Faceți căutări pe acest blog

CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare

UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 46 de state membre* şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre. Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

 


Consiliul Europei (CoE)

                                                                       
este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.
  • Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
  • Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 46 de state membre; 
  • Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu
este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt
  • Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
  • Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
  •  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.


*  Anterior Consiliul Europei regrupa 47 de state membre. În urma deciziei Comitetului de Miniștri din 16 martie 2022, Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei.

Concurs de postere și scurtmetraje despre Cetățenia Digitală

 Apel pentru participare

În lumea digitală aflată într-o continuă schimbare, ne confruntăm cu provocări tot mai mari – dezinformare, hărțuire cibernetică, discurs instigator la ură online și amenințări la adresa vieții private și a securității digitale. Aceste probleme nu afectează doar indivizii – ele pun în pericol sănătatea democrațiilor noastre. Atunci când oamenii nu au competențele necesare pentru a gândi critic, a comunica respectuos sau a-și proteja datele, devine mai dificil să construim societăți incluzive, informate și reziliente.

Vrei să contribui la construirea unui viitor digital incluziv și democratic?

Designul sau scurtmetrajul tău ar putea transmite mesajul cetățeniei digitale în întreaga Europă și dincolo de ea.



În contextul Anului European al Educației pentru Cetățenie Digitală 2025, Consiliul Europei invită designeri, artiști și creativi să participe la Concursul de postere și scurtmetraje despre Cetățenia Digitală.


Pregătește-te să creezi, să inspiri și să faci o diferență!

Fie că ești designer profesionist, student sau pasionat de creație, acest concurs este pentru tine! Este o ocazie unică de a explora și exprima ce înseamnă pentru tine cetățenia digitală – prin imagini puternice și povești relevante.

Creează un poster (70×100 cm) sau un scurtmetraj (1–5 minute, format MP4) care explorează unul sau mai multe dintre cele 10 domenii-cheie ale cetățeniei digitale – cum ar fi viața privată, educația media sau participarea online. Lucrarea ta ar trebui să sensibilizeze publicul și să-i inspire pe ceilalți să devină cetățeni digitali responsabili și implicați.

Cine poate participa?

  • Orice designer sau cineast, profesionist sau amator
  • Cetățeni sau rezidenți ai celor 46 de state membre ale Consiliului Europei, plus Sfântul Scaun și Kazahstan
  • Se acceptă până la trei lucrări per categorie (poster și/sau video)
  • Toate lucrările trebuie să fie originale, nepublicate și neînscrise la alte concursuri
  • Participarea este gratuită

Ce poți câștiga?

Cele mai bune 30 de postere și cele mai bune 5 videoclipuri vor fi selectate de un juriu și prezentate într-o expoziție internațională.

Cei 3 câștigători principali vor primi:
  • Călătorie cu toate cheltuielile acoperite la Ljubljana, Slovenia, pentru deschiderea expoziției
  • Certificat de recunoaștere
  • Vizibilitate internațională prin intermediul platformelor Consiliului Europei

Date importante:

  • Lansarea concursului: 1 iulie 2025
  • Termen-limită pentru trimiterea lucrărilor: 14 septembrie 2025 (23:59 CEST)
  • Anunțarea câștigătorilor: 22 octombrie 2025
  • Expoziția: 18–19 noiembrie 2025

Informații suplimentare:
Educație pentru Cetățenie Digitală : Resurse CoE

Noutăți CoE-RM - Iulie 2025

02.07.2025

Strategii cuprinzătoare de incluziune: un nou document al Consiliului Europei oferă orientări și inspirație pentru autoritățile de la toate nivelurile

Ce ar trebui să includă strategiile cuprinzătoare de incluziune și de ce sunt ele necesare? Noul document de orientare privind strategiile pentru incluziune, lansat de Comitetul Director pentru Anti-discriminare, Diversitate și Incluziune (CDADI) al Consiliului Europei, are ca scop sprijinirea statelor membre ale Consiliului Europei în a răspunde acestor întrebări și în a elabora strategii eficiente de incluziune la toate nivelurile.

Incluziunea ar trebui privită ca o abordare holistică, cuprinzătoare, bazată pe principiile drepturilor omului și ale nediscriminării. Politicile eficiente de incluziune trebuie să integreze atât măsuri universale, cât și măsuri specifice grupurilor. Integrarea egalității în toate politicile, acceptarea diversității ca valoare și resursă, abordarea discriminării intersecționale, crearea de oportunități de interacțiune și participare în viața publică, precum și implicarea tuturor nivelurilor de guvernare (național, regional și local) sunt abordări esențiale în elaborarea politicilor de incluziune.

Strategiile de incluziune sunt esențiale pentru construirea unor societăți mai coezive, echitabile, inovatoare și reziliente, pentru un sentiment comun de apartenență și pentru bunăstarea tuturor. Ele contribuie la eliminarea discriminării, la reducerea disparităților și la promovarea înțelegerii și respectului reciproc, în beneficiul întregii societăți. De asemenea, ele reduc competiția pentru atenție și resurse și sporesc eficiența și sinergiile.

Strategiile cuprinzătoare de incluziune ar trebui să acopere întregul spectru al grupurilor din societate, inclusiv minoritățile etnice, culturale, lingvistice și religioase, migranții, romii și călătorii, persoanele LGBTI. Ghidul prezintă standarde pentru politici de incluziune specifice fiecărui grup și identifică, pentru fiecare domeniu de politică, măsuri transversale care răspund într-un mod cuprinzător nevoilor unui spectru larg de grupuri.

Principalele domenii de politică care ar trebui să fie acoperite de strategiile cuprinzătoare de incluziune sunt: educația; ocuparea forței de muncă; protecția socială și locuințele; sănătatea; cultura; precum și domenii de politici precum combaterea discriminării, a infracțiunilor motivate de ură și a discursului instigator la ură.

Exemple de măsuri concrete de politică, benefice tuturor grupurilor, în diverse domenii de politici includ: asigurarea accesului nediscriminatoriu la educație, promovarea programelor educaționale interculturale și plurilingve și prevenirea segregării în școli. În domeniul ocupării forței de muncă, acțiuni precum formarea anti-discriminare, recunoașterea calificărilor obținute în străinătate și practicile de angajare incluzive sunt esențiale. Politicile de protecție socială și de locuințe ar trebui să garanteze accesul egal la servicii, prevenirea persoanelor fără adăpost și promovarea comunităților mixte. În domeniul sănătății, oferirea de servicii cultural-sensibile, informații în mai multe limbi și sprijin pentru sănătatea mintală asigură accesul echitabil. Politicile culturale care sprijină reprezentarea minorităților și protejează drepturile culturale favorizează și mai mult incluziunea, în timp ce cadrele juridice solide combat discriminarea, discursul de ură și infracțiunile motivate de ură, asigurând siguranța și demnitatea pentru toți.

