Faceți căutări pe acest blog

CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare

UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 46 de state membre* şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre. Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

 


Consiliul Europei (CoE)

                                                                       
este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.
  • Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
  • Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 46 de state membre; 
  • Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu
este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt
  • Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
  • Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
  •  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.


*  Anterior Consiliul Europei regrupa 47 de state membre. În urma deciziei Comitetului de Miniștri din 16 martie 2022, Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei.
Posted by
Labels: , , , ,

Noutăți UE - RM - Iulie - septembrie 2025

15.07.2025

Vizită oficială la Chișinău  a Vicepreședintei  executive pentru Suveranitate Tehnologică, Securitate și Democrație a Comisiei Europene, Henna Virkkunen

Vicepreședinta Comisiei Europene a început vizita sa în Republica Moldova la o întrevedere cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Pe parcursul acestei zile, la invitația Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării a vizitat centrul Mediacor de la USM, un spațiu modern de producție digital-media, centrul Artcor de la AMTAP, precum și Institutul Național de Inovații în Securitatea Cibernetică Cybercor de la UTM,
De asemenea, vicepreședinta Henna Virkkunen a stat de vorbă cu principalele agenții de profil: Agenția pentru Securitate Cibernetică, Agenția de Guvernare Electronică, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică și Moldova Innovation Technology Park.


întrevedere cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu
Discuțiile s-au axat pe consolidarea cooperării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în domeniile securității și transformării digitale. 
Un subiect prioritar al întrevederii a fost eliminarea completă a tarifelor de roaming între Moldova și Uniunea Europeană, prin aderarea țării noastre la programul „Roam like at Home” începând cu 1 ianuarie 2026 – un pas concret care va facilita conectivitatea cetățenilor și întreprinderilor moldovenești cu spațiul european.
De asemenea, interlocutorii au abordat subiecte privind provocările de securitate din regiune, riscurile hibride și amenințările la adresa democrației. Președinta Maia Sandu a subliniat importanța asigurării unui proces electoral liber, corect și fără ingerințe externe în toamna acestui an, reiterând angajamentul RM pentru consolidarea statului de drept și a instituțiilor democratice.

întrevedere cu prim-ministrul Dorin Recean
Dialogul s-a referit la:
  • realizările Republicii Moldova în domeniul digitalizării,
  • consolidarea securității cibernetice,
  • protejarea spațiului digitalde
  • și lupta împotriva dezinformării.
„Vom continua colaborarea strânsă cu Republica Moldova pentru a sprijini procesul de integrare europeană, iar digitalizarea și comunicațiile joacă un rol important în acest parcurs și oferă beneficii enorme pentru cetățeni și pentru întreprinderi”, a declarat,  vicepreședinta Comisiei Europene, Henna Virkkunen.

Oficialii s-au referit la măsuri pentru fortificarea securității cibernetice, esențială pentru RM și pentru întreaga regiune. În acest scop, Republica Moldova are acces la rezerva cibernetică a UE, ceea ce va permite reacție rapidă și eficientă la incidente.

Referindu-se la progresele în domeniul digitalizării, șeful Guvernului a menționat că RM este recunoscută la nivel regional drept un campion al digitalizării serviciilor publice. Au fost menționate platformele EVO, MConnect (platforma națională de interoperabilitate), MCloud (cloudul guvernamental), serviciile de semnătură digitală avansată (MSign, MPass, EVOSign), dezvoltate de Agenția de Guvernare Electronică, care conectează peste 90% din instituțiile publice. Platformele sunt modernizate continuu pentru a corespunde cerințelor actuale ale Uniunii Europene.

Interlocutorii au mai vorbit despre eforturile pentru omologarea semnăturii electronice, cu sprijinul tehnic al partenerilor europeni, precum și despre implementarea portmoneului digital – aspecte care vor facilita integrarea RM în familia digitală europeană.

Premierul Dorin Recean a menționat că autoritățile lucrează la o viziune națională în ceea ce privește dezvoltarea inteligenței artificiale până în anul 2030, care va contura o agendă clară pentru investiții, inovație și adoptare responsabilă a AI.

întrevedere cu directoarea Agenției de Guvernare Electronică (AGE), Nicoleta Colomeeț și ministra Dezvoltării Economice și Digitalizării, Doina Nistor

Discuțiile au vizat câteva priorități strategice comune, printre care domeniul digitalizării și alinierea RM la noul Regulament UE privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă (eIDAS 2.0) – un cadru important pentru siguranța online, transparență și responsabilitate digitală, care va contribui la consolidarea încrederii cetățenilor în mediul digital.

Directoarea AGE, Nicoleta Colomeeț, a prezentat și câteva cifre ale reușitelor din ultimul an:
  • 120.000 de documente emise prin modulul documente din EVO
  • 339 din 647 servicii deja pot fi accesate online
  • 94 servicii regândite în ultimii ani
  • 1 miliard de interpelări de date procesate;
  • 53 milioane de semnături electronice aplicate prin intermediul platformei MSign;
  • 120.000 de documente emise prin MWallet
La eveniment au participat și directorii Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), Agenției Servicii Publice (ASP), Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI), precum și ai Moldova Innovation Technology Park (MITP).

întrevedere cu reprezentanții Consiliului Audiovizualului (CA)
Printre subiectele discutate împreună cu managementul instituției s-au numărat:
  • evaluarea gradului de pregătire a echipei de monitorizare pentru scrutinul parlamentar din această toamnă; 
  • progresul înregistrat la capitolul alinierii legislației audiovizuale naționale la normele europene;
  • starea pluralismului audiovizual intern și extern; 
  • provocările pe care le întâmpină autoritatea de reglementare în demersul de securizare a spațiului audiovizual național.
Vicepreședinta Comisiei Europene a apreciat eforturile instituționale și legislative întreprinse, pentru a transpune prevederile Directivei (UE) 2018/1808 privind serviciile media audiovizuale în Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, precum și cele privind alinierea cadrului legal național la noul Regulament european privind libertatea mass-media (European Media Freedom Act).În opinia Comisarei Virkkunen, aceste măsuri vor contribui la asigurarea unui spațiu media liber, pluralist și sigur.

