Faceți căutări pe acest blog

Noutăți CoE-RM - Februarie 2026

27.02.2026

Comisia Internațională pentru cereri de despăgubire pentru Ucraina: Consiliul Europei lansează un comitet pregătitor

Comitetul Miniștrilor al Consiliul Europei a decis crearea unui comitet pregătitor pentru a pune bazele funcționării Comisiei Internaționale pentru cereri de despăgubire pentru Ucraina.

Comisia Internațională pentru cereri de despăgubire va reprezenta a doua componentă a unui mecanism cuprinzător de compensare legat de războiul de agresiune al Rusiei, bazându-se pe actualul Registru al Daunelor pentru Ucraina.

Comisia va examina, evalua și decide asupra cererilor care sunt în prezent depuse la registru și va stabili cuantumul despăgubirilor – dacă este cazul – datorate în fiecare situație.

Comisia va fi instituită după ratificarea Convenției de instituire a Comisiei Internaționale pentru Cereri de Despăgubire pentru Ucraina de către 25 de semnatari și după asigurarea fondurilor suficiente pentru a susține activitatea sa inițială.


*     *     *

24.02.2026

Drepturile sociale – pilon al securității democratice

La 24 februarie 2026, la Geneva (Elveția), în cadrul celei de-a 61-a sesiuni a Consiliului Drepturilor Omului al Organizației Națiunilor Unite, a avut loc evenimentul conex „Promovarea drepturilor sociale și a stabilității democratice: de la Doha 2025 la Chișinău 2026” – o inițiativă comună a Consiliului Europei, Organizației Internaționale a Muncii, Republicii Moldova, Portugaliei și Qatarului.

Evenimentul a evidențiat rolul esențial al drepturilor sociale ca fundament al securității democratice și catalizator al cooperării multilaterale. Într-un context internațional marcat de multiple crize – economice, sociale și geopolitice – consolidarea drepturilor sociale a fost prezentată drept o condiție indispensabilă pentru stabilitate, coeziune socială și încredere în instituțiile democratice.

Reuniunea de la Geneva a urmărit să creeze o punte între rezultatele celui de-al Doilea Summit Mondial pentru Dezvoltare Socială (Doha, 2025) și viitoarea Conferință la Nivel Înalt a Consiliului Europei privind Drepturile Sociale, care se va desfășura la Chișinău în perioada 18–19 martie 2026.

Un obiectiv central al discuțiilor l-a constituit transpunerea Declarației politice de la Doha (2025) în acțiuni concrete, ancorate în sistemele europene de protecție a drepturilor sociale, în special în cadrul Cartei Sociale Europene.

Prin această abordare, statele membre ale Consiliului Europei au fost încurajate să transforme angajamentele globale privind dezvoltarea socială în politici publice bazate pe drepturi, menite să consolideze:

  • justiția socială;
  • reziliența democratică;
  • stabilitatea socială și politică;
  • încrederea cetățenilor în instituțiile statului.

La eveniment au participat:

  • Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei;
  • Mihai Popșoi, Viceprim-ministru și Ministru al Afacerilor Externe al Republicii Moldova;
  • Gilbert F. Houngbo, Director General al Organizației Internaționale a Muncii;
  • Tatiana Molcean ,Secretar Executiv a Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite.

alături de miniștri și înalți reprezentanți ai Organizației Națiunilor Unite.

Sesiunea, cu o durată de 60 de minute, a inclus intervenții introductive la nivel înalt, urmate de o dezbatere și o sesiune interactivă de întrebări și răspunsuri. 

Evenimentul a contribuit la obiectivele inițiativei „Noul Pact Democratic pentru Europa”, promovată de Consiliul Europei, care urmărește revitalizarea democrației europene prin consolidarea statului de drept, a drepturilor omului și a participării civice.

Prin această abordare, drepturile sociale au fost reafirmate nu doar ca obiective de politică socială, ci ca elemente structurale ale securității democratice.

