 |
CPESC: Masive informationale
26 septembrie - Ziua Europeană a Limbilor
BV-CoE: Compendiu de standarde europene și bune practici de motivare judiciară
.png)
Peçi, Idlir. Compendium of European Standards and Good practices of Judicial Reasoning / Igor Dolea, Tudor Osoianu, Vincent Delbos, [et al.] - Council of Europe, 2024. - 142 p.- URL: https://rm.coe.int/compendium-of-european-standards-and-good-practicies-of-judicial-reaso/1680b28090
.png)
Peçi Idlir. Compendiu de standarde europene și bune practici de motivare judiciară /Elaborat de Idlir Peçi, în baza informațiilor și datelor colectate de către: Igor Dolea, Tudor Osoianu, Vincent Delbos, [et al.; Proiectul „Consolidarea sistemului de justiție penală
bazat pe respectarea drepturilor omului în Republica Moldova”.- - Consiliul Europei, 2024. - 142 p.. - URL: https://rm.coe.int/compendiu-de-standarde-europene-si-bune-practici-de-motivare-judiciara/1680b2808f
Motivarea unei hotărâri judecătoreşti nu este doar o formalitate juridică – este esențială pentru garantarea unui proces echitabil și pentru consolidarea încrederii cetățenilor în justiție. Studiile efectuate în Republica Moldova au arătat că există lacune importante în ceea ce privește calitatea motivării deciziilor penale. Tocmai de aceea, Consiliul Europei a publicat acest compendiu, un instrument practic menit să sprijine judecătorii în procesul de redactare a unor hotărâri bine motivate, clare și conforme cu standardele europene.
Un raport recent privind aplicarea sancțiunilor penale în Moldova a relevat că majoritatea hotărârilor studiate prezentau un nivel mediu de motivare, iar o parte semnificativă aveau argumentații slabe sau incomplete. Problemele cele mai frecvente vizau:
- lipsa unei motivări clare pentru acceptarea sau respingerea circumstanțelor atenuante/aggravante,
- individualizarea pedepsei,
- proporționalitatea sancțiunii,
- ignorarea argumentelor esențiale aduse de apărare.
Pentru a combate aceste carențe, raportul a propus elaborarea unor modele de hotărâri motivate corespunzător. Astfel, Consiliul Europei, prin proiectul „Consolidarea sistemului de justiție penală bazat pe respectarea drepturilor omului”, a susținut elaborarea compendiului de față.
Capitolul I: Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului
Primul capitol analizează hotărârile CEDO privind Moldova, subliniind neregulile privind motivarea deciziilor penale. Printre cele mai frecvente probleme identificate se numără:
- motivarea stereotipă, superficială,
- ignorarea apărării în raport cu probele acuzării (ex: Becciev, Țrban),
- lipsa unei justificări clare pentru arestare sau prelungirea detenției (ex: Stepuleac, Mușuc),
- refuzuri nemotivate de a audia martori ai apărării (ex: Țurcan),
- condamnări fără motivare explicită (ex: Popovici).
De asemenea, se remarcă carențe în examinarea fondului: neglijarea alibiurilor, evaluarea superficială a credibilității martorilor, sau interpretări greșite ale legii care ar fi putut duce la achitare.
Capitolul II: Principii generale de motivare și redactare juridică
Motivarea legală nu se rezumă la citarea articolelor din lege. Ea presupune o argumentare logică, coerentă și structură clară. Capitolul al doilea insistă asupra necesarului unei structuri standardizate a hotărârilor, pornind de la problema de drept, continuând cu analiza detaliată și ajungând la concluzia clară. Un asemenea traseu previzibil asigură transparență și permite evaluarea eficienței motivării.
Capitolul III: Cerințe din Codul de procedură penală (CPP)
CPP al Republicii Moldova conține prevederi clare privind cerințele de motivare a unei hotărâri. Printre acestea se numără:
- respectarea legalității, temeiniciei și motivării sentinței,
- indicarea expresă a probelor acceptate și respinse,
- justificarea respingerii probelor apărării,
- excluderea ipotezelor nefondate.
Jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Supreme de Justiție susține aceste standarde, subliniind rolul esențial al independenței judecătorilor în aprecierea faptelor și probelor. De asemenea, CSJ a emis hotărâri explicative care, chiar dacă nu sunt obligatorii, oferă orientare practicienilor.
Capitolul IV: Exemple de bune practici
Ultimul capitol prezintă extrase din hotărâri judecătorești considerate exemple de bună practică – din Moldova și alte țări europene. Acestea ilustrează:
- cum se motivează acceptarea sau respingerea probelor,
- cum se justifică proporționalitatea pedepsei,
- cum se răspunde detaliat la argumentele apărării,
- cum se construiește o argumentație clară și logică.
Aceste extrase sunt prezentate fără comentarii suplimentare, pentru a lăsa calitatea motivării să "vorbească de la sine". Ideea este ca ele să inspire judecătorii în munca lor cotidiană, oferindu-le repere practice pentru redactarea unor decizii temeinic motivate.
Concluzie
Compendiul publicat de Consiliul Europei este un ghid util și bine structurat, care încurajează o cultură judiciară bazată pe transparență, logică juridică și respectarea drepturilor omului. Prin aplicarea acestor standarde, justiția penală din Republica Moldova poate deveni nu doar mai eficientă, ci și mai aproape de cetățean.