Totodată, echipa Direcției control servicii media audiovizuale a făcut o prezentare despre modul în care folosește soft-ul de monitorizare a programelor audiovizuale, dotat cu elemente de inteligență artificială, care a fost dezvoltat inclusiv cu sprijinul Uniunii Europene

 

întrevedere cu conducerea Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova

Un punct central al întrevederii l-a constituit procesul de pregătire pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, precum și provocările asociate combaterii dezinformării și amenințărilor hibride.
Doamna Virkkunen a salutat oportunitatea de a discuta aceste aspecte la debutul perioadei electorale și a reafirmat sprijinul UE în eforturile autorităților de a contracara fenomenul interferenței străine. Totodată, a evidențiat rolul crucial al platformelor digitale în prevenirea manipulării și protejarea integrității procesului electoral.

În cadrul întrevederii au fost abordate și recentele modificări legislative, în special cele privind procedura de înregistrare a candidaților, măsurile de facilitare a votului în diaspora, precum și acțiunile orientate spre consolidarea securității cibernetice și a rezilienței în spațiul online.

De asemenea, reprezentanții Uniunii Europene și-au manifestat interesul față de evaluările de risc elaborate de CEC pentru scrutinul din acest an, precum și de instrumentele instituționale disponibile pentru prevenirea și combaterea finanțării ilegale a campaniilor electorale.

în vizită la Universitatea de Stat din Moldova
Domnia Sa, a fost însoțită de către viceprim-ministra și ministra Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova, Doina Nistor, prorectorul pentru digitalizare, Sergiu Corlat, precum și de alți reprezentanți ai conducerii universitare.

Agenda întrevederii a inclus o prezentare a Centrului Mediacor din cadrul USM, evidențiindu-se principalele direcții de dezvoltare cu accent pe integrarea digitală, consolidarea capacităților instituționale în domeniul cercetării științifice și participarea activă în programele europene de cooperare academică.

Detalii:
(VIDEO) Conferința de presă susținută de ministra Dezvoltării Economice și Digitalizării a Republicii Moldova, Doina Nistor, și vicepreședinta executivă pentru Suveranitate Tehnologică, Securitate și Democrație a Comisiei Europene, Henna Virkkunen   https://www.privesc.eu/arhiva/109302/Conferinta-de-presa-sustinuta-de-ministra-Dezvoltarii-Economice-si-Digitalizarii-a-Republicii-Moldova--Doina-Nistor--si-vicepresedinta-executiva-pentr

14- 15.07. 2025

Ministrul Mihai Popșoi - în vizită de lucru în Regatul Belgiei

Viceprim -ministrul a participat la ședința Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, prezidată de președintele acesteia, David McAllister.

Întâlnirea a constituit o bună ocazie pentru a mulțumi pentru sprijinul constant acordat RM, reflectat în pozițiile exprimate în cadrul dezbaterilor și rezoluțiilor adoptate în plenul Parlamentului European, precum și pentru a informa cu privire la provocările cu care se confruntă țara noastră, în contextul actual.
Ministrul de externe a salutat decizia Parlamentului European de a deschide un Oficiu la Chișinău și și-a exprimat speranța că acesta își va putea începe activitatea curând. Prezența acestui oficiu în RM va contribui la o mai bună informare a cetățenilor țării noastre despre activitatea legislativului european și despre funcționarea UE în general.

Europarlamentarii au apreciat eforturile Republicii Moldova în realizarea agendei de reforme europene și au reafirmat sprijinul Parlamentului European. Totodată, au încurajat autoritățile de la Chișinău să mențină ritmul îndeplinirii angajamentelor necesare pentru aderarea la UE.

întrevedere cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas

Discutiile s- au axat pe evoluțiile de ordin politic și de securitate din RM, precum și despre asistența oferită de Uniunea Europeană pentru consolidarea securității și rezilienței statului, în urma vizitei Înaltului Reprezentant la Chișinău, în luna aprilie.

Viceprim -ministrul Mihai Popșoi a apreciat activitatea Misiunii de Parteneriat a UE în Moldova (EUPM) și a echipelor europene de răspuns rapid în contracararea amenințărilor hibride, inclusiv în domeniul securității cibernetice și combaterii dezinformării, precum și sprijinul financiar oferit de Uniunea Europeană prin Instrumentul European pentru Pace (EPF).

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Kaja Kallas, a reconfirmat angajamentul UE de a continua să sprijine Republica Moldova în avansarea procesului de aderare și în identificarea noilor instrumente de consolidare a cooperării în domeniul securității și apărării.

întrevedere cu ministrul afacerilor externe, afacerilor europene și cooperării pentru dezvoltare al Regatului Belgiei, Maxime Prévot.
Discuțiile au vizat consolidarea relațiilor bilaterale moldo-belgiene, cu accent pe extinderea cooperării economice și sectoriale în beneficiul cetățenilor ambelor țări. Totodată, a fost abordat parcursul european al Republicii Moldova.

Ministrul afacerilor externe și europene, Maxime Prévot a transmis un mesaj clar de susținere: „Locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană. Belgia sprijină ferm aspirațiile europene ale Republicii Moldova, care a făcut pași curajoși, adesea în circumstanțe dificile pentru a promova reformele. Totodată, apreciem reziliența de care dă dovadă în fața amenințărilor hibride. Belgia rămâne un partener de încredere și vom continua să fim alături de Moldova.”