Pentru Republica Moldova, acest eveniment a avut o importanță strategică deosebită, reprezentând un pas pregătitor esențial pentru Conferința la Nivel Înalt privind Drepturile Sociale, găzduită la Chișinău în martie 2026.

Astfel, traseul Doha 2025 – Geneva 2026 – Chișinău 2026 a conturat un parcurs coerent de transformare a ambițiilor globale în politici europene concrete, centrate pe demnitatea umană, solidaritate și stabilitate democratică.


*     *     *

16-17.02.2026

Republica Moldova consolidează dialogul pentru democrația locală și reforma administrației publice locale


Sub auspiciile Președinției Republicii Moldova a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, la Chișinău s-a desfășurat Reuniunea Biroului Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei (CALRE). La dezbateri a participat domnul Alexei Buzu, Secretarul general al Guvernului, care a prezentat membrilor Biroului și participanților prioritățile Executivului și etapa actuală a procesului de reformă administrativ-teritorială.


Discuțiile s-au axat pe orientările generale de politică ale Congresului, precum și pe pregătirea și coordonarea misiunilor de monitorizare a democrației locale și de observare a alegerilor locale în statele membre ale organizației. În intervenția sa, secretarul de stat, Sergiu Mihov, a exprimat aprecierea pentru sprijinul constant oferit de Congres în procesul de consolidare a democrației locale în Republica Moldova. Totodată, a evidențiat contribuția expertizei Congresului la promovarea descentralizării și la fortificarea capacităților instituționale ale autorităților publice locale. Oficialul a subliniat că consolidarea autonomiei locale se regăsește printre prioritățile Președinției Republicii Moldova a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

Președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale (CALRE) al Consiliului Europei, Marc Cools, a avut o întrevedere și cu Președintele Parlamentului, Igor Grosu. 

În cadrul discuțiilor, șeful legislativului a menționat că Republica Moldova se pregătește pentru una dintre cele mai importante reforme destinate satelor și orașelor din țară – reforma administrației publice locale. „Este o reformă care va permite localităților noastre să se dezvolte mai rapid, iar cetățenii să poată beneficia de mai multe proiecte și servicii de calitate aproape de ei”, a menționat Igor Grosu.
Președintele Parlamentului a mulțumit pentru sprijinul oferit de CALRE și pentru deschiderea de a acorda asistență în procesul de implementare a reformei administrației publice locale.
În prezent, au loc discuții cu părțile interesate pentru elaborarea conceptului reformei administrației publice locale, care urmează să fie prezentat în luna martie curent.

Instituțiile locale reprezentative trebuie completate cu forme moderne de democrație participativă, dialog public și o participare sporită a tinerilor, femeilor și grupurilor vulnerabile”, a subliniat președintele Congresul Autorităților Locale și Regionale, Marc Cools, la 16 februarie, în cadrul mesei rotunde „Voci locale, obiective comune: promovarea democrației locale”, desfășurată la Sireți

Organizată în marja reuniunii Biroului Congresului sub egida Președinției Republicii Moldova la Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, masa rotundă a reunit reprezentanți de rang înalt ai guvernului și parlamentului, primari și societatea civilă, precum și membri ai Biroului Congresului, pentru a discuta inițiative participative din țară. Evenimentul a contribuit la Noul Pact Democratic pentru Europa promovat de Consiliul Europei.


Consolidarea democrației locale înseamnă nu doar alegeri libere și corecte, ci și mecanisme eficiente de consultare, dialog și implicare a cetățenilor în procesul decizional”, a declarat Alexandru Iacub, secretar general adjunct al Guvernului Republicii Moldova. El a subliniat totodată că participarea civică este o componentă esențială a reformei administrației publice din țară.