Un proces bine motivat este fundamentul unei justiții corecte. Iar acest compendiu este un pas important spre o asemenea justiție.
.png)
.png)
BV - Evaluarea progresului RM privind implementarea recomandărilor Comisiei Europene în contextul procesului de aderare la UE: Raportul de monitorizare independentă nr. 2
Raportul de monitorizare independentă nr. 2 Evaluarea progresului Republicii Moldova în implementarea recomandărilor Comisiei Europene privind Clusterul „Elementele fundamentale” în contextul aderării la Uniunea Europeană, 28 iulie, 2025 / Proiectul „Societatea Civilă pentru
Integrarea Europeană”; Adrian Ermurachi, Diana Doroș Ecaterina Popșoi, Ecaterina Rusu, Marina Soloviova, Mihai Mogîldea, Nadine Gogu, Serghei Merjan , Sergiu Sainciuc, Stas Madan, Vadim Vieru, Vitalie Rapcea . - Ch., 2025 . - 126 p.; Idem [Resursa electronica]. - URL:https://www.euromonitor.md/wp-content/uploads/2025/07/Shadow-report_MD-EU-Enlargement_2025_RO.pdf
Având în vedere faptul că Republica Moldova deține statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, Comisia Europeană publică anual câte un raport1 cuprinzător care evaluează nivelul de pregătire a țării pentru aderare și progresul înregistrat în acest sens. Rapoartele evaluează nivelul de pregătire pentru toate capitolele Acquis-ului UE care urmează să fie negociate de Chișinău și Bruxelles, precum și formulează recomandări specifice pentru fiecare capitol, care derivă din principalele provocări identificate de Comisie.
Prezentul Raport este la a doua sa ediție (prima a fost publicată în 20242) și evaluează modul în care autoritățile Republicii Moldova au implementat recomandările Comisiei din cadrul capitolelor din clusterul „Fundamentals” al procesului de aderare.
Scopul Raportului este de a face o evaluare a dinamicii reformelor realizate de guvernarea de la Chișinău în implementarea capitolelor fundamentale ale procesului de aderare și, totodată, de a contribui la procesul de elaborare a primului Raport de extindere al Comisiei Europene pentru Republica Moldova, care urmează să fie publicat în toamna anului curent. Drept urmare, perioada de monitorizare este 1 iulie 2024 - 31 mai 2025 (totuși, pentru a păstra actualitatea, raportul cuprinde și cele mai importante evoluții înregistrate până în 10 iulie 2025 inclusiv, când a avut loc ultima ședință a actualei legislaturi).
Subiectele și capitolele monitorizate în cadrul prezentului Raport sunt (conform Raportului Comisiei din noiembrie 2024): ● Democrația ● Reforma Administrației Publice ● Reforma justiției ● Lupta cu corupția ● Drepturile fundamentale ● Libertatea de exprimare ● Securitatea ● Economia de piață funcțională ● Achizițiile publice ● Statisticile ● Controlul financiar ● Politicile sociale și ocuparea forței de muncă
Acest Raport oferă o evaluare independentă a progresului Republicii Moldova în implementarea recomandărilor Comisiei Europene incluse în grupul de capitole referitoare la elementele fundamentale, esențial pentru deschiderea și desfășurarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
Evaluarea acoperă perioada Iulie 2024 - mai 2025 și este realizată de un consorțiu de organizații ale societății civile, în baza unei metodologii calitative și cantitative ce urmărește consistența, sustenabilitatea și impactul reformelor. Scorul mediu estimat pentru implementarea recomandărilor Comisiei Europene ce țin de clusterul (grupul de capitole) referitor la elementele fundamentale este estimat la 3,2 puncte din 5 maximum. Acest scor reflectă nivelul: „Implementarea a fost inițiată și un anumit progres sesizabil a fost atins”. Astfel, ca și în raportul precedent, pe de o parte apreciem faptul că implementarea recomandărilor este în proces de desfășurare, deși cu viteze variabile, iar pe de altă parte atenționăm asupra necesității de a impulsiona implementarea recomandărilor și de a asigura continuitatea reformelor-cheie ce fac parte din elementele fundamentale. Deși au fost înregistrate progrese relevante în majoritatea domeniilor, implementarea rămâne inegală, iar o serie de constrângeri structurale, administrative și politice persistă. Procesul de integrare în UE a fost susținut prin adoptarea Programului Național de Aderare 2025-2029.
Vezi de asemenea
Lansarea Raportului - t.ly/p9vhB (29.07.25)
Raportul de monitorizare independentă nr. 1 Evaluarea progresului Republicii Moldova privind implementarea recomandărilor Comisiei Europene în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană
Noutăți CoE-RM - Iulie 2025
30.07.2025
Lupta împotriva traficului de ființe umane trebuie să fie esențială în strategiile de combatere a criminalității, afirmă experții Consiliului Europei
„Traficul de ființe umane este una dintre cele mai profitabile afaceri pentru crima organizată”, a declarat Conny Rijken, președinta GRETA. „Crima organizată prosperă adesea pe seama factorilor care sporesc vulnerabilitatea persoanelor în fața traficului. De aceea, actuala a patra rundă de evaluare desfășurată de GRETA subliniază importanța abordării acestor vulnerabilități, cu accent pe modul în care statele previn traficul, sprijină victimele vulnerabile și pedepsesc traficanții. GRETA evidențiază totodată rolul tot mai mare al tehnologiilor și inteligenței artificiale (IA) în facilitarea traficului, în special al copiilor, și îndeamnă statele să abordeze dimensiunea digitală a acestei infracțiuni.”
