. Întrucât majoritatea deciziilor Comisiei privind inadmisibilitatea au fost menținute la revizuirea judiciară, unele probleme importante legate de campanie nu au fost examinate în fond.
* * *
16.10.2024
APCE va monitoriza alegerile prezidențiale și referendumul constituțional în Republica Moldova
Delegația va avea întâlniri cu candidații care participă la alegerile prezidențiale, cu șefii Misiunii OSCE și ai delegației UE în Republica Moldova, cu membrii Comisiei juridice a Parlamentului Moldovei, cu reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale, ai Consiliului Audiovizualului și ai Congresului Autorităților Locale din Republica Moldova, precum și cu reprezentanți ai societății civile și mass-media, înainte de a observa scrutinul din 20 octombrie.
O echipă de experți ai Comisiei de la Veneția – grupul de experți juridici independenți ai Consiliului Europei – va oferi sprijin juridic în timpul vizitei.
Conferință de presă comună
O conferință de presă comună este programată pentru luni, 21 octombrie, la ora 15:00, în Chișinău (locul urmează să fie specificat).
* * *
16.10.2024
Congresul solicită investiții în comunități mai prietenoase pentru vârstnici
Aceasta a fost concluzia unui raport al Congresului prezentat de co-raportoarele Carla Dejonghe (Belgia, ILDG) și Joanne Laban (Regatul Unit, ECR), în cadrul unei dezbateri pe tema „comunităților în curs de îmbătrânire”, desfășurate în timpul celei de-a 47-a sesiuni a Congresului Autorităților Locale și Regionale, pe 16 octombrie 2024.
Raportul a cerut investiții în autonomia persoanelor vârstnice la nivelul comunităților locale, promovarea muncii de voluntariat și a inițiativelor comunitare, precum și îmbunătățirea condițiilor de muncă și a competențelor îngrijitorilor formali și informali, care sunt deseori femei. Guvernele naționale au fost invitate să dezvolte programe specifice de sprijin pentru autoritățile locale și regionale, care sunt adesea responsabile pentru furnizarea sau supervizarea serviciilor de îngrijire pe termen lung. De asemenea, guvernele au fost îndemnate să asigure finanțare suficientă pentru aceste sisteme, inclusiv prin fonduri de egalizare destinate depășirii diferențelor teritoriale, și să creeze un context național favorabil muncii în sectorul de îngrijire.
Co-raportoarele au subliniat importanța implicării persoanelor vârstnice în îmbunătățirea serviciilor destinate generației lor și utilizarea măsurilor inovatoare, cum ar fi soluțiile bazate pe tehnologiile informaționale, pentru a le păstra independența.
Un invitat la dezbatere, primarul orașului Porto (Portugalia), Rui Moreira, a prezentat angajamentul orașului său pentru dezvoltarea unor comunități mai prietenoase pentru vârstnici și numeroasele inițiative întreprinse de Porto în ultimii ani ca oraș membru al Rețelei Globale a OMS pentru Orașe și Comunități Prietenoase pentru Vârstnici, încurajând membrii Congresului să se alăture acestei mișcări globale.
The WHO Global Network for Age-friendly Cities and Communities este o inițiativă lansată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 2010, care își propune să sprijine orașele și comunitățile din întreaga lume în crearea de medii care să fie prietenoase și accesibile persoanelor în vârstă.
Obiectivele principale ale rețelei sunt:
- Promovarea incluziunii sociale: Dezvoltarea comunităților care să permită persoanelor vârstnice să participe activ în viața socială, economică și culturală.
- Adaptarea mediului fizic și social: Asigurarea că orașele sunt proiectate pentru a răspunde nevoilor persoanelor vârstnice prin accesibilitate, infrastructură adecvată și servicii esențiale, inclusiv transport public, locuințe adaptate și spații publice sigure.
- Îmbunătățirea sănătății și bunăstării: Oferirea de acces la îngrijiri medicale și servicii de sănătate preventivă care să sprijine un stil de viață activ și sănătos pentru persoanele vârstnice.
- Crearea de oportunități pentru îmbătrânirea activă: Stimularea participării și contribuției persoanelor în vârstă la activități economice, politice, civice și de voluntariat.