Primarii din Zubrești și Leova au evidențiat eforturile lor de a stimula participarea civică, măsurile privind drepturile omului și inițiativele de guvernare deschisă în cooperare cu Congresul. Aceștia au subliniat importanța co-creării planurilor, împreună cu comunitățile, pentru îmbunătățirea infrastructurii locale, serviciilor și reformelor de guvernanță, inclusiv amalgamarea voluntară. A fost evidențiată integrarea principiilor și standardelor drepturilor omului în toate planurile și strategiile locale de dezvoltare. Participanții au subliniat, de asemenea, că consolidarea încrederii civice și a implicării cetățenilor este esențială pentru combaterea dezinformării și polarizării și au evidențiat importanța proceselor participative incluzive.

Vicepreședinta Congresului, Gunn Marit Helgesen, a remarcat că „învățarea reciprocă și identificarea unor modalități inovatoare de extindere a participării informate protejează democrația locală și contribuie la consolidarea securității democratice de la nivel local”.

Secretarul General al Guvernului Republicii Moldova, Alexei Buzu, Președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, Marc Cools și Secretarul General al Congresului, Mathieu Mori, au susținut o Conferință de Presă la Chișinău. 


*     *      *

12.02.2026

Consiliul Europei și UER lansează Premiul european pentru dezvoltarea serialelor

Consiliul Europei și Uniunea Europeană de Radiodifuziune (UER/EBU) și-au consolidat parteneriatul de lungă durată prin semnarea unui nou memorandum de înțelegere care instituie un premiu comun destinat sprijinirii serialelor dramatice europene de înaltă calitate, concepute pentru coproducții internaționale.

Bazându-se pe memorandumului de înțelegere anterior semnat în 2011, cele două organizații au oficializat cooperarea pentru această inițiativă, reafirmând angajamentele comune față de democrație, drepturile omului, diversitatea culturală, libertatea de exprimare și pluralismul media.

Inițiativa comună, prezentată în avanpremieră la 28 ianuarie, în cadrul evenimentului TV Drama Vision din cadrul Festivalului de Film de la Göteborg (Suedia), va permite partenerilor să sprijine creativitatea, diversitatea culturală și valorile democratice din sectorul audiovizual prin acordarea Premiului european pentru dezvoltarea serialelor.

Premiul va oferi 50.000 € pentru sprijinirea dezvoltării unor seriale dramatice europene ambițioase care urmăresc să devină coproducții europene. Beneficiarii selectați vor semna un acord de finanțare cu Consiliul Europei.

Premiul european pentru dezvoltarea serialelor își propune să încurajeze narațiunile europene independente, să consolideze coproducțiile transfrontaliere, să stimuleze colaborarea între producători și serviciile media publice și să sprijine serialele dramatice de înaltă calitate cu relevanță europeană și democratică.

Noul premiu va fi implementat în cadrul programului-pilot al Consiliului Europei pentru coproducții de seriale, gestionat prin Eurimages, și va fi susținut de Inițiativa Drama a UER și de Grupul de experți UER pentru ficțiune.

Apelul comun pentru proiecte va fi lansat de Consiliul Europei, în consultare cu UER, la 13 februarie, termenul-limită pentru depunerea proiectelor fiind 18 martie 2026. După evaluarea experților și realizarea unei liste scurte, un juriu format din reprezentanți ai ambelor organizații și un profesionist independent va selecta până la două proiecte care vor primi premiul.

Prin combinarea misiunii Consiliului Europei de promovare a valorilor culturale și democratice cu rețeaua și expertiza UER în domeniul serviciilor media publice, noul premiu este așteptat să consolideze colaborarea creativă transfrontalieră și să contribuie la un peisaj european al serialelor dramatice mai dinamic și mai divers.


*     *     *

10.02.2026

Lansarea unui nou Raport privind evaluarea tendințelor și riscurilor actuale în spălarea banilor și finanțarea terorismului

Consiliul Europei, prin Comitetul MONEYVAL, a publicat raportul „Typologies Report on Money Laundering and Terrorist Financing Trends and Methods” (2025), un document analitic dedicat evoluției metodelor de spălare a banilor și finanțare a terorismului în contextul transformărilor economice și digitale actuale.