În final, ar trebui dezvoltate instrumente pentru a monitoriza și măsura progresul, eficiența și durabilitatea politicilor de incluziune în toate domeniile-cheie.

*     *     *

01.07.2025

Consiliul Europei a lansat un concurs de postere și scurtmetraje despre cetățenia digitală

În lumea digitală aflată într-o continuă schimbare, ne confruntăm cu provocări tot mai mari – dezinformare, hărțuire cibernetică, discurs instigator la ură online și amenințări la adresa vieții private și a securității digitale. Aceste probleme nu afectează doar indivizii – ele pun în pericol sănătatea democrațiilor noastre. Atunci când oamenii nu au competențele necesare pentru a gândi critic, a comunica respectuos sau a-și proteja datele, devine mai dificil să construim societăți incluzive, informate și reziliente.

În contextul Anului European al Educației pentru Cetățenie Digitală 2025, Consiliul Europei invită designeri, artiști și creativi să participe la Concursul de postere și scurtmetraje despre Cetățenia Digitală.

Fie că ești designer profesionist, student sau pasionat de creație, acest concurs este pentru tine! Este o ocazie unică de a explora și exprima ce înseamnă pentru tine cetățenia digitală – prin imagini puternice și povești relevante.

Creează un poster (70×100 cm) sau un scurtmetraj (1–5 minute, format MP4) care explorează unul sau mai multe dintre cele 10 domenii-cheie ale cetățeniei digitale – cum ar fi viața privată, educația media sau participarea online. Lucrarea ta ar trebui să sensibilizeze publicul și să-i inspire pe ceilalți să devină cetățeni digitali responsabili și implicați.

Termen-limită pentru trimiterea lucrărilor: 14 septembrie 2025 (23:59 CEST)

Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală (DCEY2025)

https://t.ly/LdKai

Noutăți UE - RM - Iulie - septembrie 2025

04.07.2025 

Primul summit Republica Moldova – Uniunea Europeană  la Chișinău

Summitul reprezintă o ocazie esențială de a sublinia importanța strategică a viitorului Republicii Moldova în cadrul UE.

Acesta va permite UE să își reafirme sprijinul politic și financiar puternic pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, pentru eforturile sale de reformă legate de UE și pentru sectoare importante precum energia, precum și pentru abordarea amenințărilor hibride.

António Costa, președintele Consiliului European, și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, se vor întâlni cu Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, și cu conducerea autorităților din RM, 

Liderii UE își vor reitera, de asemenea, angajamentul de neclintit față de suveranitatea, securitatea și reziliența Republicii Moldova, în special având în vedere consecințele actuale ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ale atacurilor hibride continue ale Rusiei împotriva Republicii Moldova. 

La summit vor participa Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și Prim-ministrul, Dorin Recean – reflectând angajamentul comun al tuturor instituțiilor statului pentru realizarea obiectivului național de aderare la Uniunea Europeană.

În cadrul discuțiilor vor fi abordate subiectele legate de procesul de aderare, atât în ceea ce privește evoluțiile de până acum, cât și etapele următoare în acest proces. Totodată, liderii vor discuta despre extinderea legăturilor economice și cooperării în domenii precum infrastructura, energia, digitalizarea și dezvoltarea regională. Un punct important pe agendă va fi și Planul de Creștere pentru Moldova, în valoare de 1,9 miliarde euro, adoptat recent de Comisia Europeană. Acest plan este un pachet ambițios de investiții prin care Uniunea Europeană sprijină modernizarea economiei și creșterea nivelului de trai al cetățenilor.

Detalii:

Premiului Vigdís pentru emanciparea femeilor

Premiul Vigdís pentru emanciparea femeilor 2025 a fost acordat organizației Women of the Sun din Palestina*, care își propune să creeze căi și oportunități pentru ca femeile palestiniene să pătrundă în domenii tradițional dominate de bărbați, inclusiv în politică, afaceri și tehnologie.

Premiul anual, în valoare de 60.000 de euro, este acordat în comun de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) și de Guvernul Islandei, și onorează inițiativele remarcabile care promovează emanciparea femeilor în toată diversitatea lor, în Europa și dincolo de ea. Premiul poartă numele fostei președinte a Islandei, Vigdís Finnbogadóttir, prima femeie din lume aleasă ca șef de stat.

Women of the Sun, fondată de Reem al-Hajajreh în 2021, desfășoară programe care, printre altele, promovează accesul fetelor la o educație de calitate, încurajează femeile să își asume roluri de conducere, sprijină antreprenoarele și creează oportunități culturale pentru femei. De asemenea, organizația reunește femei palestiniene și israeliene într-un efort comun pentru pace.


Primind premiul în cadrul unei ceremonii desfășurate la Strasbourg, în prima zi a sesiunii de vară a APCE, Reem al-Hajajreh a declarat:

„Stau astăzi în fața dumneavoastră purtând această recunoaștere cu mândrie și umilință – nu în numele meu, ci în numele miilor de femei palestiniene care continuă să-și ridice vocea în ciuda tuturor provocărilor, afirmând: nu vom aștepta să ne vină rândul, ci îl vom crea.”

Ea a adăugat:

„Acest premiu este un omagiu adus fiecărei femei palestiniene care a rezistat marginalizării și a insistat să devină lider în comunitatea sa. Am văzut femei transformând durerea în putere, excluderea în inițiativă și tăcerea într-o voce puternică ce cere drepturi.”

Președintele APCE, Theodoros Rousopoulos, care a prezidat comisia de selecție, a felicitat-o pe Reem al-Hajajreh și i-a înmânat un cec de 60.000 de euro, o diplomă și trofeul Premiului – o sculptură realizată din magmă vulcanică islandeză, denumită Kvika.

„Women of the Sun au inițiat, de asemenea, proiecte comune care reunesc femei palestiniene și israeliene, încurajând dialogul. De altfel, una dintre organizațiile care le-au susținut candidatura a fost chiar partenera lor din Israel, Women Wage Peace”, a precizat acesta.
„Cred că aceasta este dovada că, atunci când femeile se așază la aceeași masă, nu vorbesc despre război, ci despre soluții, demnitate și un viitor mai bun pentru copiii lor.”

Auður Edda Jökulsdóttir, emisar special pentru egalitate de gen din partea Ministerului Afacerilor Externe al Islandei, a declarat:

Premiul Vigdís onorează acele persoane și organizații care oferă putere femeilor și fetelor – și ne amintește că lupta lor este o datorie colectivă. Din partea guvernului meu, primul din istoria Islandei condus de trei femei, adresez sincere felicitări tuturor celor nominalizați. În vremuri de regres, trebuie să rămânem fermi în lupta pentru egalitatea de gen.”