Beneficiile aderării la rețea:
- Orașele și comunitățile membre primesc sprijin tehnic, acces la bune practici și resurse pentru a implementa inițiative prietenoase pentru vârstnici.
- Membrii pot face schimb de experiențe și colabora cu alte orașe și comunități din rețea.
Aceste inițiative contribuie la o mai bună calitate a vieții pentru persoanele în vârstă, permițându-le să rămână active și implicate în comunitățile lor.
* * *
15.10.2024
Oprirea violenței împotriva femeilor: Un nou raport subliniază necesitatea evaluării riscurilor pentru a proteja femeile de violență
În perioada de raportare a anului trecut, GREVIO a publicat șapte rapoarte de evaluare inițială (Luxemburg, Croația, Macedonia de Nord, Irlanda, Grecia, Republica Moldova și Liechtenstein). De asemenea, a început primele vizite tematice de evaluare pe tema „Construirea încrederii prin oferirea de sprijin, protecție și justiție” și a asistat la ratificarea Convenției de la Istanbul de către Uniunea Europeană.
* * *
14-17.10.2024
Congresul Autorităților Locale și Regionale: 10 ani de implicare a tinerilor și Protecția patrimoniului cultural al Ucrainei
Între 15 și 17 octombrie 2024, la Strasbourg, a avut loc cea de-a 47-a sesiune a Congresului Autorităților Locale și Regionale din cadrul Consiliului Europei. În această sesiune, s-au dezbătut subiecte esențiale precum protejarea patrimoniului cultural al Ucrainei în contextul războiului și provocările majore cu care se confruntă autoritățile locale și regionale din Europa.
Un moment important al Congresului a fost dezbaterea dedicată aniversării a 10 ani de la inițiativa "Rejuvenating Politics", care vizează integrarea tinerilor în viața democratică la nivel local și regional.
De asemenea, au fost discutate provocările legate de îmbătrânirea populației, economia circulară, și rolul reprezentanților locali în protecția drepturilor omului și reconstrucția Ucrainei.
* * *
11-12.10.2024
Comisia de la Veneția și-a desfășurat sesiunea plenară
Comisia de la Veneția, de asemenea, a adoptat trei opinii privind Armenia, care se concentrează pe proiectele de modificare a Codului Judiciar al Armeniei (privind evaluările judiciare), proiectele de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală referitoare la colectarea probelor fără consimțământ în investigațiile penale, precum și proiectele de legi care modifică și completează Legea privind Mass-Media și Codul Civil.
Agenda a inclus și două opinii privind Kârgâzstan, care se concentrează pe Legea nr. 72 ce modifică Legea privind organizațiile non-profit și pe proiectele de modificare a Codului de Procedură Penală referitoare la cauțiune și videoconferințe în procesele penale.
La 12 octombrie, Comisia a fost informată despre participarea Comisiei de la Veneția în misiuni de observare electorală ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în scopul furnizării de consultanță juridică pentru Republica Moldova, în legătură cu alegerile prezidențiale și referendumul constituțional, din 20 octombrie 2024.
Sesiunile plenare sunt închise publicului, dar toate opiniile adoptate și alte rapoarte vor fi publicate la începutul săptămânii viitoare pe site-ul Comisiei de la Veneția. Consultați agenda pentru mai multe detalii.
Sursa
Agenda sesiunii Comisiei de la Veneția
Aproximativ 25 de judecători și procurori au participat la un atelier de formare specializat privind investigarea și examinarea finanțării ilegale a partidelor politice și a campaniilor electorale. Sesiunea de formare de o zi, desfășurată la Institutul Național al Justiției, a abordat subiecte esențiale, cum ar fi cadrul juridic pentru finanțarea politică, metodele de investigare a încălcărilor electorale și explorarea practicilor actuale în materie de corupție electorală și cumpărare de voturi.
Aproximativ 15 reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale (CEC) și-au îmbunătățit abilitățile de comunicare în situații de criză în pregătirea pentru Alegerile Prezidențiale și Referendumul Constituțional Republican legat de UE (20.10.2024), în cadrul unui seminar organizat de Oficiul Consiliului Europei în Chișinău.