Raportul evidențiază tendințele emergente în criminalitatea financiară, inclusiv utilizarea tehnologiilor digitale, a activelor virtuale și a schemelor financiare complexe transfrontaliere. Documentul oferă exemple practice, analize comparative și recomandări pentru consolidarea mecanismelor de prevenire și combatere a acestor fenomene.

Publicația reprezintă o resursă utilă pentru specialiști, factori de decizie, cercetători și publicul interesat de securitatea financiară, contribuind la o mai bună înțelegere a riscurilor actuale și a necesității cooperării internaționale în acest domeniu.


*     *     *

02-04.2026

Consiliul Europei sprijină organizarea instruirilor în sectorul justiției privind violența împotriva femeilor și violența domestică

Consiliul Europei a sprijinit lansarea Programului național de specializare a profesioniștilor din sectorul justiției în cauzele de violență împotriva femeilor și violență domestică 2026, inițiat de Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie.

25 de participanți (18 femei și 7 bărbați), inclusiv judecători, procurori și ofițeri de urmărire penală, au participat la două ateliere specializate axate pe investigarea și urmărirea penală a cazurilor în conformitate cu Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) și legislația națională.

Atelierele au marcat începutul Modulului I al Programului privind accesul femeilor la justiție, inclusiv examinarea cazurilor de violență domestică și femicid.

Inițiativa contribuie la un răspuns judiciar profesional, coerent și centrat pe victimă, în conformitate cu angajamentele Republicii Moldova în temeiul Convenției de la Istanbul și constatările GREVIO din Raportul de evaluare de referință pentru Republica Moldova.

Activitatea a fost organizată în cadrul proiectului Consiliului Europei „Sprijin în implementarea Convenției de la Istanbul în Republica Moldova – Faza II” în parteneriat cu Centrul de Drept al Femeilor.

*     *     *

02-03.02.2026

Societatea civilă are un rol central de jucat pe calea către Noul Pact Democratic pentru Europa

„Noul Pact Democratic pentru Europa are nevoie de societatea civilă. Are nevoie de cei care construiesc încredere, apără drepturile și mențin viața democratică reală dincolo de alegeri”, a declarat Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, la deschiderea unei conferințe internaționale desfășurate astăzi la Strasbourg. „Spațiul civic este locul unde democrația respiră. Responsabilitatea noastră este clară – să menținem spațiul civic deschis, să protejăm pe cei care susțin viața democratică și să ne asigurăm că, într-o ordine mondială fragmentată, Europa nu renunță la ceea ce face democrația să funcționeze.”

Conferința internațională „Modelarea reînnoirii democratice: spațiul civic și calea către un Nou Pact Democratic pentru Europa” este organizată de Consiliul Europei. Pe parcursul a două zile, actori-cheie din societatea civilă, statele europene și organizațiile internaționale au făcut schimb de bune practici și au formulat propuneri concrete privind monitorizarea, consolidarea și protejarea spațiului civic ca piatră de temelie a reînnoirii democratice.

Răspuns la forțele antidemocratice



Conferința a reunit contribuții importante pentru avansarea Noului Pact Democratic pentru Europa – un efort colectiv de a răspunde presiunilor care slăbesc democrațiile europene, inițiat în urmă cu puțin peste un an. Faza de consultare a Pactului intră acum într-un moment de vârf.

„Societatea civilă are un rol central de jucat”, a subliniat Alain Berset, adăugând că următoarea etapă a Pactului va transforma aceste contribuții în politici concrete și noi practici democratice.