Detalii:

14.07.2025

UE și Moldova își consolidează cooperarea digital

Autorizația Consiliului de a utiliza Rezerva de Securitate Cibernetică a UE pentru RM marchează un pas important în securitatea regională și cooperarea digitală UE–Moldova, în cadrul Actului UE privind Solidaritatea Cibernetică. Acest prim acord cibernetic de succes, realizat sub Președinția daneză a Consiliului UE, contribuie la gestionarea incidentelor majore de securitate cibernetică. Este o realizare semnificativă în eforturile Comisiei de a aprofunda cooperarea digitală și de a spori securitatea atât în Moldova, cât și în Uniunea Europeană, așa cum este prevăzut în Declarația comună UE–Moldova.

Comisia salută, de asemenea, acordul politic privind aderarea Moldovei la zona „Roam Like at Home”. După adoptarea formală, acest lucru va permite cetățenilor moldoveni și călătorilor din UE să efectueze apeluri, să trimită mesaje și să utilizeze date mobile fără costuri suplimentare. În plus, Moldova a fost inclusă pe Lista de Încredere a Țărilor Terțe a UE pentru validarea semnăturilor electronice din afara Uniunii. Aceasta va permite validarea ușoară a semnăturilor și sigiliilor provenite din organizații și de la cetățeni ai UE, facilitând colaborarea dintre companiile și cetățenii din UE și Moldova.

În cele din urmă, pentru a consolida reziliența societății în fața interferențelor străine și a dezinformării în regiune, a fost creat, cu sprijinul Comisiei Europene, un nou centru regional al Observatorului European pentru Mass-Media Digitală – FACT.


08.07.2025

Moldova primește finanțare în valoare de peste 244 de milioane de euro din partea Băncii Europene de Investiții  (BEI Global) 

Republica Moldova va beneficia de două împrumuturi din partea BEI Global, pentru un proiect de termoficare în capitala Chișinău și pentru construirea unui nou spital în orașul Cahul, din sudul țării.

Un credit de 143,5 milioane de euro este destinat modernizării rețelei de termoficare din Chișinău, iar 101 milioane de euro vor fi alocate pentru construcția unui centru medical care va deservi locuitorii din Cahul, planificat să fie construit până în 2030.

Termoelectrica SA, cea mai mare companie de termoficare din Moldova, va implementa proiectul de modernizare a termoficării, care prevede înlocuirea sistemelor verticale învechite din blocurile de apartamente cu conducte orizontale, instalarea de puncte termice individuale și îmbunătățirea rețelelor de distribuție din clădiri. Se preconizează că aceste măsuri vor reduce consumul de energie cu 25%, vor micșora facturile la încălzire și vor diminua emisiile de gaze cu efect de seră cu 7% în următoarele două decenii.

Ministerul Sănătății al RM este responsabil pentru construcția planificată a spitalului din Cahul, situat în sudul Moldovei. Spitalul va deservi circa 300.000 de persoane din Cahul și din orașele învecinate din Moldova, inclusiv Comrat, Leova, Ceadîr-Lunga, Taraclia, Cantemir și Vulcănești.
„Contribuim la îmbunătățirea vieții de zi cu zi a oamenilor din toată Moldova – de la servicii medicale mai bune în regiunea sud, la un sistem de termoficare mai eficient în capitală,” a declarat vicepreședinta BEI, Teresa Czerwińska. „Sprijinim prioritățile Republicii Moldova, consolidăm serviciile publice, le aliniem la standardele Uniunii Europene și modernizăm infrastructura energetică pentru a reduce dependența Moldovei de Rusia.”
Lucrările la sistemul de termoficare din Chișinău, care are o populație de aproximativ 750.000 de locuitori, urmează să fie finalizate în șapte ani. Proiectul va reduce și costurile la energia termică pentru consumatori, va îmbunătăți accesul la apă caldă pentru locuințele conectate la rețea și va contribui la reducerea poluării și a emisiilor.

Ambele împrumuturi acordate de BEI Global sunt completate de finanțare din alte surse.
Proiectul de termoficare este cofinanțat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și prin granturi oferite de Uniunea Europeană și de un fond multilateral cunoscut sub numele de Parteneriatului Europei de Est pentru Eficiență Energetică și Mediu (E5P).
Proiectul pentru construcția spitalului beneficiază de asistență tehnică prin contribuții ale Uniunii Europene, o inițiativă a BEI denumită Fondul Fiduciar de Asistență Tehnică al Parteneriatului Estic (EPTATF), instituția financiară suedeză Swedfund și Programul consultativ al BEI, „UE pentru Ucraina”.
„Este momentul potrivit pentru a reduce consumul ineficient de energie în Moldova prin proiecte precum acestea – nu doar din motive economice, ci și pentru calitatea vieții și viitorul dumneavoastră,” a declarat ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks. „În spatele fiecărui euro investit se află o familie din Moldova a cărei viață devine mai bună – cu locuințe mai calde, servicii medicale fiabile și speranță reală pentru viitor. Aceste investiții nu sunt doar despre infrastructură; acestea oferă demnitate, siguranță și oportunități în viața de zi cu zi a oamenilor.”


04.07.2025

Republica Moldova a găzduit  primul summit bilateral cu Uniunea Europeană

 – un moment de referință în parcursul european al țării. Președinta Maia Sandu i-a primit la Chișinău pe Președintele Consiliului European, António Costa, și pe Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. La summit au mai participat Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și Prim-ministrul Dorin Recean.