GRETA sprijină pe deplin apelul ICAT, care reflectă recomandările formulate de GRETA în cadrul evaluărilor privind aplicarea Convenției de către statele părți. Aceste recomandări includ: consolidarea investigațiilor financiare și asigurarea utilizării activelor infracționale confiscate pentru despăgubirea și sprijinirea victimelor; creșterea capacității de investigare și urmărire penală a traficului facilitat de tehnologie; protejarea victimelor împotriva pedepsirii pentru acte comise ca urmare directă a situației lor de trafic; îmbunătățirea cooperării internaționale și a colaborării cu companiile din domeniul tehnologiei; îmbunătățirea colectării de date fiabile; și abordarea inegalităților structurale care sporesc vulnerabilitatea la trafic.
Potrivit Raportului Global al UNODC privind Traficul de Persoane din 2024, aproape 74% dintre cazurile analizate erau legate de grupuri de crimă organizată. Prin alăturarea la apelul ICAT, GRETA își reafirmă angajamentul ferm față de un răspuns coordonat, ambițios și centrat pe respectarea drepturilor omului în lupta împotriva traficului de ființe umane. „Pe măsură ce rețelele criminale continuă să exploateze crizele, inegalitățile și vulnerabilitățile individuale, doar strategiile cuprinzătoare – bazate pe prevenire, protecție și justiție – pot schimba situația. Statele trebuie să își continue eforturile, asigurând sprijin pentru victime și tragerea la răspundere a făptașilor”, a concluzionat președinta GRETA.
* * *
29-31.07.2025
Conferința Mondială a Președinților de Parlament: un front comun împotriva dezinformării și populismuluiLa Geneva și-a ținut lucrările cea de-a 6-a Conferință Mondială a Președinților de Parlamente, organizată de Uniunea Interparlamentară (IPU) în colaborare cu ONU, care reunește președinți de parlamente din întreaga lume, precum și conducători ai organismelor parlamentare internaționale. Subiectele abordate au vizat cooperarea parlamentară și multilateralismul ca răspunsuri strategice la numeroase crize mondiale.
În discursul să Președintele a sugerat că aceste valori pot fi rezumate prin acronimul „TRUST” (încredere) – adevăr (truth), responsabilitate (responsibility), înțelegere (understanding), sacrificiu (sacrifice) și transparență (transparency).
„Politica a fost întotdeauna însoțită de un anumit grad de discreditare publică”, a subliniat Președintele. „Dar astăzi, asistăm la un fenomen mai periculos – un atac coordonat asupra însăși ideii de politică. Acesta se propagă prin conturi anonime, prin rețelele sociale și acum prin inteligența artificială și producerea în masă a știrilor false.”
„La fel de îngrijorător nu este doar conținutul, ci cât de ușor este crezut,” a adăugat el. „Politicianul serios pierde teren în fața populistului – cel care se concentrează în primul rând pe supraviețuirea personală la putere. Generațiile tinere nu mai prețuiesc democrația așa cum o făceau cei care au trăit sub regimuri autoritare. Iar atunci când valorile democratice slăbesc, inevitabil apar noi forme de autoritarism.”
„Prea des, politicienii cad în capcana lingușelii – spunând ceea ce oamenii vor să audă, făcând promisiuni pe care nu le pot îndeplini. Iar când aceste promisiuni se prăbușesc sub greutatea realității, se frânge ceva și mai fragil: încrederea publicului.”
„Parlamentul Republicii Moldova este angajat ferm în sprijinirea păcii, justiției și dezvoltării durabile. Am promovat reforme esențiale pentru consolidarea statului de drept, iar, recent, am avansat în procesul de integrare în Uniunea Europeană – un proiect de pace și prosperitate, care ne unește într-o comunitate de valori. În aceste vremuri, rolul parlamentelor este nu doar de a crea legi, dar și de a proteja democrația, de a proteja cetățenii și de a păstra pacea”, a accentuat Igor Grosu.
De asemenea, Președintele Parlamentului a vorbit despre suportul acordat de alte state Republicii Moldova, fapt ce a contribuit la avansarea în parcursul european. „Pentru Republica Moldova, o țară care a ales calea dezvoltării democratice și a integrării europene, cooperarea și dialogul cu dumneavoastră în toți acești ani au fost cruciale. Ne-ați încurajat și ne-ați fost alături în vremuri complicate, iar acest sprijin ne-a determinat să fim fermi în reformele pe care le-am început în țara noastră. Noi credem în viitorul pașnic și prosper al Uniunii Europene și credem că putem apăra împreună pacea, democrația și unitatea”, a declarat șeful legislativului.
Șeful legislativului s-a referit și la alegerile parlamentare din toamnă. „Moldovenii vor avea de ales – lăsăm Moldova pradă unui stat străin ca Federația Rusă, care vrea s-o controleze prin grupări oligarhice și criminale sau mergem înainte pe calea integrării și aderării la UE, într-un stat de drept, democratic și prosper, în direcția corectă. Moldovenii mereu au știut să aleagă ce e bine pentru familiile lor și țara lor în momentele de cumpănă. Dar am văzut cum la alegerile prezidențiale, Federația Rusă, prin grupări criminale, a folosit bani uriași, miliarde, pentru a compromite viitorul nostru european. Și aici vă dau doar un exemplu: o bancă rusească a deschis peste 138.000 de conturi pentru a influența rezultatele prin plăți către alegători”, a subliniat Igor Grosu.