Reflectând asupra istoriei europene, Secretarul General a avertizat: „Încă o dată, Europa se află într-un punct de cotitură. Nu vom putea răspunde perturbărilor din afara Europei dacă spațiul civic se restrânge în interiorul ei, dacă încrederea democratică se prăbușește din interior”. Printre provocările evidențiate în raportul său anual pentru 2025, Berset a menționat restrângerea spațiului civic prin așa-numitele noi legi privind „influența străină” sau „agenții străini”, care impun sarcini tot mai mari organizațiilor independente.

El a adăugat că noile lucrări privind o Convenție a Consiliului Europei referitoare la dezinformare și ingerința străină, precum și activitatea în domeniul migrației în cadrul Convenției Europene a Drepturilor Omului, sunt exemple de abordare a provocărilor majore pentru viitorul democratic al Europei.

Michael O'Flaherty, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, în discursul său principal, a vorbit despre presiunile tot mai mari exercitate asupra societății civile, subliniind rolul său esențial în protejarea democrației, drepturilor omului și statului de drept în Europa și a făcut apel la acțiuni coordonate la nivel național și european pentru protejarea și consolidarea spațiului civic.

Ambasadoarea Daniela Cujbă, Reprezentanta Permanentă a Republicii Moldova și Președinta Deputaților Miniștrilor, s-a adresat participanților la conferință în cadrul sesiunii de deschidere.

Sursa

Pagina Conferinței

t.ly/mRJfe

Comisia Internațională pentru cereri de despăgubire pentru Ucraina

Consiliul Europei lansează un comitet pregătitor

Comitetul Miniștrilor al Consiliul Europei a decis, la 27 februarie 2026, crearea unui comitet pregătitor pentru a pune bazele funcționării Comisiei Internaționale pentru Cereri de Despăgubire pentru Ucraina.


Cum va funcționa Comisia Internațională pentru cereri de despăgubire

Comisia Internațională pentru cereri de despăgubire va reprezenta a doua componentă a unui mecanism cuprinzător de compensare legat de războiul de agresiune al Rusiei, bazându-se pe actualul Registru al Daunelor pentru Ucraina.

Comisia va examina, evalua și decide asupra cererilor care sunt în prezent depuse la registru și va stabili cuantumul despăgubirilor – dacă este cazul – datorate în fiecare situație.

Comisia va fi instituită după ratificarea Convenției de instituire a Comisiei Internaționale pentru cereri de despăgubire pentru Ucraina de către 25 de semnatari și după asigurarea fondurilor suficiente pentru a susține activitatea sa inițială.

Comitetul pregătitor va elabora aranjamentele practice pentru comisie

Comitetul pregătitor va elabora propuneri și aranjamente practice pentru funcționarea comisiei, inclusiv regulile de procedură pentru diferitele sale structuri și un buget provizoriu pentru primul an financiar.

Comitetul pregătitor va fi format din reprezentanți ai statelor și organizațiilor care au semnat convenția de instituire a comisiei. Alte state și organizații regionale pot fi invitate să participe în calitate de observatori.

Prima reuniune a comitetului pregătitor este preconizată să aibă loc înainte de vara anului 2026.


La fel ca Registrul Daunelor pentru Ucraina, Comisia Internațională pentru Cereri de Despăgubire va face parte din cadrul instituțional al Consiliului Europei. Activitatea registrului va fi transferată către comisie odată cu instituirea acesteia.

Prin adoptarea statutului comitetului pregătitor, Consiliul Europei a dat curs solicitării formulate în cadrul conferinței diplomatice desfășurate la Haga, în perioada 15–16 decembrie 2025. Conferința diplomatică a reunit lideri și reprezentanți la nivel înalt din peste 50 de state, inclusiv pe Volodimir Zelenski, Președintele Ucrainei, pe Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova, și pe Dick Schoof, Prim-ministrul Țărilor de Jos.

