Faceți căutări pe acest blog

CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare

UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 46 de state membre* şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre şi Republica Moldova aspiră să adere la această organizaţie.

Consiliul Europei (CoE)

                                                                        www.coe.int

este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.
  • Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
  • Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 46 de state membre; 
  • Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu
este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt
  • Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
  • Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
  •  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.


*  Anterior Consiliul Europei regrupa 47 de state membre. În urma deciziei Comitetului de Miniștri din 16 martie 2022, Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei.

Premiul CEB pentru Coeziune Socială

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) a anunțat, la 28 octombrie 2024,  lansarea celei de-a șasea ediții a Premiului CEB pentru Coeziune Socială. Premiul onorează organizațiile și persoanele dedicate promovării schimbării sociale și abordării problemelor critice din comunitățile lor, contribuind astfel la o mai mare coeziune socială în Europa.

Premiul constă dintr-o contribuție de 45.000 EUR pentru inițiativa câștigătoare, împreună cu o sumă suplimentară de 10.000 EUR, care va fi împărțită în mod egal între alte două proiecte selectate de pe lista scurtă.

Sunt extrem de mândru să prezint a șasea ediție a Premiului nostru pentru Coeziune Socială. Am văzut deja ce diferență concretă poate aduce pentru proiectele câștigătoare, permițându-le să-și extindă activitățile și să aibă un impact mai mare în comunitățile pe care le servesc,” a declarat Guvernatorul CEB, Carlo Monticelli.

Eligibilitate

Competiția este deschisă organizațiilor și persoanelor fizice cu vârsta de peste 18 ani, care au sediul într-una dintre cele 43 de țări membre CEB.

Eligibilitatea pentru premiu include persoane fizice, organizații neguvernamentale, întreprinderi sociale și grupuri comunitare care au creat și implementat proiecte cu un impact social ridicat. Proiectele care promovează incluziunea grupurilor vulnerabile sunt încurajate să aplice.

Nominalizările vor fi evaluate în funcție de impactul social, sustenabilitatea și inovația lor de un panel de experți CEB în management de proiect, sustenabilitate, monitorizare și evaluare. Cele mai promițătoare proiecte selectate pe lista scurtă vor fi evaluate de un Juriu independent format din experți eminenți.

Nominalizează-ți proiectul

CEB primește nominalizări până pe 3 ianuarie 2025, ora 23:59 CET (ora Parisului). Pentru mai multe informații, inclusiv despre câștigătorii anteriori și istoriile lor, vizitează: award.coebank.org.

Republica Moldova la CEB

Anul aderării la CEB:
4 mai 1998

Cota de capital:
0,098%

Reprezentant în Consiliul de Administrație:
Daniela CUJBĂ, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar, Reprezentant Permanent al Republicii Moldova la Consiliul Europei, Strasbourg

Reprezentant în Consiliul Administrativ:
Ion GUMENE, Secretar de Stat, Ministerul Finanțelor, Chișinău

Proiectele susținute de CEB în Republica Moldova

Plan de creștere pentru Republica Moldova susținut de UE (2025-2027)

10.10.2024 

Comisia Europeană a adoptat un Plan de creștere pentru Republica Moldova, în valoare de 1,8 miliarde EUR, 

susținut de un Mecanism de reformă și creștere pentru perioada 2025-2027. Acest plan, care este cel mai mare pachet de sprijin financiar din partea UE de care a beneficiat Republica Moldova de la obținerea independenței, va stimula economia acestei țări, o va aduce mai aproape de aderarea la UE prin accelerarea reformelor și va oferi o asistență financiară semnificativă.

Planul de creștere pentru Republica Moldova se bazează pe trei piloni, care vizează:

1. Creșterea asistenței financiare în următorii trei ani, prin intermediul unui Mecanism specific de reformă și creștere pentru Republica Moldova. 
2. Consolidarea accesului la piața unică a UE. 
3. Sprijinirea reformelor socioeconomice și de importanță fundamentală ale Republicii Moldova.

*  *  *
Европейский Союз сделал огромный шаг для поддержки развития Республики Молдова и утвердил беспрецедентный финансовый пакет на сумму 1,8 млрд евро. План экономического роста — часть масштабного проекта поддержки, призванного ускорить процесс присоединения Молдовы к Европейскому Союзу (ЕС), укрепляя при этом способность страны осуществлять важнейшие реформы и стимулировать национальную экономику.

Финансовая помощь, рассчитанная на 2025-2027 годы, станет важнейшей экономической поддержкой, предоставленной Евросоюзом Молдове после провозглашения независимости. 

План роста Молдовы опирается на 3 компонента: 
  1. Улучшение инфраструктуры и увеличение финансовой помощи,
  2. Интеграция в Единый рынок ЕС и 
  3. Ускорение главнейших социально-экономических реформ.

