Faceți căutări pe acest blog

CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare

UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 46 de state membre* şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre. Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

 


Consiliul Europei (CoE)

                                                                       
este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.
  • Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
  • Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 46 de state membre; 
  • Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu
este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt
  • Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
  • Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
  •  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.


*  Anterior Consiliul Europei regrupa 47 de state membre. În urma deciziei Comitetului de Miniștri din 16 martie 2022, Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei.

Președinția Republicii Moldova la Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei (noiembrie 2025 - mai 2026)


14.11.2025 - Republica Moldova a preluat Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei

Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi a participat la ceremonia oficială de preluare a Președinției Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, desfășurată la Strasbourg. La eveniment au fost prezenți Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, precum și ambasadori ai celor 46 de state membre. În cadrul ceremoniei, Secretarul Permanent al Ministerului Afacerilor Externe și Turismului al Maltei, Christopher Cutajar, a transmis oficialului moldovean cheia și ciocanul, elemente simbolice care marchează transferul mandatului Președinției către Republica Moldova.

Republica Moldova va deține Președinția Comitetului de Miniștri în perioada 14 noiembrie 2025 – 15 mai 2026. Este a doua oară când țara noastră exercită acest mandat de la aderarea la Consiliul Europei în 1995; prima dată Președinția a fost deținută în 2003.



Președinția Republicii Moldova va fi ghidată de trei priorități principale:
  1. Sprijin pentru Ucraina și traducerea în justiție a Federației Ruse pentru crima de agresiune.
  2. Sprijinirea lucrărilor în curs privind Noul Pact Democrat pentru Europa.
  3. Consolidarea răspunsului la dezinformare, inclusiv manipularea și interferența informațională străină.
În conformitate cu aceste priorități și cu valorile fundamentale ale Consiliului Europei, 


Moldova va pune în continuare accentul pe:

  • Statul de drept: punerea în aplicare a sistemului convențiilor, sprijinirea Ucrainei și combaterea criminalității informatice.



  • Democrația: promovarea democrației locale, consolidarea libertății presei și încurajarea implicării tinerilor.

  • Drepturile omului: protejarea și punerea în aplicare a drepturilor sociale, protejarea drepturilor copiilor și sprijinirea punerii în aplicare a Convenției de la Istanbul pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.


În discursul său, ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi a subliniat angajamentul Republicii Moldova de a promova valorile Consiliului Europei și de a contribui la consolidarea democrației și statului de drept:

„Preluăm președinția într-o perioadă marcată de provocări, iar rolul Consiliului Europei în apărarea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept este esențial. Am învățat că democrația nu este o destinație, ci un proces care necesită implicare constantă, curaj și responsabilitate. Republica Moldova rămâne un susținător ferm al valorilor fundamentale ale organizației și al misiunii sale de a promova pacea și solidaritatea pe continent.”

Pe durata mandatului, țara noastră va organiza peste 30 de evenimente, inclusiv sesiuni ministeriale și activități culturale, desfășurate la Chișinău și Strasbourg. Președinția Republicii Moldova va culmina cu Sesiunea Ministerială la Chișinău în perioada 14–15 mai 2026, la care vor participa 46 de delegații ale statelor membre.
Comitetul de Miniștri reprezintă principalul organ decizional al Consiliului Europei, responsabil de punerea în aplicare a obiectivelor organizației. Statele membre sunt reprezentate de miniștrii afacerilor externe și de reprezentanții permanenți pe lângă Consiliul Europei.
Președinția Comitetului de Miniștri este exercitată de fiecare stat membru, prin rotație și în ordine alfabetică, pentru o perioadă de șase luni. Este pentru a doua oară când Republica Moldova deține această responsabilitate, prima Președinție fiind exercitată în anul 2003

Mai mult 




*     *     *

CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR

25.11 -10.12.2025

 „Moldova fără Violență”: #NICIO SCUZĂ pentru violența digitală
Campania națională „16 zile de activism împotriva violenței de gen”

Campania „16 zile de activism împotriva violenței de gen” se înscrie în Calendarul evenimentelor din perioada Președinției Republicii Moldova a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei (CM CoE). Evenimentul de lansare a Campaniei se va desfășura concomitent la Chișinău, Bălți și Cahul, pe data de 25 noiembrie 2025.

Tema centrală a celor 16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen este violența digitală - o formă tot mai frecventă de abuz care se manifestă prin hărțuire, amenințări, distribuirea imaginilor fără consimțământ, șantaj sau discurs de ură.

Context

Într-o lume tot mai conectată digital, violența nu se oprește la ușa casei – ea se poate infiltra în ecranul telefonului, în spațiile virtuale în care femeile și fetele ar trebui să se simtă în siguranță. 

Violența digitală nu este doar o problemă de securitate online, ci una de drepturi fundamentale și de securitate umană. Consecințele sale depășesc spațiul virtual, afectând demnitatea umană, sănătatea mintală, relațiile sociale și siguranța fizică – amenințând, în esență, egalitatea de gen și dreptul fiecărei persoane de a trăi fără frică. 

Odată cu ratificarea de către Republica Moldova a mai multor instrumente internaționale care protejează femeia, copilul și relațiile sociale din sfera familiei – precum Convenția de la Istanbul, Convenția de la Lanzarote și Convenția de la Budapesta – țara noastră și-a consolidat angajamentul de a preveni și combate toate formele de violență. 

În mod firesc, acest angajament se reflectă astăzi în acțiuni concrete. Republica Moldova urmează să transpună Directiva europeană din 2024 privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice, care recunoaște violența digitală drept o formă conexă a violenței în familie. 

În acest context, prevenirea și combaterea violenței digitale reprezintă o provocare complexă nu doar pentru Republica Moldova, ci pentru toate statele care aspiră la o societate sigură și incluzivă. Totuși, țara noastră a făcut un pas semnificativ înainte prin introducerea dimensiunii digitale a violenței în Codul Penal și prin consolidarea cadrului legal, care oferă protecție reală și instrumente concrete victimelor. 

Datorită eforturilor comune ale Parlamentului Republicii Moldova, Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie, ministerelor de resort, partenerilor de dezvoltare – UN Women Moldova, UNFPA și Oficiul Consiliului Europei – precum și societății civile, aceste modificări legislative au fost incluse în Legea Nr. 252 din 10.07.2025 pentru modificarea unor acte normative. 

Astfel, pentru prima dată, legea incriminează și sancționează penal violența digitală, de la hărțuire și amenințări online până la distribuirea fără consimțământ a imaginilor intime. Totodată, a fost introdusă infracțiunea de persecutare (stalking), care pedepsește urmărirea fizică sau online ce provoacă teamă și nesiguranță. 

Prevederile care vor intra în vigoare în 14 februarie 2026, vor aduce mai multă protecție și siguranță femeilor și fetelor din Republica Moldova

*     *      *

Ședința Comitetul Permanent al APCE (Chișinău, 21 noiembrie 2025)


Comitetul Permanent al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care reunește aproximativ 60 de parlamentari din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, se va reuni la Chișinău, capitala Republicii Moldova, vineri, 21 noiembrie 2025.

Cu câteva zile înainte, pe 14 noiembrie 2025, Republica Moldova își începe președinția de șase luni a Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei, organul executiv al organizației. Comitetul Permanent al Adunării se întrunește, conform tradiției, în capitala țării care deține Președinția.

Întâlnirea va fi deschisă de Președintele APCE, Theodoros Rousopoulos, urmat de un discurs de bun venit al Președintelui Parlamentului Republicii Moldova (a fi confirmat). Ulterior, parlamentarii urmează să poarte un schimb de opinii cu Viceprim-ministrul și Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova (a fi confirmat).

Pe agendă se află, de asemenea, o dezbatere privind observarea de către Adunare a recentei alegeri parlamentare din Republica Moldova, precum și o dezbatere privind prevenirea și combaterea discriminării de gen în domeniul sănătății.

Parlamentarii vor discuta și rapoarte privind funcționarea internă a Adunării, care includ gestionarea conflictelor de interese în Adunare, creșterea participării membrilor la activitatea acesteia, precum și alte modificări ale Regulamentului său de procedură.

Ziua se va încheia cu o masă rotundă parlamentară pe tema „Violența împotriva femeilor și rolul parlamentelor și al parlamentarilor în implementarea Convenției de la Istanbul a Consiliului Europei”.

Comitetul Permanent, care acționează în numele Adunării între sesiunile plenare, este format din Președintele și Vicepreședinții Adunării, precum și din președinții celor cinci grupuri politice, cei 46 de delegați naționali și cele nouă comitete ale Adunării.

Sursa

*     *     *

Conferință de nivel înalt privind Carta Socială Europeană (Chișinău, 18-19.03.2026)


In contextul Președinției Republicii Moldova a Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei, o Conferință de nivel înalt privind Carta Socială Europeană va avea loc la Chișinău, în perioada 18–19 martie 2026. Evenimentul va reuni miniștri responsabili de drepturile sociale și alți actori-cheie din întreaga Europă pentru a-și reafirma angajamentul față de drepturile sociale, a evalua progresul reformelor Cartei și a aborda provocările sociale emergente.

În scopul pregătirii evenimentului, Consiliul Europei solicită contribuții pentru a ajuta la conturarea programului, a rezoluției conferinței și a unui Noul Plan de Acțiune pentru 2026–2030.