Responsabilitatea înseamnă crearea condițiilor pentru o pace durabilă. Prin urmare, responsabilitatea este o condiție a securității – astăzi și pentru viitor. Însă responsabilitatea nu vizează doar Ucraina. Și nu este vorba doar despre un agresor și o victimă. Responsabilitatea privește Europa. Fiecare țară din Europa. Este vorba despre faptul dacă Europa, în ansamblu, este dispusă să-și apere pacea”, a declarat Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova, care deține în prezent Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

Comitetul Miniștrilor a salutat, de asemenea, contribuția voluntară pentru sprijinirea instituirii comisiei, anunțată la conferință de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate și Vicepreședintele Comisiei Europene.

*    *    *

Convenția de instituire a Comisiei Internaționale pentru Cereri de Despăgubire pentru Ucraina: Întrebări frecvente

1. Ce este Comisia Internațională pentru Cereri de Despăgubire pentru Ucraina?

Comisia Internațională pentru Cereri de Despăgubire pentru Ucraina va fi organismul administrativ instituit în cadrul Consiliul Europei. Aceasta va examina, evalua și decide asupra cererilor de despăgubire pentru daune, pierderi sau vătămări cauzate de acte ilicite la nivel internațional comise de Federația Rusă în sau împotriva Ucrainei. Va stabili cuantumul despăgubirilor datorate, dacă este cazul, în fiecare situație.

(„Acte ilicite la nivel internațional” este un termen din dreptul internațional care desemnează conduite ale statelor sau organizațiilor internaționale care le sunt imputabile potrivit dreptului internațional, încalcă obligațiile lor internaționale și atrag consecințe juridice.)

2. De ce este necesară o astfel de Comisie?

Potrivit dreptului internațional, un stat care a comis un act ilicit la nivel internațional are obligația de a repara integral prejudiciul cauzat.

Adunarea Generală a Organizația Națiunilor Unite, prin Rezoluția din 2022 intitulată „Promovarea căilor de atac și a reparațiilor pentru agresiunea împotriva Ucrainei”, a recunoscut că Federația Rusă trebuie trasă la răspundere pentru orice încălcare a dreptului internațional comisă în sau împotriva Ucrainei și trebuie să suporte consecințele juridice ale actelor sale ilicite, inclusiv repararea prejudiciilor.

Rezoluția a recunoscut, de asemenea, necesitatea instituirii unui mecanism internațional de reparații pentru daunele, pierderile sau vătămările rezultate din aceste acte.

Consiliul Europei lucrează la un astfel de mecanism cuprinzător de compensare (menționat în Declarația Summitului de la Reykjavik din 2023). Acesta include:

  • Registrul Daunelor pentru Ucraina (deja operațional, cu peste 80.000 de cereri primite, la finele lui 2025) – prima componentă;
  • Comisia Internațională pentru Cereri de Despăgubire – a doua componentă;
  • un fond de compensare – ca etapă viitoare.

3. Compensații: pentru ce încălcări, când, unde și cine poate depune cereri?


Cererile vizează daune, pierderi sau vătămări cauzate de acte ilicite comise de Federația Rusă în sau împotriva Ucrainei, inclusiv agresiunea Rusiei cu încălcarea Cartei ONU, precum și încălcări ale dreptului internațional umanitar și ale dreptului internațional al drepturilor omului.

Aceste încălcări trebuie să fi avut loc:
a) la sau după 24 februarie 2022;
b) (i) pe teritoriul Ucrainei în granițele sale recunoscute internațional (inclusiv spațiul aerian, apele interne și marea teritorială);
(ii) în zona economică exclusivă și pe platoul continental al Ucrainei, conform dreptului internațional și legislației naționale aplicabile; sau
(iii) asupra oricărei aeronave sau nave aflate sub jurisdicția Ucrainei;
c) și pot privi toate persoanele fizice și juridice afectate, precum și statul ucrainean, inclusiv autoritățile regionale și locale și entitățile deținute sau controlate de stat.