Beneficii economice și sociale pe termen lung /Экономические и социальные преимущества в долгосрочной перспективе

Planul de creștere economică
aprobat de UE este destinat să aibă un impact semnificativ pe termen lung asupra economiei și societății moldovenești. Potrivit estimărilor, economia Moldovei ar putea să se dubleze în următorii zece ani, generând o creștere substanțială a nivelului de trai.

План экономического роста, утвержденный Евросоюзом, призван оказать значительное долгосрочное воздействие на молдавскую экономику и общество в Молдове. Как ожидается, на протяжении следующих десяти лет может произойти двукратный рост экономики Молдовы, а это существенно повысит уровень жизни в стране.



Salariul mediu pe economie, care în prezent este de aproximativ 13.500 de lei, ar putea să ajungă la 27.000 de lei până la sfârșitul deceniului, datorită reformelor și investițiilor strategice.

Средняя заработная плата по экономике, которая в настоящее время равна примерно 13.500 леям, может достичь 27.000 леев к концу десятилетия, что произойдет в результате реформ и стратегических инвестиций.



Totodată, se preconizează să fie create până la 100.000 de noi locuri de muncă, iar peste 25.000 de IMM-uri să beneficieze direct de sprijin financiar. Aceste investiții vor asigura și finalizarea unor proiecte infrastructurale majore, precum noile spitale din Cahul și Bălți și vor îmbunătăți infrastructura de transport.

Также предполагается создать до 100.000 новых рабочих мест, а свыше 25.000 МСП получат прямую финансовую поддержку. Эти инвестиции обеспечат и завершение важнейших инфраструктурных проектов, таких как новые больницы в Кахуле и Бельцах, а также улучшат транспортную инфраструктуру.


Rezultate Planului în cifre până la finele anului 2027 / Результаты Плана в цифрах до конца 2027 года
  • Crearea de locuri de muncă: 100.000 de cetățeni moldoveni vor avea acces la locuri de muncă în Republica Moldova./ Создание рабочих мест: 100.000 молдавских граждан получат доступ к рабочим местам в Республике Молдова
  • Noi întreprinderi: sprijin pentru lansarea a 5.000 de întreprinderi, inclusiv mici afaceri de familie. /  Новые предприятия: поддержка для создания 5.000 предприятий, в том числе небольших семейных бизнес-начинаний

  • Sprijin pentru întreprinderile existente: cel puțin 25.000 de întreprinderi mici vor beneficia de suport/ / Оказание поддержки существующим предприятиям: не менее 25.000 мелких предприятий воспользуются помощью
  • Exporturi în UE: sprijinirea a cel puțin 3.000 de întreprinderi care exportă în UE /Экспорт в ЕС: оказание поддержки не менее 3.000 предприятиям, которые осуществляют экспортные поставки в Евросоюз


  • Infrastructură îmbunătățită: modernizarea drumurilor (ex. șoseaua de centură a Chișinăului, drumul Odesa-Chișinău-Iași), transportul urban, căile ferate și construirea de poduri peste râul Prut / Улучшенная инфраструктура: модернизация дорог (к примеру, кольцевая дорога в Кишиневе, автомагистраль Одесса – Кишинев – Яссы), городской транспорт, железнодорожные пути и сооружение мостов через реку Прут




  • Securitate energetică: finalizarea unei noi linii electrice și demararea construcției altor două, care vor conecta Moldova la rețeaua electrică a UE / Энергетическая безопасность: завершение новой линии электропередачи и начало строительства еще двух, которые соединят Молдову с электросетью ЕС


  • Subvenții pentru energie: oferirea a aproximativ 40.000 de eco-vouchere, cu o valoare de până la 350 de euro, cetățenilor moldoveni pentru achiziționarea de aparate electrocasnice mai eficiente energetic. / Субсидии в сфере энергетики: предоставление молдавским гражданам примерно 40.000 эковаучеров в размере до 350 евро на приобретение новых более эффективных электроприборов


  • Apă potabilă și salubrizare: acces la apă potabilă, servicii de salubrizare și gestionarea modernă a deșeurilor pentru 1,5 milioane de persoane./ Чистая вода и уборка территории: доступ к питьевой воде, услуги уборки территории и современный сбор отходов для 1,5 млн человек

  • Sănătate: construirea și dotarea a două spitale noi în Cahul și Bălți./ Здравоохранение: строительство и оснащение двух новых больниц в Кахуле и Бельцах


  • Îngrijirea copiilor: crearea a până la 5.000 de noi locuri în grădinițe/Забота о детях: создание до 5.000 новых мест в детских садах



  • Mediu: reabilitarea a cel puțin 63.000 de hectare de terenuri și păduri./Окружающая среда: реабилитация не менее 63.000 га деградированных земельных угодий и лесов



  • Agricultură: subvenții pentru fermieri, pentru extinderea afacerilor și creșterea exporturilor pe piețele UE./Сельское хозяйство: субсидии фермерам на расширение бизнеса и наращивание экспорта на рынки ЕС
  • Roaming și digitalizare: eliminarea completă a tarifelor de roaming până la sfârșitul anului 2025 și extinderea rețelelor de internet în bandă largă în zonele izolate din Moldova.  /Роуминг и цифровизация: полная отмена всех тарифов на роуминг до конца 2025 года и расширение сетей широкополосного интернета в отдаленных и изолированных регионах Молдовы.