* * *
22.07.2025
Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a lansat oficial apelul pentru nominalizări la Premiul Raoul Wallenberg 2026
Premiul poartă numele diplomatului suedez Raoul Wallenberg, care și-a folosit statutul la Budapesta pentru a salva zeci de mii de evrei maghiari de la Holocaust. Acțiunile sale demonstrează că curajul și implicarea unei singure persoane pot avea un impact real, oferind inspirație tuturor pentru a lua atitudine și a acționa împotriva persecuției, xenofobiei și antisemitismului.
Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor este 31 octombrie 2025. Premiul va fi decernat la Strasbourg în jurul datei de 17 ianuarie 2026 (Wallenberg a fost arestat pe 17 ianuarie 1945 de forțele sovietice și nu a mai fost văzut niciodată în viață).
* * *
18.07.2025
Supraaglomerarea penitenciarelor rămâne o provocare majoră în Europa: Republica Moldova printre cele mai afectate țări
Consiliul Europei a publicat recent Statisticile anuală privind populațiile penitenciare în Europa (SPACE I – 2024), care evidențiază o tendință îngrijorătoare: supraaglomerarea închisorilor continuă să afecteze grav o treime dintre administrațiile penitenciare europene. La nivel continental, rata medie de ocupare a penitenciarelor a crescut la 92,5 deținuți la 100 de locuri disponibile, semnalând presiuni crescânde asupra sistemelor penitenciare.
Republica Moldova se numără printre statele cu un grad ridicat de supraaglomerare, înregistrând 110,6 deținuți la 100 de locuri – peste limita considerată critică. Totodată, Moldova se află printre primele cinci țări europene cu cea mai mare densitate carcerală. Raportul atrage atenția asupra nevoii urgente de măsuri sistemice pentru reducerea populației carcerale și îmbunătățirea condițiilor de detenție.
Aceste constatări reamintesc importanța respectării drepturilor omului în mediul penitenciar și necesitatea reformelor judiciare și penale, inclusiv a recursului sporit la măsuri alternative la detenție. Raportul complet este disponibil pe site-ul Consiliului Europei.
* * *
13.07.2025
30 de ani în Consiliul Europei: drumul Republicii Moldova spre democrație, drepturile omului și statul de drept
În cei 30 de ani de apartenență, Moldova a beneficiat de sprijin instituțional, expertiză juridică, monitorizare și cooperare pentru a implementa reforme durabile. Accesul cetățenilor moldoveni la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a devenit o garanție suplimentară pentru protecția drepturilor fundamentale.
Cu ocazia aniversării, oficiali ai Republicii Moldova și ai Consiliului Europei, diplomați, foști și actuali demnitari de stat s-au întrunit în cadrul ceremoniilor oficiale și evenimentelor speciale, au făcut declarații și au transmis mesaje cu un ferm impact politic.
* * *
10.07.2025
Consiliul Europei a elaborat un manual care va sprijini autoritățile naționale în redactarea rapoartelor naționale pentru Comitetul European pentru Drepturi Sociale
Obiectivul principal al Manualului este de a sprijini autoritățile naționale la elaborarea unor rapoarte naționale corecte, clare și cuprinzătoare privind implementarea prevederilor Cartei Sociale Europene spre examinarea Comitetului European al Drepturilor Sociale.
Manualul include, de asemenea, surse recomandate de informații și instrucțiuni adaptate specific necesităților autorităților din Republica Moldova.
* * *
08-09.07.2025
Conferința regională „Banii în politică” III
Falk Lange, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a subliniat importanța conferinței în discursul său de deschidere și a vorbit despre sprijinul acordat de Consiliul Europei actorilor naționali implicați în procesul electoral, în cadrul Planului de acțiune al Consiliului Europei pentru Moldova 2025-2028: „În prezent, sprijinim monitorizarea alegerilor de către observatori din societatea civilă în străinătate, în diasporă”. De asemenea, el a subliniat importanța „punerii în practică a primei convenții-cadru internaționale cu caracter juridic imperativ, menită să asigure respectarea drepturilor omului, a statului de drept și a standardelor legale democratice în sistemele de inteligență artificială în 2024”.
Agenda din acest an a pus accentul pe impactul crescând al tehnologiilor digitale asupra sistemelor democratice și integrității alegerilor. Discuțiile au vizat subiecte urgente, precum consolidarea supravegherii finanțării partidelor, inclusiv online, influența străină, rolul criptomonedelor în politică, dezinformarea online, donațiile din partea terților, cumpărarea de voturi și amenințările transfrontaliere emergente la adresa integrității electorale.
Veronika Bílková, vicepreședinta Comisiei de la Veneția, și Yves-Marie Doublet, expert GRECO, au prezentat informații utile cu privire la eforturile depuse de țările europene pentru a preveni interferențele străine și a combate dezinformarea în timpul scrutinelor și în perioada ditre scrutine, precum și la eforturile organismelor europene de a reglementa utilizarea criptomonedelor în viața publică, inclusiv în finanțarea campaniilor electorale. Vladimir Misev, expert senior al Consiliului Europei în domeniul electoral, a prezentat o analiză comparativă a provocărilor persistente și emergente în materie de reglementare a finanțării campaniilor electorale în statele membre ale Consiliului Europei.