Discuțiile s-au axat pe procesul de aderare al Republicii Moldova la UE, investițiile prevăzute în cadrul Planului de Creștere – un pachet de sprijin financiar și tehnic în valoare de 1,9 miliarde de euro – și pe aprofundarea relațiilor bilaterale.

Printre temele abordate s-au numărat:
  • extinderea relațiilor comerciale;
  • cooperarea în domeniul securității și apărării;
  • investiții în infrastructura energetică, eficiența energetică și dezvoltarea surselor regenerabile;
  • facilitarea contactelor între cetățeni, inclusiv eliminarea tarifelor de roaming și tranzacții bancare mai ieftine și mai rapide.
Președinta Comisiei Ursula von der Leyen a anunțat
debursarea primei tranșe din Planul de Creștere: 270 de milioane de euro. Fondurile vor fi utilizate pentru:
  • reabilitarea a circa 200 km de drumuri regionale și raionale;
  • renovarea drumurilor locale în peste 100 de localități;
  • modernizarea cantinelor din toate școlile, pentru a oferi mese gratuite elevilor de gimnaziu, începând din septembrie 2025;
  • sprijinirea antreprenorilor și agricultorilor;
  • stimularea angajării tinerilor în domenii strategice;
  • dotarea a 130 de localități cu echipamente pentru gestionarea deșeurilor.

Detalii/ Video/ Foto/ Fise informative/Declarații 

https://t.ly/ZeTy1






04.07.2025

Zece organizații ale societății civile din Moldova au primit finanțare nerambursabilă din partea UE

Acest sprijin financiar non-rambursabil în valoare de peste 3,3 milioane MDL, oferit de Uniunea Europeană, pentru îmbunătățirea accesului la servicii publice de calitate și a coeziunii sociale, este oferit în cadrul proiectului „M. ASSIST”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de People in Need Moldova, în cooperare cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Obiectivul principal al acestei inițiative este de a spori colaborarea eficientă a actorilor societății civile cu autoritățile publice pentru a îmbunătăți accesul egal la serviciile publice, inclusiv pentru cele mai marginalizate și vulnerabile grupuri.

Unul din scopurile primordiale ale proiectului M. ASSIST este de a sprijini reforma RESTART și reforma sistemului educațional prin consolidarea serviciilor publice în domeniile sociale, cu sprijinul organizațiilor societății civile.

Reforma RESTART și-a propus să îmbunătățească guvernanța și transparența în sistemul de asistență socială și să asigure accesul uniform și echitabil al populației vulnerabile la servicii sociale de calitate. Asistența socială trebuie uniformizată pe tot teritoriul Republici Moldova, astfel încât să existe servicii calitative și suficiente în toate raioanele și pentru toate categoriile de beneficiari din rândul populației vulnerabile, în special pentru copii, vârstnici şi persoane cu dizabilităţi.

Activitățile planificate vor fi implementate în cooperare cu cele 10 Agenții Teritoriale de Asistență Socială la nivel național, iar realizarea lor este estimată până la 31 august 2025.

Fiecare proiect local este sprijinit printr-un grant de cca 353 mii MDL și își propune să sprijine cel puțin unul dintre următoarele grupuri vulnerabile: 
  • persoane cu dizabilități fizice și/sau psihice, 
  • persoane în vârstă (inclusiv cele cu capacitate limitată de autoîngrijire), 
  • adolescenți în situație de risc,
  • membri ai comunității rome,
  • copii separați de părinți sau în situații vulnerabile, 
  • supraviețuitori ai violenței domestice, 
  • femei din grupuri dezavantajate, 
  • refugiați, 
  • persoane marginalizate social,
  • adulți vulnerabili.
„Aceste 10 granturi UE sunt un exemplu puternic al modului în care sprijinul strategic pentru infrastructură și servicii sociale poate transforma vieți. Uniunea Europeană crede cu tărie că schimbările pozitive, de durată, încep prin investiții în oameni și comunități, în special în cele mai vulnerabile. Apreciem profund parteneriatul nostru cu autoritățile locale și naționale și îi felicităm pe toți cei implicați pentru angajamentul, profesionalismul și rezultatele concrete pe care le obțin pentru viitorul Moldovei”, a declarat Jānis Mažeiks, ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.
„Suntem mândri să anunțăm lansarea unei serii de inițiative menite să îmbunătățească infrastructura socială și serviciile pentru unii dintre cei mai vulnerabili membri ai comunităților noastre. Cu sprijinul generos al donatorilor noștri și în parteneriat strâns cu autoritățile locale și naționale, ne-am propus să aducem în comunitățile locale – spații mai sigure, mai incluzive și mai bine echipate. În timp ce munca este abia la început, angajamentul nostru este puternic – suntem pregătiți să construim schimbări durabile, împreună”, a menționat Rafal Chibowski, Director de țară, People in Need Moldova.
Detalii:

Posted by
Labels: , , , , , , ,

Noutăți CoE-RM - Iulie 2025

18.07.2025

Supraaglomerarea penitenciarelor rămâne o provocare majoră în Europa: Republica Moldova printre cele mai afectate țări

Consiliul Europei a publicat recent Statisticile anuală privind populațiile penitenciare în Europa (SPACE I – 2024), care evidențiază o tendință îngrijorătoare: supraaglomerarea închisorilor continuă să afecteze grav o treime dintre administrațiile penitenciare europene. La nivel continental, rata medie de ocupare a penitenciarelor a crescut la 92,5 deținuți la 100 de locuri disponibile, semnalând presiuni crescânde asupra sistemelor penitenciare.