Statele membre (ministerele și agențiile relevante), organizațiile interguvernamentale, organizațiile de angajați și angajatori, organizațiile societății civile, inclusiv grupurile conduse de tineri, instituțiile academice și experții individuali în domeniul drepturilor sociale, drepturilor omului și justiției sociale sunt invitați să-și ofere contribuția.

Indiferent dacă este vorba despre consolidarea sistemului Cartei, abordarea problemelor sociale urgente sau promovarea cooperării și implementării la nivel național, contribuțiile trebuie să fie structurate, să identifice clar obiectivele vizate și pot propune până la trei subiecte prioritare pentru discuții în sesiuni plenare sau evenimente paralele. Contribuitorii pot propune, de asemenea, evenimente paralele autofinanțate, cu sprijin potențial din partea Consiliului Europei pentru vizibilitate sau invitați vorbitori.

Despre Conferință

Pornind de la rezultatele Conferinței de la Vilnius din iulie 2024 și în contextul viitoarei aniversări a 30-a a Cartei Sociale Europene revizuite, Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei a acceptat invitația Republicii Moldova de a găzdui următoarea Conferință de nivel înalt privind Carta Socială Europeană la Chișinău în 2026, în timpul Președinției sale a Comitetului Miniștrilor.

Conferința de la Chișinău va aborda probleme de actualitate selectate, evidențiind legătura clară dintre justiția socială, drepturile sociale, stabilitatea democratică și securitate. Aceasta va reprezenta o oportunitate-cheie de a reafirma și aprofunda angajamentul statelor membre față de sistemul Cartei. Conferința va oferi un forum pentru a face bilanțul eforturilor recente de reformă, a evalua progresul realizat și a stabili un parcurs clar pentru viitor. De asemenea, conferința este așteptată să ofere o exprimare concretă a angajamentelor asumate prin Declarațiile de la Reykjavík și Vilnius, pregătind terenul pentru un Plan de Acțiune reînnoit privind Carta Socială Europeană pentru perioada 2026–2030.

Sursa

https://t.ly/zqA4e

Conferința „Raportul de Extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”


Peste 400 de participanți – reprezentanți ai Guvernului, ai sectorului de afaceri, societății civile, mediului academic și parteneri internaționali – au fost prezenți la Conferința „Raportul de Extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”  organizată de Biroul pentru Integrare Europeană.
Agenda evenimentului: https://shorturl.at/hSSQd


În deschiderea evenimentului, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a vorbit despre efortul comun al actorilor implicați în procesul de negocieri și importanța Raportului pentru Moldova, publicat de Comisia Europeană săptămâna trecută: „Dialogul de astăzi este foarte important pentru a asculta opiniile și recomandările societății și ale partenerilor despre cum putem, împreună, asigura un Raport de extindere și mai bun pentru anul care vine. Ceea ce facem noi, ca țară, este să pregătim Republica Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană. O facem pentru noi, nu pentru Bruxelles.”

Prim-ministrul Alexandru Munteanu a vorbit despre determinarea Guvernului de a continua reformele necesare pentru a accelera aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Oficialul a menționat că, în pofida tuturor provocărilor, instituțiile statului au făcut față cu demnitate: „Țara noastră a înregistrat cel mai mare salt în nivelul de pregătire pentru aderare de la obținerea statutului de țară candidată. Doar într-un singur an, Republica Moldova a înregistrat progrese de patru ori mai mari, în pofida tuturor greutăților, datorită oamenilor care nu s-au oprit din mers și, în ultimii ani, au lucrat cât zece. Știm că nu este ușor și că avem mult de muncit. Casa noastră este Europa. Trebuie să înțelegem că noi nu mergem în Europa, ci o aducem acasă, în Republica Moldova.”

Invitata specială a evenimentului, Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a felicitat Republica Moldova pentru progresele înregistrate și a menționat că țara noastă este gata să deschidă negocierile pe primele grupuri de capitole: „Republica Moldova a făcut cel mai mare progres anual dintre toate statele candidate și mă mândresc foarte mult cu voi. Sunteți cu adevărat determinați să deveniți stat membru al Uniunii Europene. Progresul înregistrat de voi este unul semnificativ și consecvent. Felicitări! În 2025 ați reușit să vă apropiați tot mai mult de UE. Ambițiile voastre sunt foarte înalte, dar sunt și realiste.”

La rândul său, Ambasadorul Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, a apreciat progresele țării noastre în procesul de aderare și a reiterat sprijinul partenerilor europeni în acest demers: „Raportul Comisiei Europene de săptămâna trecută a recunoscut progresele înregistrate de Republica Moldova. Împreună cu alți prieteni și parteneri, precum și cu instituțiile internaționale, Germania este pregătită să sprijine Republica Moldova atât în procesul de aderare, cât și în transformarea economică în drumul său spre UE. Ne dorim ca Republica Moldova să fie puternică, suverană și sigură ca democrație. Suntem alături de voi și împreună vom reuși!”

În cadrul sesiunilor de discuții, miniștrii, membrii grupurilor de lucru implicați în procesul de aderare, experții și reprezentanții mediului de afaceri au analizat progresele, nivelul de pregătire al țării noastre, recomandările Comisiei și prioritățile pentru anul 2026, pentru fiecare dintre cele șase grupuri de capitole: „Valori fundamentale”, „Piața internă”, „Competitivitate și creștere incluzivă”, „Agenda verde și conectivitate sustenabilă”, „Resurse naturale, agricultură și coeziune”, „Relații externe”. De asemenea, s-a vorbit și despre provocările care apar în implementarea reformelor necesare pentru a pregăti țara de aderare.

Raportul de extindere ca instrument de monitorizare a pregătirii pentru aderare la Uniunea Europeană
  • Rodica CRUDU, Secretară generală adjunctă a Guvernului Republicii Moldova
  • Prezentarea Raportului de Extindere 2025 al Comisiei Europene pentru Republica Moldova
  • Panel de discuții
  • Adrienn KIRALY, Directoare, Directoratul General pentru Extindere și Vecinătatea Estică,Comisia Europeană
  • Adrian ERMURACHI, Co-director executiv, Institutul pentru Politici și Reforme Europene
  • Ghenadie MARIAN, Șeful Biroului pentru Integrare Europeană


Panel de de discuții: Valori Fundamentale (Cluster I)

  • Vladislav COJUHARI, Ministrul Justiției „Acțiunile întreprinse în ultimii ani livrează acum rezultate. Schimbările sunt simțite atât de cei din țară, cât și de partenerii din Uniunea Europeană. Vettingul judecătorilor și procurorilor, cel mai ambițios obiectiv din justiție, a dus la un CSM și CSP într-o nouă componență, la colegii specializate care funcționează, precum și la un amplu exercițiu de curățare în sistemul de justiție”.
  • Daniella MISAIL-NICHITIN, Ministra Afacerilor Interne: „Republica Moldova demonstrează că este un partener de încredere pe drumul integrării europene”. 
  • Alexei BUZU, Secretar general al Guvernului„În 2026 trebuie să facem mult mai mult - complexitatea muncii noastre va crește exponențial. În 2024-2025 am pus bazele – blocurile fundamentale. În 2026, acestea vor începe să producă rezultate vizibile. Avem nevoie de cadență, disciplină și un ritm susținut pentru a livra aceste rezultate”.
  • Ion MANOLE, Director executiv al Asociației Promo-Lex
Panel de discuții: Relații Externe (Cluster VI)

  • Mihai POPȘOI, Ministrul Afacerilor Externe a menționat că, în prima jumătate a acestui an, a fost adoptată Legea privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026 și care este pe deplin aliniată acquis-ului relevant din Capitolul 30 – Relații Externe. Totodată, oficialul a subliniat că în prezent, se lucrează la elaborarea cadrului normativ secundar necesar pentru implementarea eficientă a Legii, ceea ce va permite definirea unor priorități clare și pregătirea programelor strategice pentru perioada următoare.
  • Radu MARIAN, Președintele Comisiei parlamentare pentru Economie, Buget și Finanțe
  • Cristina CEBAN, Secretară de Stat, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării
  • Andrei CURĂRARU, Expert în politici publice și securitate al Comunității WatchDog.MD
Panel de discuții: Piața Internă (Cluster II)

  • Doina NISTOR, fosta Viceprim-ministră, Ministră a Dezvoltării Economice și Digitalizării
  • Petru ROTARU, Prim-viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei:  "Ne asigurăm că nu mai avem acele precedente periculoase legate de incapacitatea de plată a companiilor de asigurări, tergiversarea plăților sau a despăgubirilor pe asigurare. Analizele noastre arată o tendință pozitivă în ceea ce privește raportul dintre prima încasată și despăgubirile care sunt achitate, asta însemnând o creștere a calității serviciilor pe piața de asigurări. Vom continua să lucrăm pentru ca acest sector să se alinieze în mod eficient la cerințele UE.”
  • Natalia PLUGARU, Ministra Muncii și Protecției Sociale
  • Ion LUPAN, Șeful Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru
Panel de discuții: Competitivitate și creștere incluzivă (Cluster III)

  • Eugen OSMOCHESCU, Viceprim-ministru, Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării
  • Adrian GAVRILIȚĂ, Ministrul Finanțelor a subliniat eforturile Ministerului Finanțelor și ale instituțiilor din subordine de aliniere la legislația UE în domeniul accizelor și impozitului pe venit, precum și inițierea procesului de armonizare a regimului TVA.
  • Dan PERCIUN, Ministrul Educației și Cercetării „Am stabilit 10 obiective strategice pentru MEC până în 2029. Una dintre aceste priorități este să avem anual 2500 de tineri care merg în învățământul dual, adică aproximativ o treime din cei care învață în școli profesionale sau colegii. Deci, perspectiva este să creștem și să dezvoltăm acest sector prin parteneriate cu mediul de afaceri și alți parteneri de dezvoltare. Din banii de la UE vom veni cu investiții suplimentare în instituțiile de învățământ profesional tehnic pentru a crește și pregătirea teoretică. Business-ul deseori ne cere să asigurăm competitivitatea și un nivel înalt de pregătire a absolvenților, iar adevărul este că o măsurătoare mai bună decât învățământul dual la această etapă nu avem”, a subliniat ministrul Dan Perciun
  • Serghei HAREA, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova:  „Fără industrie, cercetare și inovare nu putem vorbi despre o economie modernă și sustenabilă. Întreprinderile nu vor fi competitive dacă angajații, indiferent de origine, nu corespund cerințelor de competență și calitate”.