Planul de creștere economică pentru Republica Moldova a fost anunțat la Chișinău de către Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (10.10.2024)



Etapele următoare

Parlamentului European și Consiliului le revine acum sarcina de a examina propunerea Comisiei Europene privind Mecanismul de creștere pentru Republica Moldova. 




Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions on the Moldova Growth Plan.Brussels, 9.10.2024,  COM(2024) 470 final .-  10 p.

Disponibil: 


ANNEX to the Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions on the Moldova Growth Plan. - Brussels, 9.10.2024,  COM(2024) 470 final . -  4 p.

Disponibil: 


Odată adoptată această propunere, Republica Moldova va fi invitată să își prezinte agenda de reformă, subliniind principalele reforme socioeconomice și fundamentale pe care intenționează să le întreprindă pentru a accelera creșterea economică și convergența cu UE.

DETALII

Comisia Europeană

EU4Moldova

Imagini  https://www.facebook.com/EUDelegationMoldova 


Noutăți CoE-RM - Octombrie - decembrie 2024

24.10.2024

Consiliul Europei solicită măsuri pentru tineri și schimbările climatice

Acțiunile climatice sunt o prioritate majoră pentru majoritatea tinerilor din Europa. Astfel, Consiliul Europei a propus un set de măsuri dedicate acțiunilor climatice pentru tineri. Într-o nouă Recomandare, primul text internațional pe această temă, Comitetul de Miniștri al organizației subliniază libertatea de exprimare a tinerilor și importanța controlului judiciar în problemele de mediu.

Principiul „nicio pedeapsă fără lege” ar trebui pus în aplicatare. Statele ar trebui să respecte în mod special drepturile tinerilor vulnerabili, inclusiv tinerii marginalizați și indigeni, atunci când aceștia își exprimă îngrijorările cu privire la degradarea mediului în discursul public. Statele europene ar trebui, de asemenea, să consolideze participarea tinerilor în procesele de luare a deciziilor legate de climă și să crească gradul de conștientizare, inclusiv prin sprijin financiar acordat organizațiilor de tineret care lucrează pe probleme climatice.

Investițiile în locuri de muncă verzi, educație și competențe sunt o altă recomandare. Statele membre ar trebui să ofere finanțare dedicată tinerilor antreprenori verzi prin scheme de microfinanțare și proiecte de Cercetare și Dezvoltare în domeniul tehnologiilor verzi. Lucrătorii de tineret ar trebui să primească sprijin personalizat; clădirile și facilitățile oferite de autorități (cluburi și centre de tineret, școli și centre de tineret) ar trebui să fie rezistente la schimbările climatice pentru a asigura condiții optime de lucru și trai.

Statele europene ar trebui, de asemenea, să caute modalități de a reduce consecințele dăunătoare ale crizei climatice asupra sănătății fizice și mentale a tinerilor, prin înființarea de servicii dedicate tineretului. Autoritățile ar trebui să sprijine cercetarea fenomenului de eco-anxietate, să crească gradul de conștientizare asupra acestuia și să dezvolte servicii de sprijin pentru cei care suferă din cauza lui.

Tinerii ar trebui să fie furnizați cu informații de încredere și accesibile despre problemele de mediu, în principal și de preferință în formate digitale, inclusiv în limbile minorităților. Ar trebui să se stabilească garanții legale și practice pentru a limita răspândirea dezinformării pe teme de mediu.

Statele ar trebui, de asemenea, să ia în considerare înființarea unor instituții specializate, cum ar fi un comisar pentru generațiile viitoare, pentru a încuraja o perspectivă pe termen lung asupra deciziilor de politică legate de climă.

În cinci ani, Comitetul de Miniștri va revizui implementarea acestei recomandări.

*     *     *

21.10.2024

Republica Moldova: Alegerile și referendumul bine gestionate și competitive, în ciuda încercărilor serioase de a submina integritatea acestora, spun observatorii internaționali

Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din Moldova, din 20 octombrie, au fost bine gestionate, iar candidații au desfășurat campanii în mod liber într-un mediu caracterizat de preocupări legate de interferența străină ilicită și de eforturi active de dezinformare. Deși acest lucru a afectat integritatea procesului, condițiile de campanie nu au permis, de asemenea, o concurență echitabilă între candidați, au declarat observatorii internaționali într-o declarație preliminară.

Administrația electorală a lucrat profesionist și a demonstrat imparțialitate în luarea deciziilor. În cadrul unei campanii competitive, dar puțin vizibilă, alegătorii au avut la dispoziție o varietate de alternative politice printre candidații la președinție, care au fost înregistrați într-un proces inclusiv. Totuși, modul în care campaniile pentru alegerile prezidențiale și pentru referendum au fost desfășurate simultan, precum și acoperirea mediatică favorabilă pentru titular și guvern, nu au oferit oportunități complet egale. A fost remarcată uilizarea abuzivă a resurselor publice în campanie , se menționează în declarație.