În încheierea intervenției sale, Liri Kopaçi-Di Michele, șefa Diviziei pentru Cooperare Parlamentară și Electorală a Adunării Parlamentare (APCE), a reamintit importanța Recomandării Rec(2003)4b a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei privind regulile comune împotriva corupției în finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, alături de recomandările relevante ale GRECO, Comisiei de la Veneția și APCE. Conferința s-a încheiat cu prezentarea de către participanți a unor recomandări-cheie adresate autorităților naționale, partidelor politice, platformelor sociale și societății civile, având ca scop consolidarea transparenței și responsabilității în campaniile electorale online și în finanțarea politică, în special în perspectiva alegerilor parlamentare din septembrie 2025 în Republica Moldova.
Evenimentul a fost organizat în cadrul Proiectului „Îmbunătățirea practicii electorale în Republica Moldova (IEPRM) 2025–2028”, parte a Planului de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025–2028, în cooperare cu Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (IDEA), Fundația Internațională pentru Sisteme Electorale (IFES), Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Institutul Republican Internațional (IRI) și Fundația Westminster pentru Democrație.
Mai mult
* * *
08.07.2025
Reuniunea oficialilor de rang înalt UE–Consiliul Europei
Discuțiile s-au concentrat asupra ...
* * *
02.07.2025
Strategii cuprinzătoare de incluziune: un nou document al Consiliului Europei oferă orientări și inspirație pentru autoritățile de la toate nivelurile
Incluziunea ar trebui privită ca o abordare holistică, cuprinzătoare, bazată pe principiile drepturilor omului și ale nediscriminării. Politicile eficiente de incluziune trebuie să integreze atât măsuri universale, cât și măsuri specifice grupurilor. Integrarea egalității în toate politicile, acceptarea diversității ca valoare și resursă, abordarea discriminării intersecționale, crearea de oportunități de interacțiune și participare în viața publică, precum și implicarea tuturor nivelurilor de guvernare (național, regional și local) sunt abordări esențiale în elaborarea politicilor de incluziune.
Strategiile de incluziune sunt esențiale pentru construirea unor societăți mai coezive, echitabile, inovatoare și reziliente, pentru un sentiment comun de apartenență și pentru bunăstarea tuturor. Ele contribuie la eliminarea discriminării, la reducerea disparităților și la promovarea înțelegerii și respectului reciproc, în beneficiul întregii societăți. De asemenea, ele reduc competiția pentru atenție și resurse și sporesc eficiența și sinergiile.
Strategiile cuprinzătoare de incluziune ar trebui să acopere întregul spectru al grupurilor din societate, inclusiv minoritățile etnice, culturale, lingvistice și religioase, migranții, romii și călătorii, persoanele LGBTI. Ghidul prezintă standarde pentru politici de incluziune specifice fiecărui grup și identifică, pentru fiecare domeniu de politică, măsuri transversale care răspund într-un mod cuprinzător nevoilor unui spectru larg de grupuri.
Principalele domenii de politică care ar trebui să fie acoperite de strategiile cuprinzătoare de incluziune sunt: educația; ocuparea forței de muncă; protecția socială și locuințele; sănătatea; cultura; precum și domenii de politici precum combaterea discriminării, a infracțiunilor motivate de ură și a discursului instigator la ură.
Exemple de măsuri concrete de politică, benefice tuturor grupurilor, în diverse domenii de politici includ: asigurarea accesului nediscriminatoriu la educație, promovarea programelor educaționale interculturale și plurilingve și prevenirea segregării în școli. În domeniul ocupării forței de muncă, acțiuni precum formarea anti-discriminare, recunoașterea calificărilor obținute în străinătate și practicile de angajare incluzive sunt esențiale. Politicile de protecție socială și de locuințe ar trebui să garanteze accesul egal la servicii, prevenirea persoanelor fără adăpost și promovarea comunităților mixte. În domeniul sănătății, oferirea de servicii cultural-sensibile, informații în mai multe limbi și sprijin pentru sănătatea mintală asigură accesul echitabil. Politicile culturale care sprijină reprezentarea minorităților și protejează drepturile culturale favorizează și mai mult incluziunea, în timp ce cadrele juridice solide combat discriminarea, discursul de ură și infracțiunile motivate de ură, asigurând siguranța și demnitatea pentru toți.
În final, ar trebui dezvoltate instrumente pentru a monitoriza și măsura progresul, eficiența și durabilitatea politicilor de incluziune în toate domeniile-cheie.
* * *
01.07.2025
Consiliul Europei a lansat un concurs de postere și scurtmetraje despre cetățenia digitală
În contextul Anului European al Educației pentru Cetățenie Digitală 2025, Consiliul Europei invită designeri, artiști și creativi să participe la Concursul de postere și scurtmetraje despre Cetățenia Digitală.
Fie că ești designer profesionist, student sau pasionat de creație, acest concurs este pentru tine! Este o ocazie unică de a explora și exprima ce înseamnă pentru tine cetățenia digitală – prin imagini puternice și povești relevante.
Creează un poster (70×100 cm) sau un scurtmetraj (1–5 minute, format MP4) care explorează unul sau mai multe dintre cele 10 domenii-cheie ale cetățeniei digitale – cum ar fi viața privată, educația media sau participarea online. Lucrarea ta ar trebui să sensibilizeze publicul și să-i inspire pe ceilalți să devină cetățeni digitali responsabili și implicați.