Panel de discuții: Agenda Verde și Conectivitate Sustenabilă (Cluster IV)

  • Vladimir BOLEA, Viceprim-ministru, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale„Republica Moldova va continua procesul de modernizare a transporturilor care va permite alinierea completă a cadrului normativ național la legislația europeană, asigurând condiții echitabile pentru operatorii de transport, servicii calitative pentru pasageri și respectarea standardelor sociale și de siguranță aplicabile în Uniunea Europeană. Un accent important este pus pe reforma sectorului feroviar și pe accelerarea digitalizării transporturilor, prin implementarea Sistemelor de Transport Inteligente (ITS) și atragerea investițiilor pentru modernizarea rețelei feroviare”.
  • Dorin JUNGHIETU, Ministrul Energiei a accentuat rolul infrastructurii energetice în procesul de tranziție verde, menționând că aceasta este elementul central care asigură securitatea și sustenabilitatea sistemului energetic. „În mijlocul tranziției verzi se află infrastructura de transport, de distribuție și de furnizare a energiei electrice. Promovăm electrificarea transportului, inclusiv a trenurilor și autobuzelor urbane, pentru a reduce impactul asupra mediului”.
  • Gheorghe HAJDER, Ministrul Mediului Astăzi am participat la conferința „Raportul de Extindere 2025” și am vorbit despre cum țara noastră face pași importanți pentru a se apropia de standardele europene în domeniul mediului. Capitolul Mediu este unul dintre cele mai complexe din procesul de aderare, dar și printre cele mai importante pentru calitatea vieții oamenilor și dezvoltarea durabilă a țării."
  • Sergiu TOFILAT, Expert în domeniul energetic
Panel de discuții: Resurse Naturale, Agricultură și Coeziune (Cluster V)

  • Ludmila CATLABUGA, Ministra Agriculturii și Industriei Alimentare
  • Radu MUSTEAȚĂ, Director general, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor
  • Iurie FALĂ, Director executiv, Asociația „Moldova-Fruct”
  • Alexandru BĂDĂRĂU, Asociația „Forța Fermierului”

Conferința a fost organizată de Biroul pentru Integrare Europeană, cu sprijinul financiar al proiectului „Moldova este Europa – Sprijin pentru integrarea în UE”, precum și al Proiectului Regional „Reforma Administrației Publice în Țările Parteneriatului Estic”, implementat de către GIZ cu suportul financiar al Guvernului Germaniei.

Detalii:

Noutăți CoE-RM - Noiembrie 2025



14.11.2025

Republica Moldova a preluat Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei

Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi a participat la ceremonia oficială de preluare a Președinției Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, desfășurată la Strasbourg. 

La eveniment au fost prezenți Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, precum și ambasadori ai celor 46 de state membre. În cadrul ceremoniei, Secretarul Permanent al Ministerului Afacerilor Externe și Turismului al Maltei, Christopher Cutajar, a transmis oficialului moldovean cheia și ciocanul, elemente simbolice care marchează transferul mandatului Președinției către Republica Moldova.


Republica Moldova va deține Președinția Comitetului de Miniștri în perioada 14 noiembrie 2025 – 15 mai 2026. Este a doua oară când țara noastră exercită acest mandat de la aderarea la Consiliul Europei în 1995; prima dată Președinția a fost deținută în 2003.


Vicepremierul Popșoi a prezentat prioritățile Președinției Republicii Moldova, printre care: consolidarea sistemului Convenției Europene a Drepturilor Omului, promovarea drepturilor copiilor, combaterea violenței împotriva femeilor, consolidarea drepturilor sociale, susținerea democrației locale și combaterea dezinformării.

O prioritate cheie a Președinției Republicii Moldova o va constitui sprijinul constant pentru Ucraina implicit operaționalizarea Tribunalului Special și a Comisiei de reclamații.

În discursul său, oficialul moldovean a subliniat angajamentul Republicii Moldova de a promova valorile Consiliului Europei și de a contribui la consolidarea democrației și statului de drept:

„Preluăm președinția într-o perioadă marcată de provocări, iar rolul Consiliului Europei în apărarea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept este esențial. Am învățat că democrația nu este o destinație, ci un proces care necesită implicare constantă, curaj și responsabilitate. Republica Moldova rămâne un susținător ferm al valorilor fundamentale ale organizației și al misiunii sale de a promova pacea și solidaritatea pe continent.”


*     *     *

12.11.2025

Republica Moldova va adera la Convenția Consiliului Europei privind protecția mediului prin dreptul penal

Comisia pentru politică externă a aprobat avizul consultativ pentru semnarea de către Republica Moldova a Convenției Consiliului Europei privind protecția mediului prin dreptul penal. Documentul este primul instrument internațional cu caracter obligatoriu care consacră criminalizarea unitară a faptelor grave împotriva mediului și stabilește standardele minime comune pentru prevenirea, investigarea și sancționarea acestora.

Obiectivul principal al Convenției este prevenirea și sancționarea eficientă a infracțiunilor de mediu, consolidarea cooperării internaționale și instituirea unui mecanism de monitorizare.

Documentul a fost propus la sesiunea Comitetului Miniștrilor a Consiliului Europei din mai 2025, iar deschiderea Convenției pentru semnare este planificată pentru 3 decembrie, în cadrul reuniunii plenare a Grupului multidisciplinar pentru mediu la Strasbourg.


*     *      *

10-11.11.2025

Vizita raportorilor Comisiei de la Veneția în Republica Moldova


Din delegație au făcut parte Renata Deskoska, membră a Comisiei de la Veneția, Philip Dimitrov, fost membru al Comisiei de la Veneția și Filipe César Vilarinho Marques, expert, membru al Direcției Generale pentru Drepturile Omului și Statul de Drept a Consiliului Europei.

Vizita raportorilor a fost organizată în contextul pregătirii avizului comun al Comisiei de la Veneția și al Direcției Generale pentru Drepturile Omului și Statul de Drept a Consiliului Europei privind inițiativa legislativă care propune crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate.

Agenda delegației a inclus întrevederi cu membrii Comisiei juridice, pentru numiri și imunități a Parlamentului și cu toate fracțiunile parlamentare, cu reprezentanți ai sistemului judiciar – Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea Supremă de Justiție, cât și cu cei ai Procuraturii – Procuratura Generală, Procuratura Anticorupție, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale și Consiliul Superior al Procurorilor.

Raportorii au discutat și cu reprezentanți ai Ministerului Justiției, ai Direcției de Investigații Criminale a Ministerului Afacerilor Interne și cu membri ai Cabinetului Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Au fost planificate discuții cu reprezentanți ai societății civile, ai asociațiilor profesionale și ai partenerilor internaționali.

Proiectul de lege cu privire la Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate a fost votat în prima lectură de Parlamentul de legislatura a XI-a. Această inițiativă legislativă își propune să consolideze eforturile de combatere a corupției și a criminalității organizate prin reunirea competențelor existente într-o structură specializată unificată și eficientă. Se propune ca Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate să aibă competențe consolidate, care, în prezent, sunt exercitate de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuratura Anticorupție (PA).

Sursa

Detalii

*     *     *

05-07.11.2025

Forumul Mondial pentru Democrație s-a deschis la Strasbourg: Participanți din întreaga lume discută despre revitalizarea democrației

Consiliul Europei găzduiește, la Strasbourg, ediția anuală a Forumului Mondial pentru Democrație – un eveniment de referință care reunește factori de decizie, activiști, experți, intelectuali și tineri din toate colțurile lumii. În cadrul reuniunii, participanții analizează cauzele dezangajării cetățenilor față de procesele democratice și caută soluții pentru consolidarea culturii democratice, combaterea dezinformării și stimularea participării civice.

Generațiile trecute au construit un sistem pentru a păstra pacea. Noi trebuie să construim unul pentru a păstra democrația, făcând din aceasta centrul de greutate al securității, responsabilității și solidarității”, a declarat Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, la deschiderea Forumului. El a subliniat că „adevărata securitate înseamnă instituții în care oamenii au încredere, legi care se aplică tuturor și stabilitate care permite democrației să se dezvolte. Aceasta este securitatea democratică – prima linie de apărare a Europei”.