Moldova merită apreciată pentru implementarea mai multor reforme care au crescut încrederea publicului în sistemul electoral, în contextul propagandei grele din partea Rusiei. De la implementarea măsurilor de securitate cibernetică până la asigurarea unei participări ridicate a femeilor, sunt multe lucruri de celebrat în aceste alegeri,” a spus Lucie Potůčková, coordonatoarea specială și liderul observatorilor OSCE pe termen scurt. „Există, însă, câteva domenii care necesită îmbunătățiri. Perioada suprapusă între înregistrarea candidaților și campanie, de exemplu, a creat o competiție inegală, un aspect pe care ne-ar plăcea să îl vedem îmbunătățit.”

Campaniile au avut loc în contextul în care guvernul aborda amenințări la adresa securității naționale, generate de războiul cauzat de invazia Ucrainei de către Federația Rusă. Autoritățile de aplicare a legii, mulți actori internaționali și organizații ale societății civile au proclamat că Moldova este ținta unui „război hibrid” în desfășurare, direcționat din străinătate, care include finanțarea ilicită a actorilor politici, campanii de dezinformare și atacuri cibernetice.

Ziua de ieri a marcat un moment crucial pentru Moldova, în ciuda războiului de agresiune pe scară largă dus de Rusia împotriva Ucrainei și a interferenței intensive susținute de Kremlin în procesele electorale,” a spus Petra Bayr (Austria, SOC), șefa delegației Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. „Felicităm conducerea țării pentru consultarea curajoasă a populației cu privire la această alegere fundamentală și suntem gata să sprijinim Moldova în consolidarea în continuare a unei societăți incluzive și deschise. Succesul va depinde de reformele democratice ulterioare și de capacitatea de a combate dezinformarea și interferențele externe, asigurând că procesul democratic al Moldovei rămâne legitim și transparent.”

Salutăm rezultatele referendumului,” a declarat Michael Gahler, șeful delegației Parlamentului European. „În ciuda interferenței ruse masive, răuvoitoare și ilicite, în special prin cumpărarea de voturi, atacuri hibride și dezinformare, cetățenii Republicii Moldova au ales un viitor în UE. Felicităm autoritățile competente din Moldova pentru organizarea unor alegeri bine gestionate și eficiente în aceste circumstanțe extraordinare. Facem apel la toți factorii implicați să reziste oricărei interferențe, pentru a nu permite denaturarea rezultatelor din turul doi al alegerilor prezidențiale și alegerilor parlamentare din 2025.”

Deși cadrul legal revizuit pentru alegerile prezidențiale oferă o bază adecvată pentru desfășurarea unor alegeri democratice, modificările frecvente, introduse cu puțin timp înaintea alegerilor și fără consultări suficiente, au diminuat coerența legislației electorale și au afectat potențial certitudinea juridică. Cadrul legal pentru referendum, care se referea la întrebarea de a permite parlamentului să integreze drepturile și obligațiile UE în legislația națională fără o reformă constituțională ulterioară, are anumite lacune, inclusiv lipsa unor garanții adecvate împotriva utilizării abuzive a resurselor publice și, astfel, nu este pe deplin în conformitate cu standardele internaționale și angajamentele OSCE. Deși nu există standarde internaționale care să interzică desfășurarea concomitentă a celor două scrutinuri, realizarea acestora fără ajustarea reglementărilor de campanie a contribuit la o concurență inechitabilă între candidații prezidențiali.

„Numărul substanțial de observatori internaționali desfășurați pentru a observa alegerile este o mărturie a sprijinului ferm al comunității internaționale pentru parcursul democratic al Moldovei,” a spus Johan Büser, șeful delegației Adunării Parlamentare a OSCE. „În contextul războiului de agresiune pe scară largă dus de Rusia împotriva Ucrainei, actorii pro-ruși au dirijat interferențe externe și campanii de dezinformare, în timp ce opiniile tradiționale despre minorități și drepturile LGBT au fost uneori prezentate ca motive pentru a vota 'Nu' la referendumul UE.”

Ziua alegerilor a fost calmă și bine organizată, iar procesul de votare a fost evaluat în mod pozitiv de către observatori, cu doar câteva probleme procedurale notate. Numărarea voturilor și centralizarea rezultatelor au fost, de asemenea, evaluate în mod pozitiv, per ansamblu.

„Autoritățile electorale au fost transparente și profesioniste în activitatea lor, iar acest lucru s-a reflectat în evaluarea noastră pozitivă copleșitoare a zilei alegerilor,” a declarat Urszula Gacek, șefa misiunii de observare a alegerilor din partea Oficiului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului. „Observațiile noastre din ultimele săptămâni arată că condițiile nu au oferit candidaților o competiție echitabilă. Recomandările pe care le vom face pe baza observațiilor noastre vor fi destinate îmbunătățirii acestui aspect și altor domenii care necesită ajustări, pentru a crește reziliența și încrederea cetățenilor în procesele electorale din țară.”