Republica Moldova se numără printre statele cu un grad ridicat de supraaglomerare, înregistrând 110,6 deținuți la 100 de locuri – peste limita considerată critică. Totodată, Moldova se află printre primele cinci țări europene cu cea mai mare densitate carcerală. Raportul atrage atenția asupra nevoii urgente de măsuri sistemice pentru reducerea populației carcerale și îmbunătățirea condițiilor de detenție.

Aceste constatări reamintesc importanța respectării drepturilor omului în mediul penitenciar și necesitatea reformelor judiciare și penale, inclusiv a recursului sporit la măsuri alternative la detenție. Raportul complet este disponibil pe site-ul Consiliului Europei.

Sursa

Detalii

*     *     *

13.07.2025

30 de ani în Consiliul Europei: drumul Republicii Moldova spre democrație, drepturile omului și statul de drept

La 13 iulie 1995, Republica Moldova a devenit stat membru al Consiliului Europei, angajându-se ferm pe calea consolidării valorilor democratice europene. Această aderare a reprezentat un pas esențial în apropierea țării de spațiul european al drepturilor omului, democrației și statului de drept.

În cei 30 de ani de apartenență, Moldova a beneficiat de sprijin instituțional, expertiză juridică, monitorizare și cooperare pentru a implementa reforme durabile. Accesul cetățenilor moldoveni la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a devenit o garanție suplimentară pentru protecția drepturilor fundamentale.

Cu ocazia aniversării, oficiali ai Republicii Moldova și ai Consiliului Europei, diplomați, foști și actuali demnitari de stat s-au întrunit în cadrul ceremoniilor oficiale și evenimentelor speciale, au făcut declarații și au transmis mesaje cu un ferm impact politic.

Expoziție aniversară la BNRM

*     *    *

10.07.2025

Consiliul Europei a elaborat un manual care va sprijini autoritățile naționale în redactarea rapoartelor naționale pentru Comitetul European pentru Drepturi Sociale

Consiliul Europei a dezvoltat un Manual pentru elaborarea rapoartelor naționale privind prevederile acceptate în cadrul procedurii de raportare a Cartei Sociale Europene. Acest manual este dedicat exclusiv procedurii de raportare cu privire la prevederile acceptate ale Cartei Sociale Europene.

Obiectivul principal al Manualului este de a sprijini autoritățile naționale la elaborarea unor rapoarte naționale corecte, clare și cuprinzătoare privind implementarea prevederilor Cartei Sociale Europene spre examinarea Comitetului European al Drepturilor Sociale.

Manualul include, de asemenea, surse recomandate de informații și instrucțiuni adaptate specific necesităților autorităților din Republica Moldova.


*     *     *

08-09.07.2025

Conferința regională „Banii în politică” III

Cea de-a treia ediție a conferinței regionale „Banii în politică”, intitulată „Bani, Securitate și Democrație: Apărarea integrității electorale în era digitală”, a reunit aproximativ 120 de participanți din Irlanda, Albania, Armenia, Bosnia și Herțegovina, Franța, Moldova, Polonia, România, Ucraina și Regatul Unit. Evenimentul, care a avut loc la Chișinău în perioada 8-9 iulie 2025, a oferit o platformă importantă pentru actorii regionali pentru a face schimb de idei și a aborda provocările erei digitale pentru integritatea electorală, în scopul promovării unor garanții mai puternice, a unei supravegheri mai inteligente și a unor procese democratice mai durabile.

Falk Lange, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a subliniat importanța conferinței în discursul său de deschidere și a vorbit despre sprijinul acordat de Consiliul Europei actorilor naționali implicați în procesul electoral, în cadrul Planului de acțiune al Consiliului Europei pentru Moldova 2025-2028: „În prezent, sprijinim monitorizarea alegerilor de către observatori din societatea civilă în străinătate, în diasporă”. De asemenea, el a subliniat importanța „punerii în practică a primei convenții-cadru internaționale cu caracter juridic imperativ, menită să asigure respectarea drepturilor omului, a statului de drept și a standardelor legale democratice în sistemele de inteligență artificială în 2024”.

Agenda din acest an a pus accentul pe impactul crescând al tehnologiilor digitale asupra sistemelor democratice și integrității alegerilor. Discuțiile au vizat subiecte urgente, precum consolidarea supravegherii finanțării partidelor, inclusiv online, influența străină, rolul criptomonedelor în politică, dezinformarea online, donațiile din partea terților, cumpărarea de voturi și amenințările transfrontaliere emergente la adresa integrității electorale.

Veronika Bílková, vicepreședinta Comisiei de la Veneția, și Yves-Marie Doublet, expert GRECO, au prezentat informații utile cu privire la eforturile depuse de țările europene pentru a preveni interferențele străine și a combate dezinformarea în timpul scrutinelor și în perioada ditre scrutine, precum și la eforturile organismelor europene de a reglementa utilizarea criptomonedelor în viața publică, inclusiv în finanțarea campaniilor electorale. Vladimir Misev, expert senior al Consiliului Europei în domeniul electoral, a prezentat o analiză comparativă a provocărilor persistente și emergente în materie de reglementare a finanțării campaniilor electorale în statele membre ale Consiliului Europei.

În încheierea intervenției sale, Liri Kopaçi-Di Michele, șefa Diviziei pentru Cooperare Parlamentară și Electorală a Adunării Parlamentare (APCE), a reamintit importanța Recomandării Rec(2003)4b a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei privind regulile comune împotriva corupției în finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, alături de recomandările relevante ale GRECO, Comisiei de la Veneția și APCE. Conferința s-a încheiat cu prezentarea de către participanți a unor recomandări-cheie adresate autorităților naționale, partidelor politice, platformelor sociale și societății civile, având ca scop consolidarea transparenței și responsabilității în campaniile electorale online și în finanțarea politică, în special în perspectiva alegerilor parlamentare din septembrie 2025 în Republica Moldova.