Finalistele Premiului Vigdís 2025

Au mai fost desemnați doi finaliști:

  • Green Girls Foundation din Camerun – o organizație care folosește inteligența artificială pentru a oferi femeilor și fetelor din comunitățile rurale africane soluții de energie curată pentru electricitate și gătit;
  • Gisèle Pelicot din Franța – un exemplu de curaj și o voce puternică împotriva violenței asupra femeilor, după ce a renunțat la anonimat în timpul proceselor împotriva soțului și altor bărbați care au drogat-o și violat-o.

Pentru ediția 2025, comisia de selecție a analizat 111 nominalizări din întreaga lume.

Despre Premiul Vigdís


Premiul Vigdís a fost lansat în mai 2023 la Reykjavik, în prezența Vigdís Finnbogadóttir. Prima ediție a premiului a fost acordată în 2024 Centrului pentru Femei Irida din Grecia – o organizație de bază care luptă pentru schimbări pozitive în viața femeilor afectate de sărăcie, excluziune socială și violență bazată pe gen.

Cine poate fi nominalizat?

La Premiul Vigdís pot fi nominalizați:

  • persoane fizice;
  • organizații ale societății civile;
  • ONG-uri naționale sau internaționale;
  • asociații;
  • companii private.

Cum se aplică?

După consultarea regulamentului complet, este necesar să se completeze formularul online, oferind detalii despre candidatul propus, activitățile acestuia și numele a cel puțin cinci susținători. Formularul pentru ediția 2026 va fi publicat în toamna anului 2025.

Comisia de selecție

Comisia este prezidată de președintele APCE (sau un reprezentant desemnat) și este alcătuită din șase membri independenți, recunoscuți pentru expertiza lor în domeniul emancipării femeilor.

Trei membri sunt desemnați de Biroul APCE, la propunerea Comisiei pentru egalitate și nediscriminare:

  • Robert Biedroń (Polonia), fost președinte al Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen din Parlamentul European;
  • Sandra Konstatzky (Austria), șefa Ombudsmanului pentru Egalitate de Tratament;
  • Iris Luarasi (Albania), jurnalistă, activistă, fostă președintă a GREVIO.

Trei membri sunt desemnați de Guvernul Islandei:

  • Rósa Björk Brynjólfsdóttir (Islanda), consilieră pe afaceri internaționale a prim-ministrului, fostă deputată în Althingi;
  • Sanam Naraghi Anderlini (Iran/Marea Britanie), directoare executivă a rețelei ICAN;
  • Finnborg Salome Steinþórsdóttir (Islanda), lector în studii de gen la Universitatea din Islanda.

Mandatul membrilor este de doi ani, cu posibilitatea de reînnoire de maximum două ori. Membrii APCE în exercițiu nu sunt eligibili pentru a face parte din comisie.

Ceremonia de decernare a premiului

Premiul este acordat în cadrul unei ceremonii oficiale, organizate la Strasbourg, în ziua de luni a sesiunii de vară a APCE – de regulă, la sfârșitul lunii iunie.
Numele câștigătorului este anunțat de Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Informații suplimentare:

Hackathon-ul „Democracy’s Firewall”

 Protecția democrației în era digitală

Dezinformarea nu mai este doar o problemă politică — este o epidemie digitală. De la știri false la deepfake-uri, manipularea online amenință să submineze încrederea, dialogul și instituțiile democratice. Consiliul Europei invită tinerii inovatori din întreaga Europă să accepte această provocare prin Hackathon-ul „Democracy’s Firewall”, organizat la Strasbourg.

Această inițiativă le oferă tinerilor oportunitatea de a crea instrumente, strategii și campanii pentru a combate dezinformarea și a proteja valorile democratice în mediul online.

Eveniment-fanion al Consiliului Europei: Hackathon pentru Democrație și reziliență democratică în era digitală

Pe 20 iunie 2025, Consiliul Europei a organizat în premieră, la Strasbourg, un eveniment de referință în cadrul Noului Pact Democratic pentru Europa, inițiativă lansată ca urmare a Declarației de la Reykjavik. Evenimentul a reunit echipe diverse din întreaga Europă, inclusiv din Republica Moldova, într-un hackathon intensiv dedicat contracarării dezinformării și revitalizării democrației în era digitală.

Programul a inclus dezbateri plenare, provocări în echipă, sesiuni de mentorat, activități sociale și prezentări de idei inovatoare. Participanții – activiști civici, lideri ai societății civile, dezvoltatori tehnologici, decidenți politici, diplomați, experți juridici, economiști, oameni de știință, artiști și tineri – au colaborat pentru a găsi soluții concrete care să sprijine democrația, libertatea de exprimare și statul de drept în fața amenințărilor contemporane precum dezinformarea, polarizarea politică și inegalitățile în creștere.

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a deschis evenimentul și a participat activ la dezbateri, subliniind angajamentul ferm al organizației pentru apărarea democrației în Europa.

*    *    *

Dezinformarea și egalitatea de gen: un atac strategic asupra coeziunii democratice

Prima dezbatere a abordat una dintre cele mai presante provocări contemporane: legătura dintre dezinformare și egalitatea de gen.

Panelul a reunit intervenții valoroase din partea: Zita Gurmai, membră a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei; Jelle Postma, director executiv al organizației Justice for Prosperity; Maja Zaric, președinta Comitetului director pentru media și societatea informațională (CDMSI).

Concluzii esențiale:

  • Dezinformarea, o armă împotriva democrației și a femeilor
    Participanții au evidențiat modul în care campaniile de dezinformare vizează din ce în ce mai mult femeile din viața publică, supunându-le abuzului online și atacurilor digitale. Aceste acțiuni subminează participarea democratică și descurajează implicarea politică a femeilor.

  • Apel pentru o guvernanță digitală sensibilă la dimensiunea de gen
    S-a cerut adoptarea unui cadru clar de acțiune care să sprijine concret femeile aflate în funcții publice, precum și o guvernanță digitală care să țină cont de impactul disproporționat al dezinformării asupra acestora.

  • Pericolul real nu vine de la utilizatorii naivi, ci de la arhitecții strategici ai manipulării
    Paneliștii au atras atenția asupra rețelelor ultra-conservatoare, oligarhilor și actorilor economici care exploatează narațiuni bazate pe frică – cum ar fi „declinul demografic” – pentru a diviza societățile și a slăbi democrația, inclusiv prin exportul acestor strategii în regiunile din Africa Subsahariană.

  • Consiliul Europei – rol esențial în crearea standardelor, dar și în implementare
    Deși Consiliul Europei a jucat un rol activ în elaborarea standardelor împotriva dezinformării și discursului instigator la ură, acestea trebuie implementate ferm la nivel național. Normalizarea abuzului online nu poate fi acceptată.

  • Este nevoie de mai mult decât alfabetizare media
    Dezinformarea nu trebuie tratată doar prin reacții la conținut, ci prin investigații privind actorii din spatele mesajelor. Este important cine comunică, nu doar ce se comunică.