Modificările recente au creat un cadru legal robust pentru finanțarea campaniilor, dar supravegherea a fost diminuată din cauza capacităților și resurselor limitate ale autorităților electorale. Limitele pentru donații și cheltuieli de campanie se aplică separat participanților la alegeri și la referendum, ceea ce înseamnă că partidele politice și blocurile electorale care au participat la ambele concursuri au avut posibilitatea de a cheltui mai mult.

În timpul campaniei, acoperirea politică la radio și televiziune a fost strict reglementată pentru a asigura corectitudine, acuratețe și imparțialitate, dar monitorizarea media de către ODIHR a arătat că titularul a primit cea mai mare acoperire în general, atât în programele de știri, cât și în cele editoriale, atât în calitatea sa oficială, cât și ca și candidat, fără o distincție clară între cele două. Acoperirea referendumului în toate buletinele de știri a fost foarte limitată. Conform legilor media electorale, candidații au beneficiat de un timp de antenă gratuit suficient.

Eficacitatea soluționării litigiilor electorale a fost limitată în tratarea unor cazuri. Deși termenele pentru soluționarea litigiilor respectă bunele practici internaționale, Comisia Electorală Centrală și instanța de apel nu au respectat întotdeauna termenele legale. Întrucât majoritatea deciziilor Comisiei privind inadmisibilitatea au fost menținute la revizuirea judiciară, unele probleme importante legate de campanie nu au fost examinate în fond.

*     *      *

16.10.2024

APCE va monitoriza alegerile prezidențiale și referendumul constituțional în Republica Moldova

O delegație formată din 21 de membri ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), condusă de Petra Bayr (Austria, SOC), va călători în Republica Moldova în perioada 18-21 octombrie pentru a monitoriza alegerile prezidențiale și referendumul constituțional, alături de observatori din partea Adunării Parlamentare a OSCE, Parlamentului European și Oficiului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR).

Delegația va avea întâlniri cu candidații care participă la alegerile prezidențiale, cu șefii Misiunii OSCE și ai delegației UE în Republica Moldova, cu membrii Comisiei juridice a Parlamentului Moldovei, cu reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale, ai Consiliului Audiovizualului și ai Congresului Autorităților Locale din Republica Moldova, precum și cu reprezentanți ai societății civile și mass-media, înainte de a observa scrutinul din 20 octombrie.

O echipă de experți ai Comisiei de la Veneția – grupul de experți juridici independenți ai Consiliului Europei – va oferi sprijin juridic în timpul vizitei.

Conferință de presă comună

O conferință de presă comună este programată pentru luni, 21 octombrie, la ora 15:00, în Chișinău (locul urmează să fie specificat).


*     *       *

16.10.2024

Congresul solicită investiții în comunități mai prietenoase pentru vârstnici

Anul 2024 va marca momentul în care Europa va avea mai multe persoane cu vârsta de peste 65 de ani decât cele cu vârsta sub 15 ani, iar majoritatea statelor membre ale Consiliului Europei sunt afectate de această tendință. Aceste schimbări demografice au consecințe importante, în special pentru autoritățile locale și regionale, care se confruntă cu o nevoie tot mai mare de a crea spații publice mai accesibile, de a dezvolta servicii sociale mai elaborate și de a implementa politici de îmbătrânire activă. Pentru a asigura autonomia și calitatea vieții persoanelor în vârstă în acest context, sunt necesare răspunsuri multidimensionale și multilevel.

Aceasta a fost concluzia unui raport al Congresului prezentat de co-raportoarele Carla Dejonghe (Belgia, ILDG) și Joanne Laban (Regatul Unit, ECR), în cadrul unei dezbateri pe tema „comunităților în curs de îmbătrânire”, desfășurate în timpul celei de-a 47-a sesiuni a Congresului Autorităților Locale și Regionale, pe 16 octombrie 2024.

Raportul a cerut investiții în autonomia persoanelor vârstnice la nivelul comunităților locale, promovarea muncii de voluntariat și a inițiativelor comunitare, precum și îmbunătățirea condițiilor de muncă și a competențelor îngrijitorilor formali și informali, care sunt deseori femei. Guvernele naționale au fost invitate să dezvolte programe specifice de sprijin pentru autoritățile locale și regionale, care sunt adesea responsabile pentru furnizarea sau supervizarea serviciilor de îngrijire pe termen lung. De asemenea, guvernele au fost îndemnate să asigure finanțare suficientă pentru aceste sisteme, inclusiv prin fonduri de egalizare destinate depășirii diferențelor teritoriale, și să creeze un context național favorabil muncii în sectorul de îngrijire.

Co-raportoarele au subliniat importanța implicării persoanelor vârstnice în îmbunătățirea serviciilor destinate generației lor și utilizarea măsurilor inovatoare, cum ar fi soluțiile bazate pe tehnologiile informaționale, pentru a le păstra independența.