Ediția din 2025 se înscrie în inițiativa Noul Pact Democratic, un proces strategic și politic care urmărește să consolideze și să reinventeze democrația în fața provocărilor contemporane – dezinformare, interferențe externe, regres democratic, criza climatică.

Forumul are loc într-un moment în care încrederea publicului în instituțiile democratice este serios afectată de inegalitatea economică, transformările tehnologice și sentimentul tot mai pronunțat de excludere. Această dezangajare slăbește democrațiile, favorizând ascensiunea populismului și a regimurilor autoritare care subminează echilibrul puterilor, restrâng libertățile fundamentale și erodează cultura democratică.

Jurnalismul, arta și cultura sunt piloni esențiali ai rezilienței democratice, promovând pluralismul, incluziunea și participarea informată – deși adesea sunt ținta atacurilor regimurilor autoritare. În același timp, noile tehnologii, în special inteligența artificială, pot fi utilizate atât pentru manipularea opiniei publice și răspândirea dezinformării, cât și ca instrumente eficiente de consolidare a participării democratice, atunci când sunt reglementate corespunzător.

Sesiunile plenare abordează teme precum impactul transformărilor mediatice asupra democrației, rolul culturii și al politicilor culturale, viitorul participării civice și importanța predării istoriei pentru consolidarea valorilor democratice. O sesiune dedicată inovației democratice va prezenta proiecte din întreaga lume, iar la finalul Forumului va fi decernat Premiul pentru Inovație Democratică.

Sursa
Mai mult

*     *     *

04.11.2025

Cea de-a 75-a aniversare a Convenției europene a drepturilor omului

La 4 noiembrie 2025 se împlinesc 75 de ani de la semnarea Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO) – un moment istoric pentru protecția drepturilor fundamentale în Europa. Adoptată la Roma în 1950 de 12 state membre ale Consiliului Europei, Convenția a devenit piatra de temelie a unui spațiu comun de democrație, stat de drept și respect pentru demnitatea umană, inspirând numeroase reforme legislative și consolidând instituțiile democratice în întreaga Europă.

Convenția, denumită oficial Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a intrat în vigoare la 3 septembrie 1953. Ea a fost primul instrument juridic internațional care a transpus în mod obligatoriu principiile proclamate în Declarația Universală a Drepturilor Omului, oferind persoanelor un mecanism concret de protecție împotriva abuzurilor statului.

Inițial, sistemul instituit de CEDO se baza pe trei structuri: Comisia Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Comitetul Miniștrilor. Această arhitectură instituțională a permis, pentru prima dată în istoria continentului, examinarea plângerilor individuale împotriva statelor. Reformele ulterioare au modernizat mecanismul de supraveghere, consolidând rolul Curții ca instanță permanentă de protecție a drepturilor fundamentale.

De-a lungul decadelor, Convenția a fost completată prin numeroase protocoale adiționale, extinzându-și domeniul de aplicare pentru a include drepturi noi – de la protecția proprietății și libertatea de circulație, până la abolirea pedepsei cu moartea și garantarea egalității de tratament. În prezent, CEDO constituie un reper esențial al ordinii juridice europene și o sursă de inspirație pentru constituțiile și legislațiile naționale.


Republica Moldova a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului la 12 septembrie 1997. De atunci, numeroase cauze examinate de Curte au contribuit la întărirea statului de drept și la îmbunătățirea protecției drepturilor omului în Republica Moldova. Prin jurisprudența Curții și prin implementarea hotărârilor sale, CEDO a devenit un instrument esențial pentru garantarea libertății, demnității și justiției pentru toți cetățenii.


Pentru a marca această aniversare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a organizat la Strasbourg o ceremonie solemnă, transmisă în direct pe canalul oficial de YouTube al Curții. Printre vorbitori s-au  numărat Mattias Guyomar, Președintele Curții, Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei, Myriam Spiteri Debono, Președinta Republicii Malta, și Theodoros Rousopoulos, Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Convenția europeană a drepturilor omului (RO)
Transmiterea in direct pe Youtube

75 de ani ai Convenției Europene a Drepturilor Omului: Dosar tematic


https://t.ly/-JZlW (...)

Noutăți UE-RM - Octombrie - decembrie 2025



18.11.2025


Prima ediție a Forumului privind Extinderea UE a Comisiei Europene


 Evenimentul este găzduit de Comisara europeană pentru extindere Marta Kos și se desfășoară într-un moment în care procesul de extindere capătă un nou impuls, devenind un motor al stabilității, prosperității și reformelor democratice pe întreg continentul.
Forumul va reuni o gamă largă și diversă de participanți sub sloganul „Prin extinderea Uniunii, asigurăm viitorul nostru”. Lideri de rang înalt din instituțiile UE, statele membre și țările candidate, reprezentanți ai societății civile, antreprenori, artiști, tineri și experți în politici publice vor lua parte la dialog. Conceput ca un eveniment interactiv, incluziv și orientat spre viitor, Forumul reflectă efortul amplu de a aduce procesul de extindere mai aproape de cetățeni și de a stimula un dialog european autentic despre viitorul Uniunii.
Forumul Extinderii va reprezenta inițiativa emblematică a Comisiei pentru a consolida extinderea ca proiect politic, generațional și de societate comun. Extinderea este esențială pentru promovarea intereselor strategice ale UE, sprijinirea creșterii economice și a competitivității, întărirea securității energetice și consolidarea reformelor în guvernanță și statul de drept. Cu cea mai ambițioasă agendă de extindere din ultimul deceniu, viziunea strategică a Comisiei pentru perioada 2024–2029 urmărește trecerea de la ambiție la acțiune, printr-o abordare credibilă, bazată pe merite, incluzivă și orientată spre viitor, care reflectă valorile europene și pregătește Uniunea pentru provocările ce vor urma.


Detalii:

11.11.2025

Cea de-a 16-a Reuniune a Platformei Societății Civile UE - RM

Evenimentul, co-prezidat de Liliana Palihovici și Cristian Pîrvulescu, a reunit reprezentanți ai autorităților RM, ai instituțiilor UE și ai organizațiilor societății civile, sindicatelor și patronatelor pentru a analiza progresele și provocările în implementarea Acordului de Asociere și în procesul de aderare la UE.

În cadrul sesiunilor de lucru  (Reforma serviciilor de îngrijire a copiilor și drepturile persoanelor cu dizabilități; Planul de creștere pentru RM) participanții au discutat despre:
  • progresul negocierilor de aderare,
  • asigurarea drepturilor copiilor,
  • reforma serviciilor de îngrijire a copiilor și drepturile persoanelor cu dizabilități,
  • Planul de Creștere a Moldovei,
  • dezvoltarea unei economii sustenabile, competitive și incluzive,
  • consolidarea dialogului social,
  • implicarea activă a societății civile în procesul decizional,
  • elaborarea politicilor publice.
Siegfried Mureșan, președintele Delegației Parlamentului European pentru Comitetul de Asociere UE –RM, a subliniat rolul esențial al societății civile în susținerea reformelor și implementarea Planului de Creștere a Moldovei, evidențiind importanța cooperării cu Biroul Parlamentului European de la Chișinău pentru furnizarea de expertiză și suport tehnic.

În deschiderea reuniunii, Liliana Palihovici a subliniat că societatea civilă este esențială pentru democrația din RM și un partener indispensabil în procesul de integrare europeană, iar ONG-urile independente au apărat valorile europene, au explicat reformele și au susținut transparența și buna guvernanță, fiind un partener de încredere al conducerii pro-europene a țării.

Reuniunea s-a încheiat cu adoptarea Declarației comune, (Declarația va fi publicată pe pagina web https://euromonitor.md/ro) în care membrii Platformei au salutat rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, confirmând sprijinul pentru parcursul european al RM. 
Declarația a apreciat finalizarea procesului de screening bilateral și progresele în negocierile pentru deschiderea clusterelor de aderare și a reiterat necesitatea consultării inclusive a societății civile în procesul de adoptare a legislației și implementare a reformelor. Membrii Platformei au solicitat sprijin pentru înființarea unui Consiliu Economic și Social în RM și au subliniat importanța:
  • consolidării statului de drept, 
  • a independenței justiției, 
  • a protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități și a copiilor,
  • promovarea unei economii durabile,
  • unui mediu de muncă corect și echitabil.
10-11.11.2025

Vizita Comisarului european pentru Extindere, Marta Kos

Pe parcursul vizitei, Comisara se întâlneste cu reprezentanți ai autorităților RM și va participa la evenimente dedicate prezentării detaliate a concluziilor Raportului de extindere pentru RM.

Agenda vizitei include, de asemenea, întrevederi cu reprezentanți ai partidelor politice din noul Parlament al Republicii Moldova, constituit în urma alegerilor din 28 septembrie 2025, de asemenea va participa la mai multe evenimente publice.

Printre acestea se numără Conferința „Raportul de extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”, care va reuni reprezentanți ai Guvernului, parteneri internaționali, mediul academic, sectorul privat și societatea civilă. 
  • întrevedere cu Prim-ministrul Alexandru Munteanu, Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană Cristina Gherasimov, precum și cu alți membri ai noului Guvern
Discuțiile s-au concentrat pe:
- reformele necesare pentru aderare, 
- consolidarea statului de drept, 
- dezvoltarea infrastructurii,
- sprijinul continuu oferit de UEîn avansarea acestor obiective.
Comisara a felicitat RM pentru progresele substanțiale reflectate în Raportul de extindere 2025 pentru RM, care confirmă creșterea nivelului de pregătire pentru 21 de capitole ale acquis-ului și evoluții constante în toate domeniile-cheie.