  • Democrația trebuie rebranduită
    Un mesaj puternic a fost acela că democrația trebuie comunicată mai bine: valorile ei trebuie exprimate într-un limbaj uman, clar și empatic – mai ales pentru generațiile tinere care navighează printr-un spațiu informațional fragmentat și agresiv.

Concluzie:

Democrația este fragilă, umană și complexă. Dacă mesajele care o susțin nu reușesc să ajungă la cetățeni, vina nu este a publicului, ci a celor care comunică. Este nevoie de eforturi mai curajoase și mai profunde pentru a proteja coeziunea democratică și pentru a susține egalitatea de gen în fața unui atac digital tot mai organizat.

*    *    *

Dezinformarea și alegerile: un test esențial pentru sănătatea democrației


Cea de-a doua dezbatere democratică, desfășurată la Strasbourg, a oferit o analiză profundă – și adesea alarmantă – asupra fragilității proceselor electorale într-o lume saturată de dezinformare. Participanții au subliniat că, pentru a proteja democrația, este nevoie de cetățeni bine informați și conștienți, mai ales în modul în care interacționează online.

Printre vorbitorii principali s-au numărat:

  • Antoine Bernard, director pentru advocacy, Reporters Without Borders;

  • Iva Nenadić, profesoară la Universitatea din Dubrovnik și coordonatoare științifică a Centrului pentru Pluralismul și Libertatea Mass-Mediei;

  • Gobnait Ní Mhuimneacháin, membră a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei;

  • George Papandreou, membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, raportor general pentru democrație.

Concluzii esențiale:

  • Un ecosistem informațional profund transformat
    Mass-media tradițională a pierdut din influență în fața platformelor digitale, care au devenit actori dominanți în difuzarea informației – dar fără standardele etice și jurnalistice care susțineau încrederea publică. Algoritmii privilegiază conținutul polarizant și senzațional, amplificând dezinformarea, slăbind încrederea în instituții și afectând coeziunea socială – mai ales în perioadele electorale.

  • Accesul la informație corectă este un drept democratic fundamental
    Participanții au propus elaborarea unei noi convenții privind dreptul la informație, sub egida Consiliului Europei, precum și crearea unui mecanism multilateral pentru monitorizarea respectării acestui drept în statele membre.

  • Presa liberă, sub asediu
    Jurnaliștii se confruntă cu hărțuire politică, procese abuzive (SLAPP) și presiuni financiare. Deși Consiliul Europei promovează măsuri anti-SLAPP, s-a cerut reglementare mai eficientă: nu mai multă reglementare, ci reglementare mai bună.

  • Etica digitală nu poate fi opțională
    Standardele de respectare a drepturilor omului în mediul digital nu pot fi lăsate la voia companiilor tehnologice. Este necesară intervenția publică pentru a contracara modelele de afaceri dăunătoare, care pun în pericol democrația în favoarea profitului.

  • Alfabetizarea media este necesară, dar insuficientă
    Dezinformarea se răspândește mai repede decât corectările. Soluțiile trebuie să includă transparență în algoritmi, standarde partajate și responsabilizarea actorilor care manipulează dezbaterea publică.

  • Tinerii – între mobilizare și manipulare
    Tinerii joacă un rol activ în apărarea democrației, însă aceleași instrumente digitale care le oferă putere pot fi folosite și pentru manipulare. Este esențial să înțelegem cine influențează narațiunile și de ce unele comunități sunt mai vulnerabile decât altele.

  • Consiliul Europei – un rol de lider în era digitală
    Participanții au cerut ca organizația să meargă dincolo de standarde și principii, inițiind convenții, coordonând statele membre și dezvoltând mecanisme de răspuns în timp real la transformările ecosistemului informațional. Este nevoie de o agendă pozitivă pentru democrație, care să sprijine încrederea, creativitatea și reziliența civică.

Concluzie:

Dacă nu mai împărtășim un spațiu informațional comun, poate democrația să funcționeze cu adevărat?
Răspunsul oferit de panel a fost clar: trebuie să reconstruim acest spațiu în mod conștient, transparent și colectiv. Numai astfel putem proteja esența alegerilor libere și corecte.

*     *     *

Cultura și Arta – Forțe Democratice în Lupta împotriva Dezinformării


În cadrul celei de-a treia dezbateri democratice, desfășurate la Strasbourg pe 20 iunie 2025, tema „Dezinformarea și Cultura” a reunit experți din domeniul artistic și cultural, care au analizat rolul esențial al culturii în consolidarea democrației și în combaterea dezinformării.

Printre vorbitori s-au numărat: Denise Bertchi, artistă și cercetătoare la Collegium Helveticum, ETH Zürich; Philippe Bischof, consultant strategic în politici culturale și fost director al Consiliului Elvețian pentru Arte Pro Helvetia (2017–iunie 2025); Inês Fialho-Brandão, șefă a departamentului de mediere culturală și digitală la Muzeul Calouste Gulbenkian din Lisabona.

Concluzii esențiale:

  • Cultura ca spațiu de exercițiu democratic
    Arta stimulează reflecția critică, dialogul și empatia – elemente-cheie pentru pluralism. Spațiile culturale (muzee, galerii, teatre) devin locuri unde diferențele sunt explorate și acceptate, dezvoltând capacitatea de a „fi de acord că nu suntem de acord”.

  • Libertatea expresiei artistice trebuie protejată
    Participanții au subliniat că arta trebuie să rămână independentă de instrumentalizarea politică. Cultura poate fi politică în sensul angajamentului civic, dar nu trebuie politizată. Puterea sa constă tocmai în libertatea de exprimare.

  • Instituțiile culturale – spații sigure pentru adevăr și formare de competențe
    Exemple precum programul „Pinocchio în școli” din Portugalia au ilustrat modul în care muzeele și inițiativele locale pot promova gândirea critică, alfabetizarea media și selecția informației, mai ales în rândul tinerilor.

  • „Contracte de rezonanță” – un nou model de parteneriat
    A fost propus un model de colaborare culturală bazat pe co-creare și dialog, în locul unei programări impuse de sus în jos. Rezonanța înseamnă ascultare autentică și schimb reciproc între stat și instituțiile culturale.

  • Politicile culturale trebuie să fie transparente
    Puterea culturală este reală și uneori manipulată strategic. Participanții au cerut ca politicile culturale să fie publice, transparente și responsabile, amintind cazuri de utilizare abuzivă a diplomației culturale.

  • Arta poate reda voci marginalizate și istorii uitate
    Prin exprimare artistică se pot recupera narațiuni excluse – despre colonialism, comunități vulnerabile sau amintiri colective ignorate.

  • Cultura combate dezinformarea nu prin contra-narațiuni, ci prin context, complexitate și conexiune emoțională
    Arta atinge nu doar rațiunea, ci și emoțiile și identitatea – oferind o cale alternativă de a ajunge la cei atrași de dezinformare.