Termen-limită pentru trimiterea lucrărilor: 14 septembrie 2025 (23:59 CEST)
https://t.ly/LdKai
BV - UE și consolidarea securității umane în Republica Moldova: Note analitice / PISA
Explainere au fost elaborate în contextul proiectului „Uniunea Europeană și consolidarea securității umane în Republica Moldova”, implementat de Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA) cu susținerea Konrad-Adenauer-Stiftung Republica Moldova
Temele abordate sunt:
Participarea activă la inițiative precum Horizon Europe, Digital Europe, EU4Health și Erasmus+ consolidează legăturile cu spațiul european al cercetării, inovării și coeziunii sociale. Investițiile în formarea profesională, mobilitatea academică și dezvoltarea competențelor digitale contribuie direct la întărirea rezilienței naționale a Republicii Moldova, la prevenirea marginalizării sociale și la dezvoltarea unei generații capabile să sprijine integrarea europeană prin expertiză și responsabilitate civică.
Contribuția Uniunii Europene la securitatea mediului în Republica Moldova/ Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare. - Chișinău, 2025. - 10 p.; Idem [Resură electronică]. - URL: https://pisa.md/wp-content/uploads/2025/07/CONTRIBUTIA-UNIUNII-EUROPENE-LA-SECURITATEA-MEDIULUI-IN-REPUBLICA-MOLDOVA.pdf
Documentul analizează rolul Uniunii Europene în protejarea mediului, drept dimensiune a securității naționale.
- Cum cooperează UE cu Republica Moldova în domenii-cheie precum combaterea schimbărilor climatice, promovarea energiei verzi, gestionarea deșeurilor, protecția biodiversității și tranziția ecologică durabilă și care sunt cele mai importante proiecte;
- Cum cetățenii pot contribui la gestionarea dezastrelor;
- Care este contribuția femeilor în oferirea de soluții la nivel local în domeniul asigurării securității mediului;
- Care sunt cele mai importante apeluri de finanțare și sprijin european pe acest sector și unde ne putem adresa pentru informații de suport.
Schimbările climatice nu mai sunt o problemă de mediu izolată, ci o amenințare directă la adresa securității umane, economice și sociale. Pentru Republica Moldova, un stat vulnerabil din punct de vedere ecologic și economic, efectele crizei climatice pot amplifica inegalitățile, pot destabiliza comunitățile locale și pot afecta grav coeziunea socială.
Uniunea Europeană (UE) sprijină activ Republica Moldova pentru a asigura un mediu curat și sigur, aliniat la standardele europene, oferind:
- finanțare,
- expertiză tehnică,
- parteneriate pe multiple planuri.
Cooperarea UE–Moldova s-a intensificat în domenii-cheie precum combaterea schimbărilor climatice, promovarea energiei verzi, gestionarea deșeurilor, protecția biodiversității și tranziția ecologică durabilă.
Uniunea Europeană joacă un rol esențial în asigurarea securității mediului în RM. Prin finanțare, transfer de cunoștințe și parteneriate strânse, UE sprijină Moldova să devină o țară mai verde, mai curată și mai rezilientă.
Progresele realizate în 2024- 2025, de la politici climatice ambițioase la proiecte locale de gestionare a deșeurilor – demonstrează angajamentul comun UE - Moldova pentru un viitor durabil, în beneficiul cetățenilor de azi și al generațiilor viitoare.
Cuprins:
- Combaterea schimbărilor climatice
- Promovarea energiei verzi și a eficienței energetice
- Gestionarea deșeurilor
- Protecția biodiversității
- Sprijin pentru tranziția ecologică durabilă
Consolidarea securității Uniunii Europene prin investiții în programe de formare și burse în domeniile tehnologiei, sănătății și afacerilor/ Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare. - Chișinău, 2025. - 10 p.; Idem [Resursă electronică]. - URL:
Uniunea Europeană investește în educație pentru a-și consolida securitatea, transformând educația într-un pilon de securitate prin burse, programe de formare și investiții inteligente în competențele viitorului.
Subiectele abordate:
- Ce oportunități concrete sunt pentru tineri, profesioniști și organizații din întreaga Europă;
- Care sunt programele UE care contribuie la consolidarea diferitelor dimensiuni ale securității?
- Cum UE prin programele sale sprijină femeile în educație, tehnolgie, leadership și afaceri?
- De ce programe a beneficiat Republica Moldova?
Uniunea Europeană își consolidează securitatea în mod strategic și sustenabil prin investiții semnificative în educație, formare profesională și burse în domenii precum tehnologia, sănătatea și afacerile.
Aceste programe dezvoltă capitalul uman și competențele necesare pentru a face față amenințărilor hibride și contribuie :
- la întărirea rezilienței societale,
- la coeziunea internă,
- la suveranitatea digitală și tehnologică a Uniunii Europene.
Programe precum Europa Digitală, EU4Health, Horizon Europe, Marie Skłodowska-Curie Actions, Fondul Social European Plus (ESF+) și Erasmus+ oferă cadrul instituțional pentru formarea unei generații capabile să gestioneze crizele contemporane – de la atacuri cibernetice și dezinformare, până la urgențe sanitare și tranziții economice. Ele transformă educația întrun instrument de prevenție, modernizare și securitate colectivă.