Un invitat la dezbatere, primarul orașului Porto (Portugalia), Rui Moreira, a prezentat angajamentul orașului său pentru dezvoltarea unor comunități mai prietenoase pentru vârstnici și numeroasele inițiative întreprinse de Porto în ultimii ani ca oraș membru al Rețelei Globale a OMS pentru Orașe și Comunități Prietenoase pentru Vârstnici, încurajând membrii Congresului să se alăture acestei mișcări globale.

The WHO Global Network for Age-friendly Cities and Communities este o inițiativă lansată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 2010, care își propune să sprijine orașele și comunitățile din întreaga lume în crearea de medii care să fie prietenoase și accesibile persoanelor în vârstă.

Obiectivele principale ale rețelei sunt:

  1. Promovarea incluziunii sociale: Dezvoltarea comunităților care să permită persoanelor vârstnice să participe activ în viața socială, economică și culturală.
  2. Adaptarea mediului fizic și social: Asigurarea că orașele sunt proiectate pentru a răspunde nevoilor persoanelor vârstnice prin accesibilitate, infrastructură adecvată și servicii esențiale, inclusiv transport public, locuințe adaptate și spații publice sigure.
  3. Îmbunătățirea sănătății și bunăstării: Oferirea de acces la îngrijiri medicale și servicii de sănătate preventivă care să sprijine un stil de viață activ și sănătos pentru persoanele vârstnice.
  4. Crearea de oportunități pentru îmbătrânirea activă: Stimularea participării și contribuției persoanelor în vârstă la activități economice, politice, civice și de voluntariat.

Beneficiile aderării la rețea:

  • Orașele și comunitățile membre primesc sprijin tehnic, acces la bune practici și resurse pentru a implementa inițiative prietenoase pentru vârstnici.
  • Membrii pot face schimb de experiențe și colabora cu alte orașe și comunități din rețea.

Aceste inițiative contribuie la o mai bună calitate a vieții pentru persoanele în vârstă, permițându-le să rămână active și implicate în comunitățile lor.

*      *      *

15.10.2024

Oprirea violenței împotriva femeilor: Un nou raport subliniază necesitatea evaluării riscurilor pentru a proteja femeile de violență

Grupul de Experți în combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice (GREVIO) a publicat al 5-lea raport general de activități pentru 2023, care prezintă principalele realizări ale activității sale și include o secțiune tematică despre „rolul și importanța evaluării riscurilor și gestionării riscurilor în prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor”.

În perioada de raportare a anului trecut, GREVIO a publicat șapte rapoarte de evaluare inițială (Luxemburg, Croația, Macedonia de Nord, Irlanda, Grecia, Republica Moldova și Liechtenstein). De asemenea, a început primele vizite tematice de evaluare pe tema „Construirea încrederii prin oferirea de sprijin, protecție și justiție” și a asistat la ratificarea Convenției de la Istanbul de către Uniunea Europeană.

Sursa

Detalii

*     *      *

14-17.10.2024

Congresul Autorităților Locale și Regionale: 10 ani de implicare a tinerilor și Protecția patrimoniului cultural al Ucrainei


Între 15 și 17 octombrie 2024, la Strasbourg, a avut loc cea de-a 47-a sesiune a Congresului Autorităților Locale și Regionale din cadrul Consiliului Europei. În această sesiune, s-au dezbătut subiecte esențiale precum protejarea patrimoniului cultural al Ucrainei în contextul războiului și provocările majore cu care se confruntă autoritățile locale și regionale din Europa.

Un moment important al Congresului a fost dezbaterea dedicată aniversării a 10 ani de la inițiativa "Rejuvenating Politics", care vizează integrarea tinerilor în viața democratică la nivel local și regional.

De asemenea, au fost discutate provocările legate de îmbătrânirea populației, economia circulară, și rolul reprezentanților locali în protecția drepturilor omului și reconstrucția Ucrainei.


*     *    *

11-12.10.2024

Comisia de la Veneția și-a desfășurat sesiunea plenară

Comisia de la Veneția a Consiliului Europei și-a desfășurat cea de-a treia sesiune plenară anuală la Veneția, în perioada 11-12 octombrie. Printre punctele importante de pe agendă s-au numărat două opinii privind statul de drept în Polonia, referitoare la proiectele de modificare a Legii privind Procuratura și la standardele europene care reglementează statutul judecătorilor. 

Comisia de la Veneția, de asemenea, a adoptat trei opinii privind Armenia, care se concentrează pe proiectele de modificare a Codului Judiciar al Armeniei (privind evaluările judiciare), proiectele de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală referitoare la colectarea probelor fără consimțământ în investigațiile penale, precum și proiectele de legi care modifică și completează Legea privind Mass-Media și Codul Civil.

Agenda a inclus și două opinii privind Kârgâzstan, care se concentrează pe Legea nr. 72 ce modifică Legea privind organizațiile non-profit și pe proiectele de modificare a Codului de Procedură Penală referitoare la cauțiune și videoconferințe în procesele penale.