  • întrevedere cu Prim-ministrul Alexandru Munteanu
Oficialii au discutat pe marginea ultimului raport al Comisiei Europene, care arată că Moldova a făcut cel mai mare salt în nivelul de pregătire pentru aderare la UE. 
Sunt înregistrate rezultatele bune în mai multe domenii, inclusiv:
  •  justiție, 
  • energie,
  • educație, 
  • digitalizare,
  • dezvoltare regională.
Comisara Marta Kos a reiterat sprijinul pentru țara noastră pe drumul său către UE: „Alegerile parlamentare recente au reafirmat încă o dată aspirația europeană neclintită a Republicii Moldova. Sunteți un model de reziliență în protejarea democrației și aveți parte de tot sprijinul nostru. Suntem o echipă și vom continua să lucrăm împreună pentru a avansa pe calea europeană”.

Oficialii s-au referit la implementarea Planului de creștere pentru Moldova, fiind menționat sistemul strict de monitorizare și control care se aplică în acest sens. De asemenea, au fost specificate beneficiile aderării recente a RM la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) și, începând cu 1 ianuarie 2026 – la zona „Roam Like at Home” a UE.

Discuție cu Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și cu membrii Comisiei pentru integrare europeană despre procesul de aderare la UE
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputații din Comisia pentru integrare europeană au avut discuții separate cu Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, 
La discuții au participat reprezentanți ai majorității parlamentare și ai opoziției, discuțiile vizând procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Președintele Comisiei pentru integrare europeană, deputatul Marcel Spatari, a subliniat că rolul Comisiei va fi de catalizator al proceselor de aderare atât în Parlament, cât și în Guvern, mulțumind Comisarei pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în procesul de aderare.

În cadrul discuțiilor, Comisara Kos a subliniat rolul esențial al opoziției în procesul de aderare. A evidențiat importanța unității politice în avansarea reformelor, oferind exemplul Sloveniei, unde partidele au convenit să nu politizeze implementarea legislației europene. Totodată, a încurajat un schimb deschis privind așteptările și preocupările fiecărei formațiuni.
„Obiectivul de a închide provizoriu negocierile până la începutul anului 2028 este ambițios, dar realizabil, dacă ritmul reformelor se menține”, a declarat Comisara Kos.

La 
Ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană (CNIE)Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a prezentat principalele concluzii referitoare la RM din Raportul de Extindere pentru anul 2025, potrivit cărora RM a înregistrat cel mai mare progres dintre toate statele candidate.
„Nu există nicio țară dintre cele 27 de state membre care să fie împotriva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În ultimul an, ați făcut progrese pe toate capitolele”, a declarat Comisara Marta Kos.


Marta Koss a apreciat programele naționale ce prevăd măsuri pentru implicarea sporită a femeilor în procesele decizionale.
„Este bine că reușiți să puneți femeile pe posturi egale. Ați transformat planurile de asigurare a egalității în realitate, în domeniul economic și același lucru îl face acum în securitate și apărare. Astfel se consolidează apărarea și reziliența societății.”
(VIDEO) Briefing de presă susținut de viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, și Comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos   https://youtube.com/live/KxKFNeWbYvc

Trei mesaje-cheie ale Comisarei Europene pentru extindere:
  1. sunteți pe drumul cel bun. Acest lucru a fost confirmat săptămâna trecută, odată cu publicarea raportului nostru anual, care monitorizează progresele înregistrate în procesul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
  2. ne așteaptă mult mai multă muncă de făcut. În următorii ani, va trebui să vă aliniați legislația la standardele europene. Vă rog să vă păstrați determinarea. Păstrați încrederea în voi înșivă. Continuați să mergeți înainte. Calea reformelor pe care urmează să o începeți va merita efortul. Efortul a dat roade, îmbunătățind viața oamenilor. Ne-a adus într-o comunitate bazată pe valori și pe supremația legii, fără precedent în istoria Europei.
  3. unitatea națională este cheia succesului. Astăzi este momentul să ne unim. Să combatem corupția, să lăsăm definitiv în urmă sărăcia și să-i punem pe oligarhi acolo unde le este locul: în spatele gratiilor.
Detalii:
11.11.2025 

Conferința „Raportul de Extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”

Peste 400 de participanți – reprezentanți ai Guvernului, ai sectorului de afaceri, societății civile, mediului academic și parteneri internaționali – au fost prezenți la Conferința „Raportul de Extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”  organizată de Biroul pentru Integrare Europeană.


11.11.2025

Transport logistic modern din partea UE pentru Armata Națională

Armata Națională a recepționat un lot de unități de transport logistic din partea UE în cadrul Instrumentului European pentru Pace (EPF). Acesta cuprinde autobuze, camioane, microbuze, precum și autoturisme de tip SUV și automobile de teren pickup. Lotul de asistență recepționat  cuprinde 66 unități, costul total fiind estimat la peste 5 milioane Euro.

În cadrul ceremoniei desfășurate cu acest prilej în Tabăra Militară 142, ministrul apărării Anatolie Nosatîi a apreciat receptivitatea și sprijinul oferit din partea UE prin intermediul platformei de asistență EPF, evidențiind importanța acestuia pentru modernizarea Armatei Naționale.

Șeful adjunct al Misiunii UE în RM, Máté Csicsai, a spus: „Sprijinul UE în domeniul securității și apărării este ghidat de un principiu clar — consolidarea capacității Republicii Moldova de a-și proteja cetățenii, cu respectarea deplină a neutralității sale constituționale. Asistența noastră se referă la modernizare, eficiență și pregătire pentru a răspunde provocărilor într-un mod pașnic și responsabil. Ceremonia de astăzi este o altă etapă importantă în dezvoltarea relației noastre de colaborare — una bazată pe încredere, respect reciproc și angajament comun față de pace și stabilitate”.

Detalii:

 11.10.2025

Ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană (CNIE)

În cadrul reuniunii, șefa statului a subliniat importanța menținerii ritmului de reforme și a bunei coordonări instituționale pentru avansarea procesului de aderare la UE. Președinta Sandu a reiterat că obiectivul strategic al RM – aderarea la UEă – necesită efort continuu, responsabilitate și îndeplinirea angajamentelor asumate de toate instituțiile statului.

Prim-ministrul Alexandru Munteanu a prezentat prioritățile Guvernului în procesul de aderare la UE, iar viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a informat membrii CNIE despre procesul de actualizare a Planului Național de Aderare, astfel încât acesta să reflecte următorii pași în procesul de negociere.

Comisia Națională pentru Integrare Europeană (CNIE) este principalul organism de coordonare a procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Instituită prin decret prezidențial, CNIE este condusă de Președinta Maia Sandu și reunește reprezentanții tuturor instituțiilor-cheie implicate în procesul de integrare europeană – Guvernul, Parlamentul, Președinția și alte autorități publice, precum și reprezentanți ai societății civile. Comisia stabilește prioritățile strategice, monitorizează progresele și coordonează eforturile interinstituționale pentru implementarea reformelor și alinierea legislației naționale la standardele și normele Uniunii Europene.

Detalii:
10.11.2025

Proiecte implemntate de Berd pe agenda vizitei  lui Giuseppe Grimaldi, șeful operațiunilor Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în Republica Moldova

Prim-ministrul Alexandru Munteanu și Giuseppe Grimaldi au examinat mersul proiectelor implementate cu sprijinul BERD, ce vizează reabilitarea drumurilor și sporirea securității energetice.

Interlocutorii au trecut în revistă proiectele mari de infrastructură implementate în prezent în RM cu sprijinul BERD, menționând necesitatea de a avansa pe acestea și de a le prioritiza în funcție de necesitățile actuale.

Proiectele în curs de implementare, în total - 67, vizează domenii-cheie precum modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare, interconectarea energetică, eficiența energetică, creșterea securității de aprovizionare cu gaze naturale, precum și îmbunătățirea managementului deșeurilor. Printre proiecte se numără reabilitarea și lărgirea Centurii M2 Chișinău, reabilitarea drumului Chișinău-Leușeni, construcția liniei electrice Vulcănești-Chișinău, mоdеrnizаrеа sistemelor сеntrаlizаte de аlimеntarе cu еnergiе termică din Вălți și Chișinău.

O direcție de viitor o constituie sporirea accesului la finanțare pentru fermieri, măsură complementară proiectelor de modernizare a sistemelor de irigare, menite să stimuleze productivitatea și reziliența sectorului agricol.

06-07.11.2025


Programul vizitei include:
  • Adresare în Parlamentul Republicii Moldova.
  • Întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor-cheie ale statului.
  • Conferință de presă comună cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
  • Dialog cu tineri și discuții cu lideri de opinie.
Vizita reafirmă sprijinul clar și ferm al Uniunii Europene pentru viitorul european al Republicii Moldova


Înalta oficială a participat la ședința solemnă a Parlamentului Republicii Moldova și a susținut un discurs cu ocazia constituirii Parlamentului de legislatura a XII-a. Oficialul a transmis un mesaj puternic de susținere a Republicii Moldova și de sprijin al instituțiilor europene pentru deschiderea negocierilor de aderare.