  • Investiția în cultură este esențială
    De la proiecte integrate (școli care colaborează cu muzee locale) până la sprijinul constant pentru libertatea artistică și educația vizuală, cultura trebuie susținută ca pilon al democrației.

Concluzie:

Dacă democrația dorește să rămână rezilientă, cultura trebuie să fie în centru, nu la periferie. Ea este atât un scut, cât și un catalizator – un spațiu unde putem imagina, pune întrebări, ne aminti și reconecta.

*     *     *

Câștigătorii Hackathon-ului pentru democrație

Premiul I (3.000 €) a fost acordat echipei „The Fact-Checking Foxes” (Italia) pentru o soluție educațională inovatoare, bazată pe învățare prin joc, care încurajează gândirea critică în rândul adolescenților prin analiza afirmațiilor false din viața reală. Proiectul a fost remarcat pentru integrarea completă în sala de clasă, abordarea captivantă și lipsa dependenței de conținut generat de inteligență artificială.

Două mențiuni speciale au fost oferite:

  • „Echobreaker” (Georgia) – o unealtă menită să spargă camerele de rezonanță, prin afișarea scorurilor de diversitate ideologică și recomandarea de surse media alternative;

  • „Sunflower” (Italia) – o aplicație mobilă care transformă datele deschise în informații vizuale accesibile, cu funcționalități sociale și o interfață prietenoasă.

Concluziile Secretarului General

La încheierea evenimentului, Alain Berset a evidențiat trei idei-cheie:

  1. Democrația este, în esență, o formă de inovație – o „hack”-uire originară a puterii în favoarea cetățenilor.

  2. Dezinformarea și regresul democratic nu sunt inevitabile – o nouă generație este pregătită să le combată.

  3. Acest hackathon a fost mai mult decât o competiție – a reprezentat o scânteie de speranță într-o lume marcată de îndoială și cinism.

Evenimentul a contribuit activ la consolidarea Noului Pact Democratic pentru Europa, oferind idei și propuneri concrete pentru întărirea rezilienței democratice și combaterea dezinformării. În paralel, un eveniment-satelit organizat la Centrul European pentru Tineret din Budapesta a implicat tineri din statele membre ale Consiliului Europei, care au dezvoltat propriile inițiative cu sprijinul experților.

DESPRE PROIECT

Cine poate aplica?

Acest hackathon se adresează:

  • Persoanelor cu vârste între 18 și 30 de ani
  • Dezvoltatorilor, designerilor, analiștilor de politici publice, activiștilor și creativilor
  • Persoanelor pasionate de democrația digitală, tehnologia civică și libertatea de exprimare online
  • Sunt încurajate să aplice echipe multidisciplinare de până la 5 membri. Indiferent dacă ești bun la programare, crearea de povești sau dezvoltarea de strategii, aceasta este șansa ta de a contribui la inovația civică digitală.

Cine poate participa

Participanții trebuie să se înscrie în echipe. Oricine are reședința într-un stat membru al Consiliului Europei, inclusiv Republica Moldova, este eligibil să participe. Echipele trebuie să fie multidisciplinare, iar participanții sunt încurajați să formeze grupuri care reflectă diversitatea de gen.

Echipele selectate vor fi invitate la Strasbourg pentru evenimentul final, toate costurile de transport și cazare fiind acoperite integral de Consiliul Europei.

Care este scopul?

Participanții vor dezvolta soluții pentru a contracara amenințările online la adresa democrației — inclusiv dezinformarea, discursul instigator la ură, prejudecățile algoritmice și excluderea digitală.

Echipa ta ar putea crea:

  • Instrumente de verificare a faptelor bazate pe inteligență artificială
  • Campanii interactive pentru alfabetizare digitală
  • Platforme open-source pentru participare civică
  • Modalități inovatoare de a stimula dezbateri online incluzive și informate
Obiectivul: realizarea unui prototip funcțional sau a unui concept care poate fi dezvoltat și replicat în întreaga Europă.

De ce Strasbourg?

Strasbourg este inima politică și simbolică a democrației europene — și sediul Consiliului Europei. Organizarea hackathon-ului aici plasează participanții în centrul unei mișcări continentale pentru drepturi, participare și spații digitale deschise.

Ce vei câștiga

  • Un premiu de 3.000 € pentru cel mai bun proiect
  • Mentorat din partea unor experți de top în domeniul democrației, drepturilor digitale și inovației
  • O oportunitate de a-ți prezenta soluția în fața instituțiilor internaționale și a rețelelor civice
  • O experiență semnificativă care poate transforma ideile tale în influență reală

Aceasta nu este doar o competiție — este o platformă de colaborare dedicată unui scop.

Date importante despre ediția din 2025

  • Înscrieri: 15 aprilie – 28 mai
  • Anunțarea echipelor selectate: 2 iunie
  • Sesiuni online de pregătire: 5 – 16 iunie
  • Hackathon la Strasbourg: 20 iunie
  • Termen-limită pentru înscrieri: 28 mai 2025
  • Perioada desfășurării hackathon-ului: 20 iunie 2025 

Înscrie-te acum pe democracysfirewall.com

Actualizează democrația. O idee pe rând.

Viitorul democrației este digital. Și este modelat de cei care au grijă să îl protejeze.

Dacă crezi în puterea societăților deschise, informate și incluzive — și vrei să creezi instrumentele pentru a le apăra — atunci acest hackathon este pentru tine.

Aplică astăzi și ajută la construirea Democracy’s Firewall!

Hackathon-ul „Firewall-ul Democrației”

Un hackathon este un eveniment în care participanții, de obicei programatori, designeri și alți profesioniști din diverse domenii, se adună pentru a lucra intens la dezvoltarea de soluții pentru probleme specifice, într-o perioadă scurtă de timp. În cazul „Democracy’s Firewall”, hackathon-ul este o competiție sau o colaborare între tineri din întreaga Europă, care sunt invitați să dezvolte soluții pentru a combate dezinformarea online și pentru a proteja valorile democratice în mediul digital.

„Firewall” (sau „perete de foc” în traducere literală) este un termen folosit în tehnologia informației, care descrie un sistem de securitate ce protejează o rețea de internet sau un sistem computerizat de atacuri externe. În acest caz, „Democracy’s Firewall” simbolizează un sistem de protecție a democrației în fața amenințărilor din mediul digital, precum dezinformarea, discursul instigator la ură și manipularea online.

Hackathon-ul are scopul de a aduna tinerii inovatori pentru a crea instrumente, aplicații, campanii și strategii care pot ajuta la combaterea acestor probleme și la promovarea unui internet liber și corect. Participanții vor lucra în echipe pentru a dezvolta soluții tehnologice care pot include platforme de verificare a faptelor, campanii de educație digitală și instrumente care să sprijine dezbaterile online deschise și informate.