4. Ce tipuri de cereri vor fi examinate?

Pot fi examinate cererile depuse și înregistrate de Registrul Daunelor sau cele depuse direct la Comisie după înființarea acesteia. Lista categoriilor este amplă și include diverse tipuri de daune, pierderi sau vătămări.

Categoriile cererilor 

5. Cine va decide asupra cererilor?

Cererile vor fi examinate de completuri de comisari – experți independenți în drept internațional, soluționarea litigiilor, evaluarea daunelor și alte domenii relevante.

6. Cum vor primi reclamanții despăgubirile?

Comisia va examina și decide asupra cererilor și va stabili cuantumul despăgubirilor. A treia etapă – fondul de compensare – urmează să fie instituită. Se explorează în continuare sursele posibile de finanțare.

7. Când va fi instituită Comisia?

Comisia va fi creată după ratificarea Convenției de către 25 de state sau organizații de integrare regională și asigurarea resurselor financiare necesare.

8. Ce state vor participa?

Membrii și observatorii vor fi cunoscuți după finalizarea proceselor de ratificare.

9. Unde va avea sediul?

Comisia va avea sediul la Haga, în Țările de Jos.

10. Care este legătura cu Registrul Daunelor?

Registrul Daunelor colectează și înregistrează cererile și probele aferente, clasifică și stabilește eligibilitatea acestora. Nu evaluează fondul cererilor și nu stabilește despăgubiri – aceasta va fi competența Comisiei.

Registrul și activitatea sa vor fi transferate Comisiei după instituirea acesteia.

Până la finele lui 2025, 44 de state și Uniunea Europeană au aderat la Registru.

11. Cum este integrată Comisia în cadrul Consiliului Europei? Pot adera state nemembre?

Comisia va fi instituită printr-o „convenție deschisă” a Consiliului Europei și va funcționa ca organism independent în cadrul instituțional al acestuia.

Orice stat, Uniunea Europeană sau altă organizație regională de integrare poate deveni membru prin aderarea la Convenție.

După intrarea în vigoare, părțile pot invita alte state sau organizații regionale să adere.

Toți membrii vor avea statut egal.

12. Poate Federația Rusă deveni membru?

Da, în condițiile prevăzute de Convenție.

13. Care vor fi costurile și cine le va suporta?

Costurile exacte sunt în curs de calcul, dar se estimează că vor fi mai reduse decât ale altor comisii similare, datorită utilizării tehnologiei digitale.

Dacă va deveni membru, Federația Rusă va suporta costurile. Până atunci, finanțarea va proveni din contribuțiile anuale ale membrilor și contribuții voluntare.

14. Ce sprijin politic există?

94 de state au susținut rezoluția ONU care a stat la baza politică a creării Comisiei.

În 2023, șefii de stat și de guvern europeni au menționat în Declarația Summitului de la Reykjavik intenția de a institui un mecanism de compensare.

55 de state au participat la negocierile Convenției, inclusiv 14 state nemembre ale Consiliului Europei. Uniunea Europeană a fost un susținător activ.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei sprijină mecanismul încă din 2022.

34 de state și Uniunea Europeană au semnat Convenția în prima zi de deschidere pentru semnare.

15. Cum va interacționa Comisia cu instanțele internaționale, inclusiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului? Este legată de Tribunalul Special pentru Crima de Agresiune?

Instanțele internaționale, inclusiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pot examina cauze care includ daune similare.

Comisia va lua în considerare hotărârile relevante ale instanțelor internaționale și va preveni acordarea unei duble despăgubiri pentru același prejudiciu.

Comisia și Tribunalul Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei, deși vor fi create în cadrul instituțional al Consiliului Europei, vor funcționa independent, cu mandate, baze juridice și componențe diferite.

Registrul Daunelor pentru Ucraina

Sesiune de întrebări pentru Președintele Curții Europene a Drepturilor Omului!