Alte puncte importante au inclus dezbateri privind detenția și condamnarea lui Julian Assange și efectele lor îngrijorătoare asupra drepturilor omului; despre a 90-a aniversare a Holodomorului – Ucraina se confruntă din nou cu amenințarea genocidului. A avut loc o dezbatere despre abordarea europeană comună pentru a soluționa traficul de migranți și pentru a clarifica soarta migranților, refugiaților și solicitanților de azil dispăruți.
* * *
08.10.2024
Judecători și procurori instruiți cu privire la investigarea și examinarea finanțării ilegale a partidelor politice și a campaniilor electorale
Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Falk Lange, și-a exprimat satisfacția cu privire la colaborarea continuă dintre principalii parteneri naționali. „Subiectul acestui seminar este extrem de util și va ajuta judecătorii, procurorii și alți profesioniști să investigheze mai bine încălcările financiare care, din păcate, apar nu numai în timpul perioadelor electorale, ci și între alegeri - cum ar fi finanțarea politică ilegală”, a declarat Falk LANGE.
Procurora șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a subliniat importanța discutării cazurilor de finanțare ilegală și corupție electorală și a descris aceste cazuri ca fiind „sensibile”.
„Este un subiect sensibil, pentru că sunt unele infracțiuni foarte evidente, în care toată societatea este de acord asupra pedepsei care ar trebui să fie. Când este vorba de o crimă, este un caz alb-negru și este clar că persoana care a comis-o trebuie să răspundă. Dar atunci când vorbim despre corupție într-un context electoral, este o problemă mult mai sensibilă. Este important să discutăm toate aspectele specifice, iar acest seminar este o ocazie excelentă de a face acest lucru. Sper că vom învăța cu toții lucruri pe care le putem aplica în cazuri concrete”, a declarat Veronica Dragalin.
Consultantul Consiliului Europei, formatorul Institutului Național al Justiției și vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale au împărtășit cazuri și metode proeminente actuale din Moldova, precum și jurisprudența relevantă a CEDO și diverse experiențe ale unor state europene (Lituania, Finlanda și România).
Instruirea a fost organizată în cadrul Proiectului Consiliului Europei Îmbunătățirea practicilor electorale în Republica Moldova, Faza III, în parteneriat cu Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova și Institutul Național al Justiției.
* * *
04.10.2024
CEC își consolidează abilitățile de comunicare înaintea alegerilor din 2024
Participanții au fost familiarizați cu Planul de Comunicare al CEC, ajustat cu asistența Consiliului Europei la sfârșitul lunii august 2024. Instruirea a pus accentul pe importanța identificării potențialelor crize de imagine și gestionarea eficientă a acestora, atât în timpul alegerilor, cât și ulterior.
În acest sens, consultantul Consiliului Europei a prezentat 16 studii de caz privind atacuri de comunicare și crize de imagine care au avut loc începând cu 1 august 2024. El a evidențiat criteriile pentru identificarea, pregătirea și reacționarea la aceste crize folosind abordări simetrice și asimetrice, precum și abordarea potențialelor surse de atacuri mediatice.
Obiectivele principale ale asistenței de comunicare a Consiliului Europei sunt sprijinirea CEC în protejarea credibilității sale, capacitatea de a influența pozitiv relatările publice și de a acționa într-un mod mai transparentă și deschisă față de toți actorii electorali.
Activitatea a fost realizată de Proiectul Consiliului Europei „Îmbunătățirea Practicilor Electorale în Republica Moldova”, Faza III, în parteneriat cu Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova.
* * *
30.09 -04.10.2024
Sesiunea de toamnă a APCE 2024: Sesiune dedicată apărătorilor drepturilor omului și provocărilor globale
Ceremonia de decernare a Premiului pentru Drepturile Omului Václav Havel 2024 – care onorează apărătorii excepționali ai drepturilor omului din întreaga lume – a fost un moment deosebit al sesiunii de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care se desfășoară la Strasbourg între 30 septembrie și 4 octombrie 2024. Premiul Václav Havel pentru Drepturile Omului, ediția a doisprezecea a fost acordat personalității politice de frunte din Venezuela și apărătoarei drepturilor omului María Corina Machado. Premiul, în valoare de 60.000 de euro, a fost prezentat în cadrul unei ceremonii speciale în ziua deschiderii sesiunii plenare de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) la Strasbourg.