Acesta nu este doar un eveniment de competiție, ci și o oportunitate de a învăța, de a colabora și de a influența modul în care democrația este protejată în lumea digitală.

BV: CoE-RM: MONEYVAL: Măsuri de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului: Republica Moldova: Cel de-al 3-lea Raport de Monitorizare consolidat & Reevaluarea Conformității Tehnice

Anti-money laundering and counter-terrorist financing measures: Republic of Moldova: 3nd Enhanced Follow-up Report & Technical Compliance Re-Rating / Committee of Experts on the Evaluation of Anti-Money Laundering Measures and the Financing of Terrorisme- MONEYVAL; Council of Europe. - Strasbourg: Council of Europe, 2025. - 29 p. Idem [Resursă electronică] https://rm.coe.int/moneyval-2025-3-md-5th-round-3rd-enhanced-fur/1680b66aef

[Accesat la 11.06.2024]

Republica Moldova a înregistrat progrese în prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului, în special în ceea ce privește măsurile de cunoaștere a clientelei aplicate de cazinouri, agenți imobiliari și furnizori de servicii fiduciare și corporative, precum și în ceea ce privește transparența și identificarea beneficiarilor reali ai persoanelor juridice și a structurilor juridice, concluzionează Comitetul MONEYVAL al Consiliului Europei într-un raportul său de monitorizare, publicat la 19 iunie 2025.

În consecință, MONEYVAL a reevaluat cele trei recomandări ale Grupului de Acțiune Financiară (FATF) referitoare la aceste aspecte, trecându-le de la „parțial conform” la „în mare parte conform”.

Raportul constată, de asemenea, unele progrese în ceea ce privește conformitatea țării cu recomandările FATF privind organizațiile non-profit și furnizorii de servicii cu active virtuale. Cu toate acestea, calificativul pentru aceste recomandări rămâne „parțial conform”.

Per ansamblu, din cele 40 de recomandări ale FATF, MONEYVAL evaluează Republica Moldova ca fiind:

  • Conformă cu 9 recomandări,
  • În mare parte conformă cu 28 de recomandări,
  • Parțial conformă cu 3 recomandări.

Nicio recomandare FATF nu este evaluată ca „neconformă”.

Vizita de evaluare mutuală a MONEYVAL în Republica Moldova pentru runda a 6-a va avea loc în aprilie 2028. Ținând cont de acest lucru și aplicând propriile reguli de procedură, MONEYVAL a decis că Republica Moldova nu va mai face obiectul procesului de monitorizare aferent rundei a 5-a.

În al doilea raport de monitorizare, adoptat în cadrul celei de-a 67-a reuniuni plenare, în mai 2024, MONEYVAL a decis aplicarea procedurilor de consolidare a conformității (CEPs) în cazul Republicii Moldova. Ulterior, la reuniunea plenară din decembrie 2024, MONEYVAL a modificat criteriile de aplicare a acestor proceduri. În conformitate cu noile criterii, țara nu a mai făcut obiectul aplicării CEPs

Prin urmare, MONEYVAL a decis să nu mai aplice aceste proceduri Republicii Moldova.


Comitetul de Experți pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului (MONEYVAL) este un organism de monitorizare al Consiliului Europei și un organism regional de tip FATF, care evaluează conformitatea cu principalele standarde internaționale de combatere a spălării banilor, a finanțării terorismului și a proliferării armelor de distrugere în masă, precum și eficiența implementării acestora. MONEYVAL include 35 de jurisdicții, dintre care 32 sunt evaluate exclusiv de către MONEYVAL.

BV: UE-RM - Rapoartele privind Republica Moldova din 2023 și 2024 Rezoluția Parlamentului European din 18 iunie 2025

 

Rapoartele privind Republica Moldova din 2023 și 2024:
Rezoluția Parlamentului European din 18 iunie 2025 referitoare la rapoartele Comisiei privind Republica Moldova pe 2023 și 2024 (2025/2025(INI)) . - Strasbourg, 2025. - 9 p. - Idem [Resursă electronică] URL:

Pe data de 18 iunie Parlamentul European a adoptat Raportul anual privind relația cu Republica Moldova, cu o majoritate de 456 de voturi.

Raportul reconfirmă sprijinul politic pentru Moldova, recunoaște eforturile susținute de reformare a țării și ne încurajează să continuăm transformările pornite și să consolidăm reziliența față de amenințările hibride în special în contextul viitoarelor alegeri parlamentare.

Salutând angajamentul exemplar al Republicii Moldova de a înregistra progrese în direcția aderării la UE, raportul aprobat de eurodeputați cu 456 voturi pentru, 118 împotrivă și 51 abțineri recunoaște că relațiile UE-Republica Moldova au intrat într-o nouă etapă. Cooperarea s-a intensificat în paralel cu eforturile susținute ale guvernului de la Chișinău de a alinia legislația Republicii Moldova la cea a UE (așa-numitul „acquis comunitar”). În pofida provocărilor interne și externe semnificative, cum ar fi efectele războiului continuu al Rusiei împotriva Ucrainei învecinate și ingerințele Moscovei în procesele democratice ale Republicii Moldova, deputații salută progresele înregistrate de guvernul moldovean în ceea ce privește îndeplinirea Republica cerințelor de extindere ale UE și ambiția țării de a deschide negocieri cu privire la mai multe aspecte legate de extindere. Deputații solicită Comisiei Europene să-și intensifice sprijinul pentru Republica Moldova în vederea atingerii acestor obiective.

... Progresele înregistrate în ceea ce privește reformele legate de aderarea la UE, în special în ceea ce privește statul de drept și guvernanța 

Parlamentul European,....

1. salută angajamentul exemplar al Republicii Moldova și progresele constante înregistrate în ceea ce privește reformele legate de aderarea la UE, în pofida provocărilor interne și externe semnificative, cum ar fi războiul de agresiune la scară largă inițiat de Rusia împotriva Ucrainei, fapt ce a făcut posibilă începerea negocierilor de aderare în iunie 2024, la o jumătate de an de la decizia corespunzătoare a Consiliului European din 14 decembrie 2023 și la mai puțin de doi ani de la cererea țării de aderare la UE, depusă la 3 martie 2022;