La 12 octombrie, Comisia a fost informată despre participarea Comisiei de la Veneția în misiuni de observare electorală ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în scopul furnizării de consultanță juridică pentru Republica Moldova, în legătură cu alegerile prezidențiale și referendumul constituțional, din 20 octombrie 2024.

Sesiunile plenare sunt închise publicului, dar toate opiniile adoptate și alte rapoarte vor fi publicate la începutul săptămânii viitoare pe site-ul Comisiei de la Veneția. Consultați agenda pentru mai multe detalii.

Sursa
Agenda sesiunii Comisiei de la Veneția

*     *     *

08.10.2024

Judecători și procurori instruiți cu privire la investigarea și examinarea finanțării ilegale a partidelor politice și a campaniilor electorale

Aproximativ 25 de judecători și procurori au participat la un atelier de formare specializat privind investigarea și examinarea finanțării ilegale a partidelor politice și a campaniilor electorale. Sesiunea de formare de o zi, desfășurată la Institutul Național al Justiției, a abordat subiecte esențiale, cum ar fi cadrul juridic pentru finanțarea politică, metodele de investigare a încălcărilor electorale și explorarea practicilor actuale în materie de corupție electorală și cumpărare de voturi.

Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Falk Lange, și-a exprimat satisfacția cu privire la colaborarea continuă dintre principalii parteneri naționali. „Subiectul acestui seminar este extrem de util și va ajuta judecătorii, procurorii și alți profesioniști să investigheze mai bine încălcările financiare care, din păcate, apar nu numai în timpul perioadelor electorale, ci și între alegeri - cum ar fi finanțarea politică ilegală”, a declarat Falk LANGE.

Procurora șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a subliniat importanța discutării cazurilor de finanțare ilegală și corupție electorală și a descris aceste cazuri ca fiind „sensibile”.

„Este un subiect sensibil, pentru că sunt unele infracțiuni foarte evidente, în care toată societatea este de acord asupra pedepsei care ar trebui să fie. Când este vorba de o crimă, este un caz alb-negru și este clar că persoana care a comis-o trebuie să răspundă. Dar atunci când vorbim despre corupție într-un context electoral, este o problemă mult mai sensibilă. Este important să discutăm toate aspectele specifice, iar acest seminar este o ocazie excelentă de a face acest lucru. Sper că vom învăța cu toții lucruri pe care le putem aplica în cazuri concrete”, a declarat Veronica Dragalin.

Consultantul Consiliului Europei, formatorul Institutului Național al Justiției și vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale au împărtășit cazuri și metode proeminente actuale din Moldova, precum și jurisprudența relevantă a CEDO și diverse experiențe ale unor state europene (Lituania, Finlanda și România).

Instruirea a fost organizată în cadrul Proiectului Consiliului Europei Îmbunătățirea practicilor electorale în Republica Moldova, Faza III, în parteneriat cu Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova și Institutul Național al Justiției.


*     *     *

04.10.2024

CEC își consolidează abilitățile de comunicare înaintea alegerilor din 2024

Aproximativ 15 reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale (CEC) și-au îmbunătățit abilitățile de comunicare în situații de criză în pregătirea pentru Alegerile Prezidențiale și Referendumul Constituțional Republican legat de UE (20.10.2024), în cadrul unui seminar organizat de Oficiul Consiliului Europei în Chișinău.

Participanții au fost familiarizați cu Planul de Comunicare al CEC, ajustat cu asistența Consiliului Europei la sfârșitul lunii august 2024. Instruirea a pus accentul pe importanța identificării potențialelor crize de imagine și gestionarea eficientă a acestora, atât în timpul alegerilor, cât și ulterior.

În acest sens, consultantul Consiliului Europei a prezentat 16 studii de caz privind atacuri de comunicare și crize de imagine care au avut loc începând cu 1 august 2024. El a evidențiat criteriile pentru identificarea, pregătirea și reacționarea la aceste crize folosind abordări simetrice și asimetrice, precum și abordarea potențialelor surse de atacuri mediatice.

Obiectivele principale ale asistenței de comunicare a Consiliului Europei sunt sprijinirea CEC în protejarea credibilității sale, capacitatea de a influența pozitiv relatările publice și de a acționa într-un mod mai transparentă și deschisă față de toți actorii electorali.

Activitatea a fost realizată de Proiectul Consiliului Europei „Îmbunătățirea Practicilor Electorale în Republica Moldova”, Faza III, în parteneriat cu Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova.