„Ați completat cu succes procesul de screening, ați reușit să adoptați niște foi de parcurs cruciale pentru a consolida statul de drept și instituțiile democratice. Ați luat o decizie de a purcede cu acest cluster de negocieri și, acum, cu toții, suntem pe calea de a deschide aceste negocieri până la finele acestui an. În pofida tuturor amenințărilor, interferențelor, care au încercat să destabilizeze, totuși, Republica Moldova înaintează de o manieră decisivă în acest proces de aderare. Cu adevărat, sunteți o generație care poate să aducă Republica Moldova acasă, în Europa”, a accentuat Roberta Metsola.

Roberta Metsola i-a oferit Președintelui Parlamentului, Igor Grosu, Acordul care prevede lansarea activității Biroului Parlamentului European în Republica Moldova despre care a menționat că este un tratat istoric care duce parteneriatul dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană la un nivel mai înalt.

Este un eveniment cu încărcătură emoțională politică foarte mare și foarte important pentru noi, la câteva zile după ce a fost prezentat Raportul de evaluare, unde Republica Moldova a primit foarte bune aprecieri. Este, de fapt, o apreciere a muncii pe care toți noi am făcut-o și trebuie să păstrăm același ritm în continuare pentru a deschide negocierile și a continua parcursul nostru european. Biroul Parlamentului European la Chișinău va asigura interacțiunea noastră continuă cu Parlamentul European și participarea la toate evenimentele și procesele”, a subliniat Președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Prin activitatea sa, Biroul Parlamentului European în Republica Moldova va sprijini democrația și reformele instituționale din regiune. De asemenea, instituția va oferi asistență la pregătirea și urmărirea vizitelor oficiale ale eurodeputaților, consolidând cooperarea cu alți actori ai UE prezenți în teren, organizații internaționale și societatea civilă.

(VIDEO) Ședința solemnă a Parlamentului Republicii Moldova https://www.youtube.com/watch?v=PrXq26wN0Is&t=1312s

  • întrevedere cu Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu
Discuțiile s-au axat pe ritmul susținut al reformelor și pe modul în care acestea apropie Republica Moldova de aderarea la Uniunea Europeană.

Șeful legislativului de la Chișinău a menționat că integrarea europeană rămâne pe agenda de priorități și a acestei legislaturi. „Știm că avem mult de muncit, că în tot acest parcurs rolul deputaților și al Parlamentului este enorm. Noi ne-am asumat această misiune. Am primit un mandat clar din partea cetățenilor atât la alegerile prezidențiale, cât și cele parlamentare să continuăm parcursul nostru european și suntem hotărâți să aducem Moldova în marea familie politică europeană. Vă asigurăm că acest Parlament rămâne ferm angajat în apărarea valorilor europene comune – democrația, pacea și statul de drept. Pentru noi nu există o altă cale: viitorul Moldovei este Europa”, a menționat Președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Conferință de presă susținută de Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola


„Pentru poporul Republicii Moldova, promisiunea europeană nu mai este un vis – ea prinde contur și se întâmplă acum.”
Acest mesaj a fost subliniat astăzi de Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în cadrul conferinței de presă comune susținute împreună cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Președinta Maia SanduAvem încă mult de lucru, dar avem și mult sprijin. Deschiderea Oficiului de Legătură al Parlamentului European la Chișinău ne va ajuta să aliniem legislația națională cu cea europeană.

Vorbim despre aproximativ 3.000 de acte europene, care urmează a fi transpuse prin peste 1.000 de acte naționale. Este un efort enorm, iar sprijinul Parlamentului European va face acest proces mai clar, mai eficient și bine coordonat. Suntem recunoscători pentru acest parteneriat consecvent.

Vom lucra în continuare cu ambiție și seriozitate — și avem încredere că ritmul va rămâne unul hotărât de ambele părți.

Contăm și mai departe pe sprijinul Dvs și al Parlamentului European în acest efort considerabil pentru noi dar vital pentru libertatea și bunăstarea moldovenilor.

  • întrevedere cu Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu
În cadrul discuțiilor, Președinta Roberta Metsola a apreciat instituțiile democratice ale Republicii Moldova pentru modul în care au reușit să rămână ferme și funcționale în fața presiunilor și provocărilor hibride externe.
Totodată, au fost evidențiate beneficiile recente ale apropierii de UE, inclusiv:
  • integrarea Republicii Moldova în zona SEPA, care permite transferuri bancare mai rapide și mai accesibile între Moldova și statele UE;
  • precum și Planul de creștere pentru Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile și dezvoltarea economică, în beneficiul direct al cetățenilor.
  • întrevedere cu elevii de la Liceul „Spiru Haret” din Chișinău, cu participarea Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu
  • Evenimentul a avut loc  în cadrul EU Talk – o platformă de dialog deschis între autoritățile UE acreditate la Chișinău și cetățenii Moldovei. 
S- a discutat despre valori, oportunități și visul unei Moldove europene - împlinite prin educație, libertate și democrație. Liderele au povestit despre experiențele lor de studii și cum decizia de a se implica în politică le-a schimbat viața.

Detalii:
    04.10.202
Vizita de lucru a Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu,  la Bruxelles

Șefa statului s-a întâlnit cu Președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, precum și cu Comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos. 
Discuțiile au vizat accelerarea proceselor politice și tehnice necesare pentru realizarea obiectivului de încheiere a negocierilor până în 2028.

Comisara pentru Extindere, Marta Kos, i-a înmânat Președintei Maia Sandu Raportul de Extindere pentru Republica Moldova. Documentul arată că în ultimele 12 luni RM a înregistrat cele mai mari progrese dintre toate statele candidate, pe toate capitolele procesului de aderare-  justiție, energie, educație, digitalizare, dezvoltare regională și multe alte domenii. 

Președinta Sandu a salutat concluziile raportului, declarând: „Moldova a demonstrat că și în cele mai dificile vremuri, livrează — iar Uniunea Europeană poate conta pe noi. Țara noastră își merită locul în familia europeană, acolo unde libertatea este protejată și oamenii pot trăi cu încredere în ziua de mâine”.

Președinta Maia Sandu a participat, la Conferința dedicată extinderii UE organizată de televiziunea Euronews, unde a subliniat importanța strategică a acestui proces pentru securitatea pe continent.

La finalul vizitei, Președinta Maia Sandu a participat la un eveniment dedicat Republicii Moldova, care a adunat sute de oficiali și reprezentanți ai instituțiilor europene. Manifestarea a reconfirmat interesul și susținerea puternică de care se bucură țara noastră în rândul partenerilor de la Bruxelles.

Detalii:
04.11.2025

Comisia Europeană a prezentat Pachetul de extindere 2025

Comisia Europeană a adoptat pachetul său anual privind extinderea, care prezintă o evaluare amplă a progreselor realizate de partenerii de extindere în ultimele douăsprezece luni. Pachetul din acest an reafirmă faptul că extinderea ocupă un loc prioritar pe agenda UE. De asemenea, acesta confirmă faptul că aderarea noilor state membre este din ce în ce mai aproape.

Menținerea consecvenței și aplicarea unei abordări bazate pe merit sunt esențiale pentru succesul aderării la UE. Muntenegru, Albania, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Turcia și Georgia își continuă parcursul spre UE

Evaluările, însoțite de recomandări și îndrumări privind prioritățile de reformă, oferă o foaie de parcurs pentru partenerii de extindere în vederea aderării la UE.
Consiliul UE trebuie să examineze recomandările formulate de Comisie și să ia decizii cu privire la etapele următoare ale procesului de extindere.


Pachetul de extindere 2025 a evaluat pozitiv progresele realizate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

04.11.2025

Implementarea planului de acțiune a Misiunii de Parteneriat a UE în RM pentru anii 2025 – 2027 pe agenda ședinței de coordonare EUPM 

În cadrul ședinței s-a realizat un schimb de opinii pe marginea proiectelor aflate în derulare conform planului de acțiuni EUPM pentru anii 2025 – 2027. O atenție specială a fost acordată asistenței oferite de către EUPM instituțiilor naționale în asigurarea integrității alegerilor parlamentare din septembrie 2025.

Secretarul de stat Valeriu Mija a mulțumit EUPM pentru contribuția sa la consolidarea capacităților de gestionare a crizelor și de contracarare a amenințărilor hibride, inclusiv pe dimensiunea securității cibernetice și combaterii dezinformării, a autorităților naționale. Totodată, oficialul moldovean a subliniat importanța consolidării acțiunilor în cadrul mandatului reînnoit al EUPM conform recentelor lecții însușite de către instituțiile naționale în procesul gestionării provocărilor din cadrul scrutinului electoral din anul 2025.

Șeful Misiunii, Cosmin Dinescu, a reconfirmat angajamentul EUPM pentru implementarea priorităților pentru anii 2025 – 2027 într-o manieră flexibilă și ajustată necesităților instituțiilor naționale, care sunt într-o evoluție dinamică.

Detalii:

31.10.2025


Nicu Popescu  - emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat decretul privind numirea domnului Nicu Popescu în funcția de emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice.

