Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT şi
Centrul Analitic EXpert-Grup au prezentat rezultatele monitorizării
procesului de implementare de către autorităţile Republicii Moldova a
reformelor în domenii cheie, asumate în cadrul procesului de integrare
europeană, pentru perioada aprilie-iunie 2012. Constatările
monitorizării, precum şi prognozele privind evoluţia în domeniile
monitorizate au fost publicate în nr. 24 al publicaţiei trimestriale Euromonitor.
- Adoptarea legii privind asigurarea egalităţii a fost una dintre principalele succese în domeniul drepturilor omului,
însă aceasta a fost condiţionată de către UE pentru trecerea Moldovei
la cea de-a doua etapă a planului de acţiuni privind liberalizarea
regimului de vize. Una din principalele problemele rămîne a fi
impunitatea pentru cazurile de tortură şi rele tratamente. Planul de
acţiuni în domeniul drepturilor omului se realizează cu întîrziere,
majoritatea acţiunilor neavînd acoperire financiară. Libertatea de
exprimare şi independenţa presei este tot mai mult ameninţată de
fenomenul de concentrare a proprietăţii media şi de oligopolul pe piaţa
de publicitate TV.
- Reformele în domeniul justiţiei rămîn la faza
elaborării şi adoptării unor acte legislative şi normative, impactul
Strategiei de reformă a sectorului justiţiei este redus, termenele de
implementare a majorităţii măsurilor din planurile de acţiuni nu se
respectă. Pentru reforma justiţiei nu sînt alocate resursele umane,
financiare şi tehnice necesare, investiţiile bugetare publice sînt
infime, justiţia rămîne în continuare influenţată de factori politici şi
administrativi, iar nivelul ridicat de percepere a corupţiei în sistem
rămîne înalt. Una din restanţele principale este reforma Procuraturii, care a rămas la nivel de concept nedeterminat.
- Activitatea de combatere a corupţiei este îndreptată
în temei asupra “micii corupţii”, a funcţionarilor de rang inferior şi
pe modificarea cadrului legislativ, reformele instituţionale nu sînt
realizate şi nu dau rezultate. Întîrzie realizarea unor angajamente faţă
de UE, se atestă restanţe în implementarea Strategiei Naţionale
Anticorupţie. Lipsa unor schimbări esenţiale este determinată de lipsa
voinţei politice, politizarea excesivă a instituţiilor administrative şi
de drept, tolerarea activităţii funcţionarilor ineficienţi, tărăgănarea
asigurării funcţionalităţii unor instituţii importante în domeniu.
- În reglementarea transnistreană autorităţile au
continuat implementarea măsurilor de încredere şi de înlăturare a
barierelor existente în relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol. Printre
realizările practice pot fi menţionate: decizia parlamentului de a
constitui o comisie specială pentru dialogul cu deputaţi transnistreni,
anularea de către regiunea transnistreană a taxei vamale speciale la
produsele moldoveneşti, reluarea circulaţiei trenurilor marfare prin
regiunea transnistreană.
- Banca Naţională a Moldovei (BNM) a continuat procesul
de ajustare a cadrului regulator la normele şi practicile
internaţionale. Una din principalele iniţiative ale BNM a vizat
transparentizarea structurii actualilor şi potenţialilor acţionari,
precum şi instituirea mecanismelor care să ofere posibilitatea de a
aprecia calitatea acţionariatului fiecărei bănci în parte.
- Progresele realizate în edificarea sau ajustarea instituţiilor de piaţă
nu sunt pe măsura importanţei instituţiilor de piaţă. Întîrzieri au
fost înregistrate la capitolele: fortificarea capacităţii instituţionale
a Agenţiei pentru Achiziţii Publice, transpunerea Directivei UE privind
răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu
defecte în legislaţie naţională, precum şi la implementarea unui sistem
eficient de partajare a informaţiei cu privire la protecţia drepturilor
de proprietate intelectuală.
- Runda a doua de negocieri dintre Moldova şi UE pe marginea ALSAC
din 11–15 iunie 2012, a rezultat într-un consens larg dintre părţi
asupra celor 13 capitole de bază ale viitorului acord. Una din provocări
rămîne a fi negocierea unui regim de tarife vamale care, pe de o parte,
ar asigura protecţia necesară industriilor “sensibile” moldoveneşti,
iar pe de altă parte, nu ar denatura motivaţiile de dezvoltare şi
sporire a competitivităţii firmelor din sectoarele respective. O altă
provocare majoră este asigurarea că firmele din regiunea transnistreană
vor putea beneficia de prevederile ALSAC, ceea ce, implicit, presupune
integrarea plenară a acestora în spaţiul economic moldovenesc.
- Trenează procesul de instituire a Consiliului
Economico-Social şi de implementare a Convenţiei Aarhus — factorii cheie
de care depinde realizarea obiectivului dezvoltării durabile şi promovării dialogului social.
Întîrzierile în implementarea acestor măsuri se datorează eşecurilor de
coordonare dintre actorii publici competenţi şi acest lucru subminează
stabilirea priorităţilor pentru o dezvoltare durabilă şi echitabilă a
populaţiei.
Evenimentul şi raportul au fost realizate cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova, în cadrul proiectului “Relaţiile UE-Moldova — Monitorizarea Progresului în Contextul Politicii Europene de Vecinătate”.
DESCĂRCAŢI RAPORT
DESCĂRCAŢI RAPORT
Postări