Dezbateri au avut loc în baza unui raport despre propagandă și libertatea de informare în Europa. Propaganda poate fi folosită pentru a manipula opinia publică și pentru a amenința valorile noastre comune și demnitatea umană, precum și buna funcționare a sistemelor noastre democratice, afectând dezvoltarea opiniilor libere și participarea cetățenilor informați la dezbaterile și deciziile publice.
Raportul subliniază necesitatea de a aborda propaganda dăunătoare în mod eficient și într-o manieră mai coordonată; solicită statelor să nu limiteze răspunsul lor doar la restricții, care ar putea deveni un instrument de a reduce la tăcere vocile critice și opoziția, ci să dezvolte strategii holistice care să protejeze libertatea de exprimare și libertatea de informare. Rolul autorităților de reglementare independente, colaborarea sectorului media și a internetului și un peisaj mediatic independent și pluralist, inclusiv media de serviciu public finanțată adecvat, sunt fundamentale pentru a contracara propaganda dăunătoare și pentru a susține o societate democratică.
Este esențial să se construiască încrederea în instituții și ca publicul să fie informat cu date fiabile în privința chestiunilor de interes public. Transparența privind proprietatea și sursele financiare ale media trebuie îmbunătățită, iar accesul egal la informații și media, precum și alfabetizarea informațională, trebuie încurajate. Parlamentarii au adoptat Rezoluția 2567 privind propaganda și libertatea de informare în Europa
De asemenea, au fost solicitări pentru dezbateri urgente cu privire la „Situația deteriorată a drepturilor omului, statului de drept și democrației în Azerbaidjan”, despre „Persoanele dispărute din cauza războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei: prizonieri de război și civili în captivitate” și despre „Situația de urgență în domeniul sănătății și umanitară a femeilor și copiilor din Gaza”.
Noul Secretar General al Consiliului Europei, Alain Berset, a subliniat rolul crucial al Consiliului Europei într-un discurs din timpul sesiunii plenare de toamnă a Adunării, în contextul sărbătoririi a 75 de ani de la înființarea sa, în garantarea unui viitor de pace, stabilitate, prosperitate, securitate și demnitate pentru cetățenii Europei. De asemenea, el a evidențiat cele trei priorități ale mandatului său: sprijinul pentru Ucraina, acțiuni pentru revitalizarea democrației și susținerea unității familiei europene în toată diversitatea sa.
„Într-o lume afectată de forțe centrifuge, unde mișcările divergente par să câștige teren în acest moment, trebuie să lucrăm pentru a reveni la o convergență mai puternică. Și pentru a atinge această convergență, trebuie să ne menținem adevărul și valorile. Dialogul este de o importanță capitală. Un dialog între cei 46 de membri ai Consiliului Europei, pe care tocmai i-am descris ca egali mândri. Este un dialog interinstituțional, atât formal, cât și informal, în cadrul Consiliului Europei. Și este un dialog care respectă diversitatea, dar este profund ancorat în fundațiile formate de valorile noastre”, a adăugat el.
El a menționat, de asemenea, un plan de acțiune pentru promovarea democrației, în scopul revitalizării procesului democratic, precum și posibilitatea de a organiza un summit al șefilor de stat și de guvern în mod regulat.
Ministrul de Externe al Republicii Macedonia de Nord, Timcho Mucunski, de asemenea s-a adresat Adunării. Ministrul de Externe lituanian Gabrielius Landsbergis, președintele Comitetului Miniștrilor, va prezenta comunicarea tradițională din partea acestui organism și va răspunde întrebărilor membrilor.
Au avut loc și dezbateri pe tema activităților Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru implementarea Declarației de la Reykjavik, cu o declarație din partea guvernatorului băncii, Carlo Monticelli; privind onorarea obligațiilor și angajamentelor de către Bosnia și Herțegovina; despre riscurile și oportunitățile metaversului; și despre garantarea dreptului oamenilor la hrană.
La sesiune a participat și o delegație a Parlamentului Republicii Moldova.
Din componența delegației conduse de deputatul Ion Groza, șeful delegației naționale la APCE, fac parte deputații Andrian Cheptonar și Constantin Starîș.
Postări