*     *     *

30.09 -04.10.2024

Sesiunea de toamnă a APCE 2024: Sesiune dedicată apărătorilor drepturilor omului și provocărilor globale

Ceremonia de decernare a Premiului pentru Drepturile Omului Václav Havel 2024 – care onorează apărătorii excepționali ai drepturilor omului din întreaga lume – a fost un moment deosebit al sesiunii de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care se desfășoară la Strasbourg între 30 septembrie și 4 octombrie 2024. Premiul Václav Havel pentru Drepturile Omului, ediția a doisprezecea a fost acordat personalității politice de frunte din Venezuela și apărătoarei drepturilor omului María Corina Machado. Premiul, în valoare de 60.000 de euro, a fost prezentat în cadrul unei ceremonii speciale în ziua deschiderii sesiunii plenare de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) la Strasbourg.


Alte puncte importante au inclus dezbateri privind detenția și condamnarea lui Julian Assange și efectele lor îngrijorătoare asupra drepturilor omului; despre a 90-a aniversare a Holodomorului – Ucraina se confruntă din nou cu amenințarea genocidului. A avut loc o dezbatere despre abordarea europeană comună pentru a soluționa traficul de migranți și pentru a clarifica soarta migranților, refugiaților și solicitanților de azil dispăruți.

Dezbateri au avut loc în baza unui raport despre propagandă și libertatea de informare în Europa. Propaganda poate fi folosită pentru a manipula opinia publică și pentru a amenința valorile noastre comune și demnitatea umană, precum și buna funcționare a sistemelor noastre democratice, afectând dezvoltarea opiniilor libere și participarea cetățenilor informați la dezbaterile și deciziile publice.

Raportul subliniază necesitatea de a aborda propaganda dăunătoare în mod eficient și într-o manieră mai coordonată; solicită statelor să nu limiteze răspunsul lor doar la restricții, care ar putea deveni un instrument de a reduce la tăcere vocile critice și opoziția, ci să dezvolte strategii holistice care să protejeze libertatea de exprimare și libertatea de informare. Rolul autorităților de reglementare independente, colaborarea sectorului media și a internetului și un peisaj mediatic independent și pluralist, inclusiv media de serviciu public finanțată adecvat, sunt fundamentale pentru a contracara propaganda dăunătoare și pentru a susține o societate democratică.

Este esențial să se construiască încrederea în instituții și ca publicul să fie informat cu date fiabile în privința chestiunilor de interes public. Transparența privind proprietatea și sursele financiare ale media trebuie îmbunătățită, iar accesul egal la informații și media, precum și alfabetizarea informațională, trebuie încurajate. Parlamentarii au adoptat Rezoluția 2567 privind propaganda și libertatea de informare în Europa


De asemenea, au fost solicitări pentru dezbateri urgente cu privire la „Situația deteriorată a drepturilor omului, statului de drept și democrației în Azerbaidjan”, despre „Persoanele dispărute din cauza războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei: prizonieri de război și civili în captivitate” și despre „Situația de urgență în domeniul sănătății și umanitară a femeilor și copiilor din Gaza”.

Noul Secretar General al Consiliului Europei, Alain Berset, a subliniat rolul crucial al Consiliului Europei într-un discurs din timpul sesiunii plenare de toamnă a Adunăriiîn contextul sărbătoririi a 75 de ani de la înființarea sa, în garantarea unui viitor de pace, stabilitate, prosperitate, securitate și demnitate pentru cetățenii Europei. De asemenea, el a evidențiat cele trei priorități ale mandatului său: sprijinul pentru Ucraina, acțiuni pentru revitalizarea democrației și susținerea unității familiei europene în toată diversitatea sa.

„Într-o lume afectată de forțe centrifuge, unde mișcările divergente par să câștige teren în acest moment, trebuie să lucrăm pentru a reveni la o convergență mai puternică. Și pentru a atinge această convergență, trebuie să ne menținem adevărul și valorile. Dialogul este de o importanță capitală. Un dialog între cei 46 de membri ai Consiliului Europei, pe care tocmai i-am descris ca egali mândri. Este un dialog interinstituțional, atât formal, cât și informal, în cadrul Consiliului Europei. Și este un dialog care respectă diversitatea, dar este profund ancorat în fundațiile formate de valorile noastre”, a adăugat el.

El a menționat, de asemenea, un plan de acțiune pentru promovarea democrației, în scopul revitalizării procesului democratic, precum și posibilitatea de a organiza un summit al șefilor de stat și de guvern în mod regulat.

Ministrul de Externe al Republicii Macedonia de Nord, Timcho Mucunski, de asemenea s-a adresat Adunării. Ministrul de Externe lituanian Gabrielius Landsbergis, președintele Comitetului Miniștrilor, va prezenta comunicarea tradițională din partea acestui organism și va răspunde întrebărilor membrilor.

Au avut loc și dezbateri pe tema activităților Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru implementarea Declarației de la Reykjavik, cu o declarație din partea guvernatorului băncii, Carlo Monticelli; privind onorarea obligațiilor și angajamentelor de către Bosnia și Herțegovina; despre riscurile și oportunitățile metaversului; și despre garantarea dreptului oamenilor la hrană.

Din componența delegației conduse de deputatul Ion Groza, șeful delegației naționale la APCE, fac parte deputații Andrian Cheptonar și Constantin Starîș.