DESCARCATI |
Rinnert D.,Parmentier F., Identificarea numitorilor comuni în regiunea Parteneriatului Estic – Spre o cooperare strategică franco-germană în domeniul reglementării conflictului transnistrean =Finding Common Denominators in the Eastern Partnership Region: Towards a Strategic French-Ggerman Cooperation in Transnistrian Conflict. - Chisinau, 2013. - 23 p. - Bibliogr. 20-23 p.
Cooperarea franco-germană este o importantă verigă lipsă a politicilor
de vecinătate promovate de Uniunea Europeană. În acest context, un autor
german, David Rinnert şi un autor francez, Florent Parmentier, au
argumentat necesitatea consolidării axei Paris-Berlin în contextul
reglementării conflictului Transnistrean, Moldova servind pentru autorii
studiului drept un posibil „laborator” de cooperare strategică dintre
Franţa şi Germania ca urmare a succeselor înregistrate de Republica
Moldova pe calea „europenizării”. Aceste şi alte concluzii se conţin în
analiza „Identificarea numitorilor comuni în regiunea Parteneriatului
Estic – Spre o cooperare strategică franco-germană în domeniul
reglementării conflictului Transnistrean”, ediţie a policy-brief-urilor
care apar în cadrul proiectului realizat de IDIS „Viitorul” în
parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung.
Autorii articolului consideră că există o serie de argumente care ar recomanda Moldova pentru a fi aleasă drept ulterioară ţintă a unor politici concertate ale Berlinului şi Parisului în vederea reglementării conflictului Transnistrean. Cele mai importante ar fi următoarele: statutul cîştigat al Moldovei drept ţară cu cele mai ferme aspiraţii proeuropene în pofida instabilităţii politice din ultima vreme; dimensiunile relativ mici ale ţării care face posibilă implementarea rapidă a reformelor; Moldova a devenit o prioritate politică pentru Germania, în timp ce Franţa este prezentă cultural mai mult în Moldova decît în alte zone ale Parteneriatului Estic; Franţa şi Germania au nevoie să-şi probeze capacităţile de mediere şi reglementare în condiţiile în care conflictul Transnistrean rămîne un „conflict îngheţat” despre care se crede că e „cel mai uşor” de rezolvat.
În acelaşi timp, autorii vorbesc despre o implicare diferită a Berlinului şi Parisului în Republica Moldova. În timp ce Germania îşi măreşte prin diverse mijloace influenţa în Republica Moldova, plasînd dosarul moldovenesc într-un context mai larg al relaţiilor sale cu Rusia, politica Franţei în raport cu Republica Moldova este marcată de o posibilă lipsă de voinţă politică, explicată prin: 1) preferinţa Franţei pentru stabilizarea arcului sudic al Europei şi 2) intenţia de a încetini pe termen mediu ritmurile de extindere a UE. Cu toate acestea, autorii consideră că conflictul Transnistrean ar putea servi drept numitor comun al intereselor celor două mari puteri europene în regiune.
Prin implicarea Franţei şi Germaniei în regiune analiza sugerează atingerea a două obiective majore: 1) depăşirea diviziunii din cadrul UE în ceea ce priveşte flancul sudic şi estic al vecinătăţii şi 2) ameliorarea situaţiei în cazul conflictului Transnistrean, fapt ce ar putea conduce pe termen mediu la identificarea unei soluţii finale. Aceste obiective pot fi realizate prin activarea cîtorva platforme de colaborare:
Publicatii periodice cu tematică europeană - Buletinul de Politică Externă