2. recunoaște că relațiile dintre UE și Republica Moldova au intrat într-o nouă etapă, odată cu intensificarea cooperării, alinierea treptată în toate domeniile de politică ale acquis-ului UE și înregistrarea de progrese pe calea integrării în UE; salută progresele înregistrate de la începerea, în iulie 2024, a procesului bilateral de examinare analitică și recenta închidere a examinării analitice pentru grupurile tematice 1 (elemente fundamentale) și 2 (piața internă); salută și sprijină ambiția guvernului Republicii Moldova de a deschide în lunile următoare negocierile privind grupul tematic 1 (elemente fundamentale), grupul tematic 2 (piața internă) și grupul tematic 6 (relațiile externe), precum și de a finaliza procesul de examinare analitică până la sfârșitul anului 2025; solicită Comisiei să își intensifice sprijinul acordat guvernului Republicii Moldova, pentru a asigura realizarea cu succes a acestor obiective-cheie; încurajează Consiliul să adopte o abordare bazată pe merit în deciziile sale privind procesul de negociere al Republicii Moldova; regretă conferirea unui caracter bilateral și instrumentalizarea procesului de aderare la UE, cum ar fi opoziția guvernului ungar față de deschiderea negocierilor privind grupurile tematice 1, 2 și 6, ceea ce a dus la o întârziere și servește obiectivului Rusiei de a obstrucționa integrarea europeană a regiunii;

3. consideră că capacitatea Republicii Moldova de a-și consolida progresele actuale în ceea ce privește reformele legate de aderarea la UE și de a menține ritmul ambițios de aderare la UE va necesita sprijinul ferm și real al unei majorități parlamentare după alegerile din toamna anului 2025;

4. observă că atât rezultatul referendumului constituțional privind aderarea la UE, desfășurat la 20 octombrie 2024, cât și rezultatul alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024 și 3 noiembrie 2024 au confirmat sprijinul majorității populației din Republica Moldova pentru obiectivul țării de a adera la UE și pentru reformele proeuropene necesare; subliniază că acest referendum și alegerile s-au desfășurat cu profesionalism și cu un simț extraordinar al datoriei și devotamentului, în pofida unei campanii hibride masive a Rusiei și a reprezentanților săi, cu utilizarea a diverse instrumente, cum ar fi exploatarea strategică a platformelor de comunicare socială, conținutul generat de IA, „scurgerile” de documente false, intimidarea, care a presupus diverse forme de ingerință manipulatoare pentru a destabiliza țara, finanțarea ilicită a unor actori politici, cumpărarea voturilor, inclusiv prin instrumentalizarea de către Rusia a unei părți a clerului Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, prin campanii de dezinformare și atacuri cibernetice desfășurate de Rusia; amintește că aceste atacuri au avut patru obiective esențiale: să divizeze societatea, să erodeze legitimitatea instituțiilor, să discrediteze actorii democratici și să promoveze influența Rusiei; salută rezultatul referendumului constituțional din 2024, care a consacrat în Constituția țării obiectivul ferm privind aderarea la UE; condamnă ferm încercările tot mai frecvente ale Rusiei, ale oligarhilor proruși și ale interpușilor locali plătiți de Rusia de a destabiliza Republica Moldova, de a provoca diviziuni în cadrul societății din această țară și de a submina direcția proeuropeană a țării prin atacuri hibride, instrumentalizarea aprovizionării cu energie, dezinformare, manipulare și campanii de intimidare care vizează organizațiile societății civile și mass-media independentă;

5. ia act de faptul că viitoarele alegeri parlamentare, prevăzute la 28 septembrie 2025, vor avea o importanță determinantă pentru continuarea traiectoriei proeuropene a Republicii Moldova; este preocupat de posibila intensificare a ingerințelor străine răuvoitoare și a atacurilor hibride, în special din partea Rusiei, înainte de alegeri; invită UE să își intensifice sprijinul, inclusiv sprijinul financiar și tehnic, pentru eforturile guvernului din Republica Moldova de a contracara astfel de ingerințe în procesul democratic al țării, inclusiv prin sancțiuni suplimentare, prelungirea și consolidarea mandatului și resurselor misiunii de parteneriat a UE în Republica Moldova (EUPM) și acordarea unui sprijin suplimentar în acest sens, precum și prin punerea la dispoziție a competențelor de specialitate pentru combaterea acțiunilor de manipulare a informațiilor și a ingerințelor străine (FIMI), cu scopul de a contracara amenințările hibride și a întări reziliența; solicită, de asemenea, intensificarea eforturilor autorităților din Republica Moldova și ale UE în sprijinul mass-mediei independente și al societății civile pro-democratice, pentru a permite jurnaliștilor de la nivel național și regional să combată acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine și să îmbunătățească cultura digitală;

6. subliniază importanța comunicării strategice, a demascării și a combaterii discursurilor false promovate de Rusia cu privire la UE și la politicile sale, precum și a evidențierii beneficiilor concrete pe termen scurt și lung ale aderării la UE pentru toți locuitorii Republicii Moldova, acordându-se o atenție deosebită unor regiuni precum Găgăuzia, dar și comunităților dezavantajate socioeconomic din spațiile rurale; invită UE să își intensifice sprijinul pentru Republica Moldova în acest sens;   
  • Reformele socioeconomice
  • Drepturile omului
  • Energia, mediul și conectivitatea
  • Statul de drept și buna guvernare
  • Cooperarea în domeniul politicii externe și de securitate comune (PESC) și progresele înregistrate în soluționarea conflictului din Transnistria

BV: CoE-RM: Raport de evaluare - Republica Moldova. Cea de-a patra rundă de evaluare: Măsuri pentru prevenirea și identificarea vulnerabilităților legate de traficul de ființe umane.

Evaluation report: Republic of Moldova. Fourth evaluation round. Measures to prevent and detect vulnerabilities to human trafficking / Group of Experts on Action against Trafficking in Human Beings . - Strasbourg: Council of Europe, 2025 . - 60 p. - Idem [Resursă electronică] https://rm.coe.int/greta-evaluation-report-on-the-implementation-of-the-council-of-europe/1680b613f3


Republica Moldova a înregistrat progrese în mai multe domenii legate de lupta împotriva traficului de ființe umane, potrivit unui nou raport al Grupului de experți ai Consiliului Europei privind combaterea traficului de ființe umane (GRETA). Totuși, raportul solicită acțiuni suplimentare pentru prevenirea traficului de copii, oferirea de asistență victimelor și asigurarea investigării eficiente a cazurilor de trafic.

Acest raport, care acoperă perioada 2020–2025, evaluează măsurile adoptate de Republica Moldova pentru a preveni vulnerabilitățile legate de traficul de ființe umane, a identifica și sprijini victimele vulnerabile și a pedepsi infractorii. Se acordă o atenție deosebită utilizării tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în comiterea infracțiunilor de trafic de persoane.

Raportul salută pașii întreprinși de autoritățile moldovene pentru dezvoltarea cadrului legislativ, instituțional și de politici publice în domeniul combaterii traficului de ființe umane. Planul național de acțiune pentru combaterea traficului de ființe umane 2024–2028 include măsuri pentru prevenirea exploatării în rândul grupurilor vulnerabile, cum ar fi copiii, cetățenii moldoveni care caută locuri de muncă în străinătate, refugiații ucraineni și lucrătorii migranți.