Evenimentul a fost organizat în cadrul Proiectului „Îmbunătățirea practicii electorale în Republica Moldova (IEPRM) 2025–2028”, parte a Planului de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025–2028, în cooperare cu Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (IDEA), Fundația Internațională pentru Sisteme Electorale (IFES), Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Institutul Republican Internațional (IRI) și Fundația Westminster pentru Democrație.


*     *     *

08.07.2025

Reuniunea oficialilor de rang înalt UE–Consiliul Europei

Oficiali de rang înalt din Uniunea Europeană și Consiliul Europei s-au reunit la Bruxelles pentru reuniunea lor anuală (Senior Officials Meeting – SOM). Întâlnirea a consolidat caracterul strategic și bazat pe valori al parteneriatului, subliniind cooperarea continuă și angajamentele comune.

Discuțiile s-au concentrat asupra eforturilor Ucrainei de a obține justiție în contextul războiului de agresiune în curs desfășurat de Rusia. Atât Uniunea Europeană, cât și Consiliul Europei au subliniat importanța Registrului Daunelor ca prim pas crucial către un mecanism internațional de compensare și au convenit asupra importanței strategice a înființării rapide a unei Comisii Internaționale de Soluționare a Cererilor, ca al doilea pas. Consiliul Europei a salutat sprijinul Uniunii Europene în promovarea Registrului Daunelor și participarea activă la negocierile privind Comisia de Soluționare a Cererilor. De asemenea, Consiliul Europei a remarcat excelenta cooperare cu Uniunea Europeană în vederea înființării Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei – proces care avansează bine și reprezintă un reper important pentru justiția internațională.

În ceea ce privește procesul de extindere al Uniunii Europene, oficialii de rang înalt au remarcat cooperarea dinamică și dialogul intens între Consiliul Europei și Uniunea Europeană, sprijinind statele candidate și potențial candidate în alinierea la standardele Consiliului Europei și la acquis-ul comunitar al UE. Consultările regulate au consolidat și mai mult această cooperare. Colaborarea în ceea ce privește rapoartele anuale privind statul de drept, care includ țările candidate, a fost evidențiată ca element esențial.

Oficialii de rang înalt au aprobat Concluziile Operaționale ale reuniunii privind Scoreboard-ul cooperării UE–Consiliul Europei prin programe comune, evidențiind decenii de cooperare de succes în cadrul acestor programe. Aceste programe reprezintă unul dintre cei trei piloni ai cooperării UE–Consiliul Europei, alături de dialogul politic la nivel înalt și cooperarea juridică.

Oficialii au discutat și despre activitatea continuă a Consiliului Europei de implementare a Principiilor de la Reykjavík pentru Democrație. Ambele părți sunt dedicate alinierii eforturilor pentru un nou Pact Democratic pentru Europa al Consiliului Europei și Scutul European pentru Democrație al UE, vizând consolidarea democrației, întărirea încrederii publice și abordarea noilor provocări.

În final, ambele instituții își reafirmă angajamentul de a promova la nivel global standardele comune UE–Consiliul Europei, încurajând în special statele non-europene să adere la convențiile Consiliului Europei.

Reuniunea s-a încheiat cu un angajament reînnoit pentru dialog și cooperare susținută, întărind parteneriatul strategic dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei.


*     *     *

02.07.2025

Strategii cuprinzătoare de incluziune: un nou document al Consiliului Europei oferă orientări și inspirație pentru autoritățile de la toate nivelurile

Ce ar trebui să includă strategiile cuprinzătoare de incluziune și de ce sunt ele necesare? Noul document de orientare privind strategiile pentru incluziune, lansat de Comitetul Director pentru Anti-discriminare, Diversitate și Incluziune (CDADI) al Consiliului Europei, are ca scop sprijinirea statelor membre ale Consiliului Europei în a răspunde acestor întrebări și în a elabora strategii eficiente de incluziune la toate nivelurile.

Incluziunea ar trebui privită ca o abordare holistică, cuprinzătoare, bazată pe principiile drepturilor omului și ale nediscriminării. Politicile eficiente de incluziune trebuie să integreze atât măsuri universale, cât și măsuri specifice grupurilor. Integrarea egalității în toate politicile, acceptarea diversității ca valoare și resursă, abordarea discriminării intersecționale, crearea de oportunități de interacțiune și participare în viața publică, precum și implicarea tuturor nivelurilor de guvernare (național, regional și local) sunt abordări esențiale în elaborarea politicilor de incluziune.

Strategiile de incluziune sunt esențiale pentru construirea unor societăți mai coezive, echitabile, inovatoare și reziliente, pentru un sentiment comun de apartenență și pentru bunăstarea tuturor. Ele contribuie la eliminarea discriminării, la reducerea disparităților și la promovarea înțelegerii și respectului reciproc, în beneficiul întregii societăți. De asemenea, ele reduc competiția pentru atenție și resurse și sporesc eficiența și sinergiile.

Strategiile cuprinzătoare de incluziune ar trebui să acopere întregul spectru al grupurilor din societate, inclusiv minoritățile etnice, culturale, lingvistice și religioase, migranții, romii și călătorii, persoanele LGBTI. Ghidul prezintă standarde pentru politici de incluziune specifice fiecărui grup și identifică, pentru fiecare domeniu de politică, măsuri transversale care răspund într-un mod cuprinzător nevoilor unui spectru larg de grupuri.

Principalele domenii de politică care ar trebui să fie acoperite de strategiile cuprinzătoare de incluziune sunt: educația; ocuparea forței de muncă; protecția socială și locuințele; sănătatea; cultura; precum și domenii de politici precum combaterea discriminării, a infracțiunilor motivate de ură și a discursului instigator la ură.