Președintele Curții Europene a Drepturilor Omului, Mattias Guyomar, și Grefiera Curții, Marialena Tsirli, au susținut o sesiune live de întrebări și răspunsuri pe YouTube, marți, 3 martie, la ora 11:00.

Sesiunea, cu o durată de 48 de minute, a oferi7 oportunitatea de a afla direct de la conducerea Curții informații despre activitatea și realizările instituției din ultimul an, inclusiv despre recenta publicare a Raportului anual 2025 și a sintezei jurisprudenței.


🔹 Doriți să adresați o întrebare?

Întrebările au putut fi transmise în limba engleză sau franceză, prin intermediul formularului dedicat.

🔹 Pentru a urmări înregistrearea sesiunii live din 3 martie, accesați linkul oficial disponibil pe pagina Curții.




*     *     *

Raportul anual al CEDO 2025

INAUGUREA SOLEMNĂ A ANULUI JUDICIAR 2026

Forumul European privind Educația pentru Cetățenie Digitală

 Al 2-lea Forum European privind Educația pentru Cetățenie Digitală

Strasbourg, 27–29 mai 2026

Consiliul Europei invită la depunerea candidaturilor pentru al 2-lea Forum European privind Educația pentru Cetățenie Digitală (DCE), un eveniment-cheie care valorifică impulsul creat de Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală 2025. În contextul în care transformarea digitală și inteligența artificială (IA) modelează tot mai mult societățile noastre, Forumul va reuni actori din întreaga Europă pentru a consolida progresele realizate, a face schimb de bune practici și a co-defini viitorul educației pentru cetățenie digitală.

Planificat ca o colaborare pe termen lung în cadrul Foii de parcurs a Consiliului Europei pentru consolidarea educației pentru cetățenie digitală 2027–2031, Forumul își propune să:

  • consolideze și să valorifice lecțiile învățate în cadrul Anului European al Educației pentru Cetățenie Digitală 2025;
  • elaboreze un plan de acțiuni pe cinci ani, în conformitate cu direcțiile strategice agreate pentru educația pentru cetățenie digitală;
  • consolideze cooperarea internațională în domeniul educației pentru cetățenie digitală, aliniind eforturile europene și promovând parteneriate durabile.

Repere-cheie ale programului:

  • schimb de experiență privind realizările Anului European 2025;
  • ateliere pentru co-crearea de activități SMART destinate viitoarei Foi de parcurs;
  • sesiuni conduse de tineri, care pun în lumină vocile tinerilor cetățeni digitali;
  • discuții tematice axate pe parenting, metode inovatoare de predare, bunăstarea digitală și soluții aplicabile pentru factorii de decizie și practicienii din educație.

Participanții vor include cadre didactice, factori de decizie, tineri, părinți și îngrijitori, inovatori, cercetători și alți actori interesați să contribuie la pregătirea sistemelor educaționale și a societăților europene pentru era digitală în continuă evoluție.

Rezultatele Forumului, inclusiv planul de acțiuni pentru perioada 2027–2031, vor contribui la orientarea statelor membre în îndeplinirea angajamentelor lor de a consolida societăți reziliente și democratice, dotate cu competențe digitale avansate. Cooperarea internațională pentru promovarea drepturilor omului și a statului de drept în era digitală reprezintă un element central al evenimentului.

Cum puteți aplica:

  • Potențialii vorbitori sunt invitați să aplice pentru eveniment prin intermediul acestui link până la 15 februarie 2026 (miezul nopții, CET). Detalii privind procesul de aplicare și contribuțiile așteptate sunt incluse în nota conceptuală anexată.
  • Potențialii participanți se pot înregistra pentru eveniment prin intermediul acestui link până la 15 martie 2026 (miezul nopții, CET).

Alăturați-vă unei comunități dinamice, dedicate unei educații pentru cetățenie digitală incluzive, inovatoare și conectate internațional. Nu ratați oportunitatea de a contribui la modelarea viitorului digital al Europei!

Conceptul

Sursa