Pentru Republica Moldova, asocierea la aceste programe UE reprezintă o oportunitate pentru modernizarea infrastructurii educaționale și științifice, profesionalizarea resurselor umane și creșterea capacității instituționale de a răspunde provocărilor de securitate națională.
Cuprins:
- Educația – fundament al rezilienței democratice și al securității în Uniunea Europeană
- Programe ale Uniunii Europene care contribuie la consolidarea diferitelor dimensiuni ale securității
- Programul europa digitală (Digital Europe) - pentru protecție cibernetică și inteligență artificială;
- Europa pentru sănătate (Eu4health)- pentru un sistem sanitar modern și pregătit pentru crize;
- Horizont Europe- pentru inovație și securitate energetică;
- Acțiunile Marie Skłodowska- Curie (Marie Skłodowska-Curie Actions (MSCA)- formarea unei elite profesionale în domeniul securității.
- Fondul social European plus (ESF+)
- Erasmus- pentru educație și mobilitate academică;
- Femeile și accesul la educație și burse înUE : oportunități, provocări și rezultate
- Republica Moldova – beneficiară a programelor Uniunii Europene
Securitatea Economică – pilon al rezilienței naționale a Republicii Moldova
Într-un context
regional profund marcat de instabilitate, război și amenințări hibride,
securitatea națională a Republicii Moldova nu mai poate fi privită exclusiv
prin lentila militară sau instituțională. Securitatea economică – capacitatea
statului de a asigura un trai decent, de a proteja economia de șocuri externe
și de a crea perspective sustenabile pentru cetățeni – devine un pilon al
rezilienței naționale. Accesul la piețe sigure, diversificarea parteneriatelor
comerciale, sprijinul pentru antreprenoriat și investiții în capitalul uman sunt
elemente vitale pentru a construi o societate rezistentă în fața presiunilor
externe – fie ele economice, informaționale sau geopolitice.
Colaborarea cu
Uniunea Europeană joacă un rol -cheie în consolidarea securității economice a
Republicii Moldova. Prin acces la fonduri, sprijin pentru întreprinderi mici și
mijlocii (IMM-uri), integrare treptată în piața unică europeană și sprijin
pentru tranziții strategice (energetice, digitale, sociale), UE oferă mai mult
decât asistență financiară: oferă un cadru de stabilitate și dezvoltare pe
termen lung.
Prin dezvoltarea
economică locală și accesul echitabil la oportunități europene, Republica
Moldova nu doar își întărește economia, ci și fundamentează o securitate
națională durabilă, democratică și rezilientă. Republica Moldova beneficiază de
o gamă largă de fonduri și programe europene menite să sprijine dezvoltarea,
securitatea economică și antreprenoriatul.
Contribuția Uniunii Europene la securitatea economică a Republicii Moldova este vastă și multidimensională. De la accesul privilegiat pe o piață de peste 450 de milioane de consumatori, la injecții financiare masive pentru stabilizare și reforme, la proiecte concrete care reduc dependențe și vulnerabilități, UE acționează ca un partener de nădejde în dezvoltarea țării. Standardele și valorile europene asumate de Moldova îmbunătățesc viața cetățenilor de zi cu zi – prin produse mai sigure, servicii mai bune, șanse sporite de educație și locuri de muncă bine plătite acasă. Totodată, apropierea de UE a adus Moldovei respect și credibilitate pe plan internațional, stimulând încrederea investitorilor și a piețelor financiare în perspectivele economice ale țării
Cuprins:
- Acces la piața UE și stimularea exporturilor
- Sprijin financiar pentru reforme și dezvoltare economică
- Reducerea vulnerabilităților energetice și economice
- Alinierea la standarde Europene
- Dezvoltarea capitalului uman și a antreprenoriatului
- Creșterea încrederii investitorilor
- Femeile antreprenoare
Republica Moldova și Consiliul Europei: 30 de ani de cooperare
La 13 iulie 1995, Republica Moldova a devenit stat membru al Consiliului Europei, angajându-se ferm pe calea consolidării valorilor democratice europene. Această aderare a reprezentat un pas esențial în apropierea țării de spațiul european al drepturilor omului, democrației și statului de drept.
În cei 30 de ani de apartenență, Moldova a beneficiat de sprijin instituțional, expertiză juridică, monitorizare și cooperare pentru a implementa reforme durabile. Accesul cetățenilor moldoveni la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a devenit o garanție suplimentară pentru protecția drepturilor fundamentale.
Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a găzduit o ceremonie oficială dedicată celei de-a 30-a aniversări de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei. În cadrul evenimentului, a fost semnat și lansat timbrul aniversar „30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei” de către vicepremierul Mihai Popșoi, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Falk Lange, și administratoarea interimară a Î.S. Poșta Moldovei, Violeta Cojocaru.
Evenimentul a reunit oficiali de rang înalt, ambasadori, diplomați, foști și actuali demnitari de stat. Programul a inclus proiecția unui documentar aniversar, alocuțiunea ministrului Mihai Popșoi, fostului prim-ministru Andrei Sangheli.