Exemple de măsuri concrete de politică, benefice tuturor grupurilor, în diverse domenii de politici includ: asigurarea accesului nediscriminatoriu la educație, promovarea programelor educaționale interculturale și plurilingve și prevenirea segregării în școli. În domeniul ocupării forței de muncă, acțiuni precum formarea anti-discriminare, recunoașterea calificărilor obținute în străinătate și practicile de angajare incluzive sunt esențiale. Politicile de protecție socială și de locuințe ar trebui să garanteze accesul egal la servicii, prevenirea persoanelor fără adăpost și promovarea comunităților mixte. În domeniul sănătății, oferirea de servicii cultural-sensibile, informații în mai multe limbi și sprijin pentru sănătatea mintală asigură accesul echitabil. Politicile culturale care sprijină reprezentarea minorităților și protejează drepturile culturale favorizează și mai mult incluziunea, în timp ce cadrele juridice solide combat discriminarea, discursul de ură și infracțiunile motivate de ură, asigurând siguranța și demnitatea pentru toți.

În final, ar trebui dezvoltate instrumente pentru a monitoriza și măsura progresul, eficiența și durabilitatea politicilor de incluziune în toate domeniile-cheie.

*     *     *

01.07.2025

Consiliul Europei a lansat un concurs de postere și scurtmetraje despre cetățenia digitală

În lumea digitală aflată într-o continuă schimbare, ne confruntăm cu provocări tot mai mari – dezinformare, hărțuire cibernetică, discurs instigator la ură online și amenințări la adresa vieții private și a securității digitale. Aceste probleme nu afectează doar indivizii – ele pun în pericol sănătatea democrațiilor noastre. Atunci când oamenii nu au competențele necesare pentru a gândi critic, a comunica respectuos sau a-și proteja datele, devine mai dificil să construim societăți incluzive, informate și reziliente.

În contextul Anului European al Educației pentru Cetățenie Digitală 2025, Consiliul Europei invită designeri, artiști și creativi să participe la Concursul de postere și scurtmetraje despre Cetățenia Digitală.

Fie că ești designer profesionist, student sau pasionat de creație, acest concurs este pentru tine! Este o ocazie unică de a explora și exprima ce înseamnă pentru tine cetățenia digitală – prin imagini puternice și povești relevante.

Creează un poster (70×100 cm) sau un scurtmetraj (1–5 minute, format MP4) care explorează unul sau mai multe dintre cele 10 domenii-cheie ale cetățeniei digitale – cum ar fi viața privată, educația media sau participarea online. Lucrarea ta ar trebui să sensibilizeze publicul și să-i inspire pe ceilalți să devină cetățeni digitali responsabili și implicați.

Termen-limită pentru trimiterea lucrărilor: 14 septembrie 2025 (23:59 CEST)

Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală (DCEY2025)

https://t.ly/LdKai

Posted by
Labels: , , , , , ,

Republica Moldova și Consiliul Europei: 30 de ani de cooperare


La 13 iulie 1995, Republica Moldova a devenit stat membru al Consiliului Europei, angajându-se ferm pe calea consolidării valorilor democratice europene. Această aderare a reprezentat un pas esențial în apropierea țării de spațiul european al drepturilor omului, democrației și statului de drept.

În cei 30 de ani de apartenență, Moldova a beneficiat de sprijin instituțional, expertiză juridică, monitorizare și cooperare pentru a implementa reforme durabile. Accesul cetățenilor moldoveni la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a devenit o garanție suplimentară pentru protecția drepturilor fundamentale.

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a găzduit o ceremonie oficială dedicată celei de-a 30-a aniversări de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei. În cadrul evenimentului, a fost semnat și lansat timbrul aniversar „30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei” de către vicepremierul Mihai Popșoi, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Falk Lange, și administratoarea interimară a Î.S. Poșta Moldovei, Violeta Cojocaru.



Evenimentul a reunit oficiali de rang înalt, ambasadori, diplomați, foști și actuali demnitari de stat. Programul a inclus proiecția unui documentar aniversar, alocuțiunea ministrului Mihai Popșoi, fostului prim-ministru Andrei Sangheli.


Pentru a marca această aniversare Secretarului General al Consiliului Europei, Alain Berset, a transmis un mesaj video, în care a menționat, printre altele:

„Dacă Republica Moldova de astăzi ar putea vorbi cu Republica Moldova din 1995, probabil că ar spune: ‘Uite cât de departe am ajuns’. Astăzi, procesele electorale sunt mai transparente, instanțele sunt mai independente, există cadre anticorupție, jurnaliștii lucrează cu mai multă libertate și protecție, combatem dezinformarea, discriminarea și discursul instigator la ură. Protejăm drepturile și demnitatea tuturor cetățenilor, inclusiv a celor mai vulnerabili.”


Intregul videoclip

Ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, în discursul său, a subliniat importanța aderării Republicii Moldova la Consiliul Europei, la 13 iulie în 1995, drept prim pas esențial spre integrarea europeană.

„Această cooperare a avut un impact major nu doar asupra drepturilor omului și a instituțiilor de drept, ci și asupra culturii politice, asupra modului în care este înțeles și respectat dreptul. A fost o școală a democrației și a responsabilității, pentru funcționari, judecători, procurori, avocați, jurnaliști și cetățeni deopotrivă. Mai mult decât atât, sprijinul oferit de Consiliul Europei a fost și rămâne un element-cheie în parcursul nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a menționat ministrul Popșoi.