Emisarul special pentru afaceri europene și parteneriate strategice are mandatul de a consolida sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, de a avansa dimensiunea politică a procesului de aderare și de a dezvolta relațiile cu partenerii strategici ai țării pentru consolidarea păcii și securității, în strânsă cooperare cu Președintele Republicii, Guvernul și Parlamentul.


30 - 31.10.2025

Vizita Comisarului European pentru Servicii Financiare și Uniunea Economiilor și Investițiilor din cadrul Comisiei Europene, Maria Luís Albuquerque

Pe parcursul vizitei, Comisara se va întâlni cu reprezentanți ai autorităților naționale, ai instituțiilor financiar-bancare și cu experți economici din Republica Moldova, pentru a discuta noi modalități de aprofundare a cooperării UE–Moldova în domeniul financiar și de consolidare a dezvoltării economice durabile.


Vizita comisarei europene are loc în contextul conferinței internaționale „Finanțe și creștere economică: lecții pentru parcursul european al Republicii Moldova”, organizată de Banca Națională a Moldovei.

Atelierul a reunit înalți oficiali ai autorităților naționale și europene - Maria Luís Albuquerque, Comisara Europeană pentru Servicii Financiare și Uniunea Economiilor și Investițiilor, și Cristina Gherasimov, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană a Republicii Moldova, alături de reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale și experți de renume în domeniul economic și financiar.



Evenimentul a facilitat explorarea modului în care reformele din domeniul financiar pot susține eficient dezvoltarea IMM-urilor, capacitatea de inovare, alinierea cadrului legal la standardele internaționale, măsuri care pot accelera modernizarea economiei, valorificând experiențele de aderare ale țărilor din Europa Centrală și de Est.

Maria Luís Albuquerque, Comisara Europeană pentru Servicii Financiare și Uniunea Economiilor și Investițiilor a susținut un discurs în care a menționat angajamentul Uniunii Europene de a susține Republica Moldova în procesul său de integrare, accentuând că piața europeană aduce beneficii rapide și tangibile, care vor fi sunt susținute prin reformele implementate.

„Uniunea Europeană este ferm alături de voi și apreciem determinarea voastră. Fiecare reformă, fiecare investiție, fiecare pas către o piață mai puternică și mai integrată întărește nu doar economia și democrația Moldovei, ci și locul și vocea sa în Europa,” a declarat Maria Luís Albuquerque.

Colaborarea strânsă între instituțiile statului, sectorul privat și partenerii internaționali ne va permite să transformăm provocările în oportunități reale de dezvoltare pentru cetățenii Republicii Moldova, a remarcat viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, doamna Cristina Gherasimov, adăugând că „vom continua să muncim, împreună cu BNM și întreaga societate, pentru ca să reușim să construim un sistem financiar stabil competitiv și transparent, care sprijină antreprenorii, inovația, consolidează încrederea oamenilor și creșterea economică a țării.”
Discursul   - https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/speech_25_2562

(VIDEO) Atelierul de dalog la nivel înalt „Finanțe și creștere economică: Lecții pentru parcursul european al Republicii Moldova” 

Discuțiile s-au axat pe aprofundarea cooperării economice și financiare dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, în contextul avansării procesului de integrare europeană.


Părțile au apreciat aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), care facilitează transferurile rapide și sigure între Republica Moldova și țările Uniunii Europene, reducând totodată costurile pentru cetățeni și companii.


întrevedere cu Prim-ministrul Dorin Recean

Oficialii au discutat despre aprofundarea cooperării economice și financiare dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, în contextul procesului de integrare europeană și al reformelor menite să modernizeze economia națională.
Comisara europeană Maria Luís Albuquerque a reiterat sprijinul deplin al instituțiilor europene pentru dezvoltarea unui sector financiar modern, competitiv și rezilient în Republica Moldova. De asemenea, oficiala a apreciat eforturile susținute ale autorităților pentru îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor.
În cadrul întrevederii, părțile au mai discutat despre necesitatea recalibrării mecanismelor de gestionare a riscurilor în sectorul financiar, dezvoltarea instrumentelor de investiții și stimularea participării populației la piața de capital.
întrevedere cu Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov

„Am vorbit despre reformele pe care le facem acasă pentru a moderniza sistemul financiar și a dezvolta economia națională, dar și despre prioritățile de viitor de pe agenda noastră europeană”, a menționat Cristina Gherasimov.



întrevedere cu Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), doamna Anca Dragu

Referindu-se la perspectivele de dezvoltare, guvernatoarea BNM a evidențiat că implementarea Planului de Creștere agreat cu Uniunea Europeană, în valoare de 1,9 miliarde euro pentru perioada 2025-2027, reprezintă o oportunitate economică majoră pentru consolidarea competitivității țării, la realizarea căruia BNM contribuie activ.
În cadrul discuțiilor au fost evidențiate, de asemenea, progresele realizate în implementarea recomandărilor din Pachetul de Extindere al Uniunii Europene și a evaluării echivalenței cadrului prudențial bancar al Moldovei cu cel al Uniunii Europene, conform metodologiei Autorității Bancare Europene (EBA).


întrevedere cu Președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), Dumitru Budianschi

Dialogul s-a concentrat pe:
  • Măsurile de modernizare și supraveghere eficientă a pieței de capital și a sectorului de asigurări;
  • Stimularea investițiilor private și crearea unui cadru stabil care să atragă capital și să ofere cetățenilor mai multe opțiuni de economisire și investiții;
  • Dezvoltarea unui sistem financiar care să lucreze pentru oameni – oferind încredere, transparență și acces la instrumente financiare sigure.

Mai mult

Sursa - FB @EUDelegationMoldova
UN Women Moldova - Dialog de nivel înalt dedicat femeilor din domeniul financiar și bancar  https://www.facebook.com/unwomenmoldova/posts/pfbid04xzt5fYytayc6tppuHVcQcg6aarqiEcvwiw7WpuFMwMSXTm77EtYCoMbD4jGxKsLl

Dialog cu studenții de la Academia de Studii Economice din Moldova, despre oportunitățile pe care le aduce integrarea Republicii Moldova în piața unică europeană


30.10.2025
Republica Moldova a devenit parte a Grupului de experți la nivel înalt privind Fortificarea Rezilienței în Europa de Est (HLEG)


Creat de organizația non-guvernamentală ”Suport Internațional pentru Media” (IMS), acest format reunește experți din statele membre ale UE , precum și din state candidate la aderare, care oferă asistență pentru alinierea legislațiilor naționale la prevederile Regulamentului UE privind serviciile digitale (DSA), dar și pentru fortificarea rezilienței în fața riscurilor din mediul online și a dezinformării.

În rezultatul primei etape de activitate a respectivului Grup au fost elaborate două documente de politici: 
  • Recomandări pentru legiuitori și regulatori din statele candidate la aderare în domeniul management-ului riscurilor sistemice în perioadele electorale;
  • Cadru pentru organizațiile societății civile privind procesul de evaluare a riscurilor generate de Platformele Online Foarte Mari.
Cea de-a două fază a activității Grupului vizat va fi axată pe crearea unui repozitoriu al provocărilor de transpunere în practică și de soluții viabile, menite să susțină inițiativele de reforme ce privesc o armonizare a cadrului legal național cu normele incluse în DSA. Printre domeniile-cheie de intervenție se numără:
  • Desemnarea autorităților de reglementare;
  • Desemnarea Platformele Online Foarte Mari și identificarea unor mecanisme alternative de reglementare a acestora, ținându-se cont de imposibilitatea aplicării directe a Regulamentului UE până la finalizarea integrală a formalităților de aderare;
  • Acces la platforme pentru obținerea de date și cercetare;
  • Cooperarea cu societatea civilă pe acest segment;
  • Coordonarea acțiunilor cu partenerii din UE.
Tot în cadrul acestei etape, se urmărește:
  • facilitarea schimbului de experiență între statele candidate la aderare, 
  • elaborarea de mecanisme adaptabile, care să reflecte realitățile din regiune.
Zona Europei de Est este una constant expusă narațiunilor conflictuale și discursurilor manipulatorii, menite să submineze încrederea în instituții și în media, să exploateze polarizarea politică și să inducă în eroare opinia publică, prin atacuri deliberate întreprinse împotriva surselor de informare credibile și autentice. În acest context, o aplicabilitate adaptată specificului acestei zone a prevederilor DSA este una oportună și care nu poate suporta amânare.

Pe 29 octombrie curent, a avut loc o primă ședință organizațională a acestui format de lucru, la care a participat și membrul Consiliului Audiovizualului, Ruslan Mihalevschi.

Detalii:

30.10.2025
 
Cea de-a noua ședință a Subcomitetului de Asociere RM – UE în domeniile educație, știință și tehnologii, societate informațională, politici în domeniul audiovizualului, cultură, tineret și sport

Evenimentul  organizat de către Ministerul Educației și Cercetării,  s-a desfășurat în format de videoconferință unde au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, Ministerului Culturii, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și ai Consiliului Audiovizualului.

Reuniunea a oferit cadrul pentru prezentarea progreselor realizate de RM în implementarea angajamentelor asumate în cadrul Acordului de Asociere și pentru consolidarea cooperării sectoriale cu UE.