În perioada analizată, au fost identificate 935 de victime ale traficului de ființe umane. Exploatarea prin muncă a rămas principala formă de exploatare, urmată de exploatarea sexuală. Bărbații au reprezentat 60% dintre victime, iar copiii – 15%. Majoritatea victimelor erau cetățeni moldoveni exploatați în țări ale Uniunii Europene și în Rusia. Cu toate acestea, raportul subliniază că Republica Moldova devine tot mai mult o țară de destinație pentru victimele traficului, din cauza creșterii numărului de lucrători migranți.

Raportul atrage atenția asupra vulnerabilității sporite a copiilor romi, copiilor aflați în stradă și copiilor instituționalizați. GRETA îndeamnă autoritățile să intensifice eforturile de prevenire a traficului de copii prin inspecții regulate ale instituțiilor rezidențiale și prin acordarea de sprijin social și economic copiilor vulnerabili.

GRETA își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la capacitatea limitată a profesioniștilor relevanți, în special a inspectorilor de muncă, de a identifica victimele traficului. În consecință, îndeamnă autoritățile să extindă mandatul inspectorilor de muncă, să le îmbunătățească capacitățile și formarea profesională și să elimine restricțiile privind inspecțiile neanunțate.

Premiul Europei – 70 de ani în serviciul democrației locale și al valorilor europene


În 2025, Premiul Europei, cea mai înaltă distincție acordată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) unei localități europene pentru angajamentul său în promovarea idealului european, marchează 70 de ani de la instituire.

Creat în 1955, Premiul Europei recompensează anual orașele care se remarcă prin acțiuni concrete în spiritul cooperării europene – înfrățiri, schimburi de tineret, evenimente și proiecte europene dedicate păcii, democrației și drepturilor omului. De-a lungul acestor decenii, 86 de municipii din întreaga Europă au fost onorate cu această distincție, devenind veritabile repere ale construcției europene la nivel local.

Sistemul de acordare a premiului este unul progresiv și include patru niveluri de recunoaștere:

  1. Diploma europeană

  2. Drapelul de Onoare

  3. Placa de Onoare

  4. Premiul Europei – distincția supremă

Premiul include un trofeu (redesenat în 2021 de tineri artiști francezi), o medalie, un titlu onorific și o bursă dedicată tinerilor din orașul câștigător pentru vizite de studiu în alte țări europene. Trofeul călătorește simbolic, fiind expus anual în fiecare oraș laureat.

SISTEMUL DE ATRIBUIRE A PREMIULUI EUROPEI

Pentru obţinerea Premiului Europei pot aplica toate municipalităţile din cele 46 de State membre ale Consiliului Europei. Există o singură metodă pentru înaintarea candidaturii - formularul online, care este disponibil pe pagina de internet a Premiului Europei. Chestionarele trebuie să fie îndeplinite şi expediate până la data de 31 decembrie a fiecărui an.

Pentru fiecare dintre cele 4 distincţii, de fiecare dată trebuie îndeplinit formularul online. Secretarul solicită un raport pentru ultimul an, însoţit de articole de presă.

 Subcomisia pentru Premiul Europei (alcătuită din membrii Adunării Parlamentare)  examinează candidaturile pentru cele 4 distincţii la sfârşitul lunii aprilie şi comunică alegerea sa Comisiei pentru probleme sociale, sănătate şi dezvoltare durabilă spre aprobare. Municipalităţile selectate sunt ulterior informate printr-o scrisoare expediată prin poştă sau e-mail. Ulterior se va fi adresată o scrisoare de confirmare în care vor fi menţionate propunerile pentru organizarea ceremoniei.

Sistemul de atribuire a diferitor niveluri ale Premiului este unul progresiv. După ce au aplicat pentru Diploma europeană, care este primul nivel, municipalităţile cadidate trebuie succesiv să aplice pentru Drapelul de onoare, apoi pentru Placheta de onoare, pentru a putea atinge cel mai înalt nivel - Premiul Europei.

Aniversarea a 70 de ani a fost marcată la începutul lunii iunie 2025, la Donostia/San Sebastián (Spania) – oraș distins cu Premiul Europei în 2019 – printr-o serie de evenimente comemorative și o conferință internațională cu tema „Democrația la răscruce: cum poartă orașele speranța valorilor europene”. Reuniunea a reunit primari, parlamentari, oficiali ai Consiliului Europei și reprezentanți ai societății civile din întreaga Europă.

În cuvântul său de deschidere, secretarul general al APCE, Despina Chatzivassiliou, a subliniat că „Premiul Europei simbolizează angajamentul sincer și durabil al orașelor față de construcția europeană – acolo unde democrația este trăită și exercitată în mod direct, în piețele publice și în primării”.


Vicepreședintele Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, Konstantinos Koukas, a accentuat rolul fundamental al orașelor în apărarea democrației, afirmând că „acolo unde democrația este pusă la încercare, orașele sunt cele mai puternice bastioane ale sale”.

Cu această ocazie, a fost omagiat și orașul câștigător din 2025, Gaziantep (Turcia), alături de finaliștii Augsburg, Münster, Birštonas, Płońsk și Vinnytsia – fiecare demonstrând, în propriile comunități, puterea valorilor europene în acțiune.

Ceremonia oficială a inclus momente muzicale, proiecții video dedicate istoriei premiului, plantarea simbolică a unui „Arbore al Europei” și înmânarea diplomelor onorifice către reprezentanții celor 86 de orașe laureate.




Democrația se construiește local, iar Premiul Europei este expresia acestui angajament comun.

*     *     *
Premiul Europei - la cea de-a 60-a aniversare

La 22 iunie 2015, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) celebrează cea de-a 60-a aniversare a Premiului Europei, reunind primarii din 75 de oraşe cărora le-a fost decernat Premiul de la instituirea sa în 1955. 

“Aceste oraşe întruchipează spiritul european al fondatorilor Consiliului Europei. Ele constituie un bastion împotriva euroscepticismului şi eurofobiei, prin angajamentul lor pentru o Europă concretă, făcută de către cetăţeni pentru cetăţeni, şi pe care o pot vedea în viaţa de fiecare zi”, a declarat Axel E. Fischer, Preşedintele subcomisiei APCE pentru Premiul Europei. 

Premiul Europei reprezintă o recompensă pentru angajamentul european al oraşelor şi încurajează acţiunile acestora de promovare a ideii european prin constituirea înrudirilor, aderare la organizaţii europene sau internaţionale ale autorităţilor locale şi relaţii permanente cu entităţi din străinătate – între universităţi, camere de comerţ, confederaţii profesionale, asociaţii culturale şi sportive, sau organizarea manifestaţiilor europene, Zilelor Europei, schimb de tineret şi la modul general promovarea valorilor europene în instituţiile municipale educaţionale, în şcoli, precum şi activităţi de solidaritate europeană pentru comunele străine sinistrate.