Andrei Sangheli, prim-ministru al Republicii Moldova în perioada aderării țării noastre la Consiliul Europei, a subliniat semnificația istorica și emoțională a acelui moment:

„Republica Moldova era un stat tânăr, aflat la început de drum în consolidarea instituțiilor sale ca stat suveran și independent. Aderarea în calitate de al 36-lea membru al Consiliului Europei și arborarea drapelului nostru la Strasbourg au reprezentat momente istorice, de profundă încărcătură emoțională, cu o rezonanță puternică în mass-media din întreaga Europă, dar și din spațiul CSI”.



La 13 iulie 2025, ziua în care Republica Moldova a marcat 30 de ani de la aderarea la Consiliul Europei – organizație care promovează democrația, statul de drept și drepturile omului pe continentul european, Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi, a adresat un mesaj video, în care a menționat:

„Trei decenii mai târziu, putem spune cu certitudine că parteneriatul cu Consiliul Europei a fost un pilon esențial al progresului nostru. Grație cooperării strânse și susținute, am reușit să avansăm reforme importante în justiție, combaterea corupției, protecția drepturilor omului, libertatea presei și guvernarea democratică. Privim înainte cu încredere, convinși că acest parteneriat va continua să fie solid, constructiv și orientat spre viitorul european al țării noastre”.

Ministerul Afacerilor Externe a invitat publicul să descopere, printr-o serie de carduri informative, mai multe despre structura Consiliului Europei, prioritățile organizației, Planul de Acțiuni pentru Republica Moldova și viitoarea Președinție a Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al CoE.

30 de ani de apartenență la Consiliul Europei – Justiție mai echitabilă, instituții mai puternice 
și drepturi mai bine protejate

La 30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei, Ministerul Justiției a evidențiat suportul valoros oferit de această organizație în elaborarea politicilor pe segmentul justiției, a politicilor anticorupție și pe segmentul drepturilor omului.

De-a lungul a trei decenii, cooperarea cu Consiliul Europei a generat rezultate concrete, printre care:
  • Reformarea sistemului judiciar în conformitate cu standardele europene;
  • Aplicarea recomandărilor Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) pentru îmbunătățirea managementului instanțelor;
  • Sprijin în implementarea Strategiei privind independența și integritatea justiției (2022–2025);
  • Asistență în procesul de evaluare externă (vetting) a actorilor din justiție;
  • Implementarea recomandărilor GRECO (runda IV) în domeniul prevenirii corupției;
  • Revizuirea cadrului normativ privind egalitatea și nediscriminarea, consolidarea instituțiilor naționale de protecție a drepturilor omului;
  • Acreditarea unităților medicale din penitenciare și îmbunătățirea calității serviciilor medicale pentru deținuți;
  • Diversificarea programelor de probațiune și modernizarea legislației penale și procesual-penale;
  • Creșterea capacității Direcției agent guvernamental în executarea eficientă a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO);
  • Promovarea Programului european HELP pentru formarea continuă a profesioniștilor din justiție.
Printre proiectele-cheie susținute de această colaborare se numără:
  • „Suport pentru reforma justiției în Republica Moldova” – proiect comun UE și Consiliul Europei, lansat în octombrie 2023, care urmărește sporirea independenței, responsabilității, imparțialității și transparenței sistemului judiciar și procuraturii, conform Strategiei 2022–2025; https://www.coe.int/.../support-to-the-justice-reform-in...
  • „Consolidarea sistemului de justiție penală bazat pe respectarea drepturilor omului – faza II” – pentru promovarea unui sistem de justiție penală eficient și aliniat la standardele europene privind drepturile omului; https://www.coe.int/.../strengthening-the-human-rights...
  • „Sprijin pentru modernizarea în continuare a managementului instanțelor judecătorești” – cu scopul creșterii eficienței și calității funcționării instanțelor, prin consolidarea managementului și asigurarea celerității procedurilor. https://www.coe.int/.../modernisation-of-court-management...
Ministerul Justiției își exprimă aprecierea profundă pentru contribuția Consiliului Europei și pentru dialogul intermediat de acesta cu statele membre ale CoE, de unde sunt preluate bune practici esențiale pentru eficientizarea accesului la justiție, prevenirea și combaterea corupției, precum și asigurarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Cooperarea continuă prin noul Plan de Acțiuni 2025–2028, care consolidează angajamentele comune pentru o justiție accesibilă, eficientă și orientată spre cetățean.


Ministerul Justiției reafirmă angajamentul de a valorifica în continuare această apartenență strategică în beneficiul statului de drept și al societății moldovenești.


În scopul celebrării celei de-a 30-a aniversări de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova împreună cu Oficiul Consiliului Europei la Chișinău, a invitat vizitatorii la o expoziție specială care reflectă momentele-cheie ale acestui eveniment. Expoziția cuprinde documente, publicații, fotografii, date statistice și mărturii care ilustrează acest parteneriat.

Într-un mesaj video, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Falk Lange, a invitat publicul să viziteze expoziția și să reflecte asupra drumului parcurs de Republica Moldova alături de Consiliul Europei.

„Această expoziție ne amintește cum a început totul, unde suntem acum și cum am ajuns aici: prin dialog, încredere și parteneriat”.




Expoziția își propune să pună în evidență contribuția acestui parteneriat la consolidarea democrației, promovarea drepturilor omului și edificarea statului de drept.

Mesajul transmis este că apartenența la Consiliul Europei a fost și rămâne o ancoră strategică pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova, iar sprijinul oferit de această organizație a contribuit esențial la modernizarea instituțiilor, protejarea drepturilor cetățenilor și apropierea de standardele europene.



Expoziția se adresează unui public larg – tineri, studenți, cercetători, funcționari publici, jurnaliști, diplomați – și constituie o platformă de informare, educare și promovare a valorilor europene într-un moment simbolic pentru țara noastră. 





Posted by
Labels: ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)