Pentru a marca această aniversare Secretarului General al Consiliului Europei, Alain Berset, a transmis un mesaj video, în care a menționat, printre altele:
„Dacă Republica Moldova de astăzi ar putea vorbi cu Republica Moldova din 1995, probabil că ar spune: ‘Uite cât de departe am ajuns’. Astăzi, procesele electorale sunt mai transparente, instanțele sunt mai independente, există cadre anticorupție, jurnaliștii lucrează cu mai multă libertate și protecție, combatem dezinformarea, discriminarea și discursul instigator la ură. Protejăm drepturile și demnitatea tuturor cetățenilor, inclusiv a celor mai vulnerabili.”
Ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, în discursul său, a subliniat importanța aderării Republicii Moldova la Consiliul Europei, la 13 iulie în 1995, drept prim pas esențial spre integrarea europeană.
Andrei Sangheli, prim-ministru al Republicii Moldova în perioada aderării țării noastre la Consiliul Europei, a subliniat semnificația istorica și emoțională a acelui moment:
La 13 iulie 2025, ziua în care Republica Moldova a marcat 30 de ani de la aderarea la Consiliul Europei – organizație care promovează democrația, statul de drept și drepturile omului pe continentul european, Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi, a adresat un mesaj video, în care a menționat:
Ministerul Afacerilor Externe a invitat publicul să descopere, printr-o serie de carduri informative, mai multe despre structura Consiliului Europei, prioritățile organizației, Planul de Acțiuni pentru Republica Moldova și viitoarea Președinție a Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al CoE.
30 de ani de apartenență la Consiliul Europei – Justiție mai echitabilă, instituții mai puternice
și drepturi mai bine protejate
La 30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei, Ministerul Justiției a evidențiat suportul valoros oferit de această organizație în elaborarea politicilor pe segmentul justiției, a politicilor anticorupție și pe segmentul drepturilor omului.
De-a lungul a trei decenii, cooperarea cu Consiliul Europei a generat rezultate concrete, printre care:
- Reformarea sistemului judiciar în conformitate cu standardele europene;
- Aplicarea recomandărilor Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) pentru îmbunătățirea managementului instanțelor;
- Sprijin în implementarea Strategiei privind independența și integritatea justiției (2022–2025);
- Asistență în procesul de evaluare externă (vetting) a actorilor din justiție;
- Implementarea recomandărilor GRECO (runda IV) în domeniul prevenirii corupției;
- Revizuirea cadrului normativ privind egalitatea și nediscriminarea, consolidarea instituțiilor naționale de protecție a drepturilor omului;
- Acreditarea unităților medicale din penitenciare și îmbunătățirea calității serviciilor medicale pentru deținuți;
- Diversificarea programelor de probațiune și modernizarea legislației penale și procesual-penale;
- Creșterea capacității Direcției agent guvernamental în executarea eficientă a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO);
- Promovarea Programului european HELP pentru formarea continuă a profesioniștilor din justiție.
Printre proiectele-cheie susținute de această colaborare se numără:
- „Suport pentru reforma justiției în Republica Moldova” – proiect comun UE și Consiliul Europei, lansat în octombrie 2023, care urmărește sporirea independenței, responsabilității, imparțialității și transparenței sistemului judiciar și procuraturii, conform Strategiei 2022–2025; https://www.coe.int/.../support-to-the-justice-reform-in...
- „Consolidarea sistemului de justiție penală bazat pe respectarea drepturilor omului – faza II” – pentru promovarea unui sistem de justiție penală eficient și aliniat la standardele europene privind drepturile omului; https://www.coe.int/.../strengthening-the-human-rights...
- „Sprijin pentru modernizarea în continuare a managementului instanțelor judecătorești” – cu scopul creșterii eficienței și calității funcționării instanțelor, prin consolidarea managementului și asigurarea celerității procedurilor. https://www.coe.int/.../modernisation-of-court-management...
Ministerul Justiției își exprimă aprecierea profundă pentru contribuția Consiliului Europei și pentru dialogul intermediat de acesta cu statele membre ale CoE, de unde sunt preluate bune practici esențiale pentru eficientizarea accesului la justiție, prevenirea și combaterea corupției, precum și asigurarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
Cooperarea continuă prin noul Plan de Acțiuni 2025–2028, care consolidează angajamentele comune pentru o justiție accesibilă, eficientă și orientată spre cetățean.
Ministerul Justiției reafirmă angajamentul de a valorifica în continuare această apartenență strategică în beneficiul statului de drept și al societății moldovenești.
În scopul celebrării celei de-a 30-a aniversări de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova împreună cu Oficiul Consiliului Europei la Chișinău, a invitat vizitatorii la o expoziție specială care reflectă momentele-cheie ale acestui eveniment. Expoziția cuprinde documente, publicații, fotografii, date statistice și mărturii care ilustrează acest parteneriat.
„Această expoziție ne amintește cum a început totul, unde suntem acum și cum am ajuns aici: prin dialog, încredere și parteneriat”.
Expoziția își propune să pună în evidență contribuția acestui parteneriat la consolidarea democrației, promovarea drepturilor omului și edificarea statului de drept.
Mesajul transmis este că apartenența la Consiliul Europei a fost și rămâne o ancoră strategică pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova, iar sprijinul oferit de această organizație a contribuit esențial la modernizarea instituțiilor, protejarea drepturilor cetățenilor și apropierea de standardele europene.
Expoziția se adresează unui public larg – tineri, studenți, cercetători, funcționari publici, jurnaliști, diplomați – și constituie o platformă de informare, educare și promovare a valorilor europene într-un moment simbolic pentru țara noastră.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Abonaţi-vă la RSS
Postări
Comentarii