Principalele realizări în domeniul educației de la întrunirile de screening bilateral vizează
  • investițiile în formarea cadrelor didactice,
  • progresul în reforma curriculară, 
  • elaborarea Planului național pentru implementarea Garanției Europene pentru copii, 
  • aderarea mai multor Centre de Excelență la Alianța Europeană pentru Ucenicie. 
Au fost înregistrate progrese semnificative în îmbunătățirea calității educației, revizuirea programelor de formare profesională (VET) și a celor din învățământul superior. S-au depus eforturi susținute pentru consolidarea formării cadrelor didactice, promovarea educației incluzive, avansarea procesului de digitalizare în întregul sector educațional și asigurarea aplicării principiilor de integritate academică.

Principalele evoluții, reforme și direcții strategice din domeniul culturii, patrimoniului cultural și industriilor culturale și creative.
  • aprobarea Strategiei Naționale pentru Cultură și Patrimoniu 2025–2035, document de importanță strategică ce stabilește cinci direcții majore: participarea largă la viața culturală, protejarea patrimoniului, dezvoltarea capitalului uman, finanțare sustenabilă și internaționalizarea culturii.
  • alinierea Republicii Moldova la programele culturale europene, inclusiv prin semnarea Acordului de aderare la Programul „Europa Creativă”, care va permite, începând cu 1 ianuarie 2026, participarea directă a operatorilor culturali la proiecte și apeluri internaționale.
  •  noile instrumente de sprijin pentru sectorul cultural adoptate Parlamentul Republicii Moldova:
  • Fondul Național pentru Cultură, ce include Programul pentru mobilitate artistică și rezidențe şi Programul de protejare a patrimoniului și restaurarea monumentelor;
  • Legea freelanceri-lor, care oferă un cadru fiscal clar pentru profesiile culturale independente.
  • progresele în domeniul industriei cinematografice, prin înființarea Fondului Național al Cinematografiei, precum și acțiunile de susținere a industriilor creative. 
  •  proiectele sustinute prin Fondul de subvenționare a domeniul mass media.
În domeniul tineretului, principalele realizări includ:
  • finalizarea Legii privind voluntariatul, aprobată în primă lectură de Parlament, 
  • elaborarea Conceptului Sistemului Informațional al Cardului European de Tineret din RM, aflat în prezent în proces de consultare publică,
  • dezvoltarea Foii de parcurs pentru implementarea Agendei Naționale Europene pentru Tineret. 
Reprezentanții Comisiei Europene și-au exprimat interesul pentru consultarea proiectului Legii voluntariatului, în vederea armonizării acesteia cu cadrul normativ european.

În domeniul sportului, Comisia Europeană a salutat:
  • adoptarea noii Legi privind educația fizică și sport, 
  • organizarea în RM a numeroaselor evenimente sportive desfășurate în cadrul diferitelor inițiative europene. Totodată, Comisia
  • implicarea activă și deplină a RM în acțiunile și programele europene dedicate promovării sportului și unui stil de viață sănătos.
În domeniul cercetării, au fost prezentate progresele în implementarea recomandărilor UE pentru consolidarea sistemului național de cercetare și inovare, precum și angajamentul RM față de noile acțiuni incluse în Agenda 2025–2027 a Spațiului European de Cercetare. Participarea activă în programul Orizont Europa rămâne o prioritate strategică, RM înregistrând rezultate pozitive și o prezență tot mai vizibilă în proiectele europene de cercetare și inovare.

Ședința Subcomitetului de Asociere a reconfirmat angajamentul comun al RM și UE de a consolida cooperarea în domeniile educației, cercetării, inovării, culturii, tineretului și sportului — piloni esențiali pentru dezvoltarea durabilă și integrarea europeană a țării.

Detalii:
28.10.2025

Vizita vicepreședintelui Parlamentului European, Victor Negrescu la Chișinău
  • întrevedere cu viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi
Interlocutorii au discutat despre progresele înregistrate de RM în procesul de aderare la UE și despre acțiunile care urmează a fi întreprinse pentru avansarea în acest proces.

Ministrul Mihai Popșoi a exprimat recunoștință pentru sprijinul Parlamentului European acordat RM, inclusiv pentru adoptarea rezoluției din 10 septembrie 2025 privind consolidarea rezilienței RM în fața amenințărilor hibride și a tentativelor de interferență externă.

La rândul său, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a apreciat modul democratic și transparent în care s-au desfășurat alegerile parlamentare din luna septembrie, precum și ritmul susținut al reformelor realizate de autoritățile de la Chișinău. Înaltul oficial european a reafirmat sprijinul Parlamentului European pentru deschiderea negocierilor de aderare și pentru integrarea RM în Uniunea Europeană.
  • întrevedere cu președintele Parlamentului, Igor Grosu
Șeful legislativului a mulțumit pentru toată deschiderea și ajutorul de care se bucură Republica Moldova din partea UE și a Parlamentului European în ultimii ani. „E o fereastră de oportunitate pe care nu avem voie să o ratăm. Moldova este determinată să lucreze conștiincios pentru ca în 2028 să fie gata de aderarea la UE”, a subliniat Igor Grosu.
  • vizită la Institutul Mamei și Copilului
Discuțiile au vizat importanța investițiilor care aduc schimbări în calitatea serviciilor medicale – de la dotarea cu echipamente performante și tehnologii moderne , până la implementarea programelor de formare profesională pentru specialiștii din domeniu. Totodată, au fost explorate noi direcții de colaborare care ar putea fi dezvoltate cu sprijinul Uniunii Europene.


  • întrevedere cu Ambasadoarea UE în Republica Moldova, Iwona Piórko
Victor Negrescu: "Am avut o întâlnire foarte bună cu noul ambasador al Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piórko, un diplomat cu experiență, alături de care vom lucra pentru a aduce temele europene mai aproape de cetățenii Republicii Moldova."





Detalii:

24.10.2025

La Reuniunea Consiliului European liderii UE au reconfirmat sprijinul ferm pentru parcursul european al Republicii Moldova.

Liderii UE s-au reunit la Bruxelles pentru a purta discuții privind continuarea sprijinului pentru Ucraina și modul de accelerare a pregătirii pentru apărare a Europei până în 2030.
De asemenea, liderii au purtat discuții privind cea mai recentă evoluție a situației din Orientul Mijlociu, competitivitate și dubla tranziție, locuințe, migrație și Republica Moldova.

„Ne dau multă încredere concluziile reuniunii Consiliului European  de la Bruxelles. Este o apreciere și recunoaștere a muncii depuse de guvern și întreaga societate pentru reformele făcute și progresul înregistrat în drumul spre UE. Mulțumim celor 27 de lideri de state ale UE care au reafirmat sprijinul ferm al UE pentru parcursul european al Republicii Moldova - un semn că ușile UE sunt larg deschise pentru țara noastră”, a spus viceprim-ministra pentru integrare Europeană, Cristina Gherasimov.

Republica Moldova

În ceea ce privește recentele alegeri din Republica Moldova, liderii UE au felicitat autoritățile acestei țări pentru că au apărat integritatea electorală și au asigurat alegeri libere și corecte, în pofida atacurilor hibride ale Rusiei.

De asemenea, liderii s-au angajat să continue să colaboreze îndeaproape cu Republica Moldova și au reafirmat sprijinul ferm al UE pentru Republica Moldova în cadrul procesului său de aderare la UE. În acest context, aceștia au încurajat Republica Moldova, Comisia și Consiliul să facă progrese cu privire la procesul de aderare, în concordanță cu abordarea bazată pe merit. De asemenea, au luat act de evaluarea Comisiei potrivit căreia grupurile tematice de negociere privind elementele fundamentale, piața internă și relațiile externe sunt gata să fie deschise.

Textul Concluziilor Consiliului European cu privire la Republica Moldova  p.14-15

Consiliul European felicită autoritățile Republicii Moldova pentru angajamentul lor ferm și pentru măsurile eficiente adoptate în vederea protejării integrității procesului electoral recent și asigurării unor alegeri libere și corecte, în pofida activităților hibride continue desfășurate de Rusia pentru a submina instituțiile democratice ale țării.

Uniunea Europeană va continua să colaboreze îndeaproape cu Republica Moldova pentru a consolida reziliența și stabilitatea țării și pentru a valorifica experiența acesteia prin lecțiile învățate.

Consiliul European reafirmă sprijinul ferm al Uniunii Europene pentru Republica Moldova în parcursul său european și salută progresele semnificative realizate până în prezent. Consiliul European încurajează Republica Moldova,

Consiliul și Comisia să continue activitatea privind procesul de aderare, în conformitate cu abordarea bazată pe merite.

Clusterul (grupul de capitole) privind „Valorile fundamentale” va fi deschis primul și închis ultimul, iar celelalte clustere vor fi deschise atunci când condițiile vor fi îndeplinite, în conformitate cu metodologia de extindere.

Consiliul European ia act cu satisfacție de evaluarea Comisiei potrivit căreia clusterele „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe” sunt pregătite pentru a fi deschise.

 Viceprim-ministra pentru integrare Europeană, Cristina Gherasimov:
„Ne dau multă încredere concluziile reuniunii Consiliului European  de la Bruxelles. Este o apreciere și recunoaștere a muncii depuse de guvern și întreaga societate pentru reformele făcute și progresul înregistrat în drumul spre UE. Mulțumim celor 27 de lideri de state ale UE care au reafirmat sprijinul ferm al UE pentru parcursul european al Republicii Moldova - un semn că ușile UE sunt larg deschise pentru țara noastră”
Detalii:
20 - 21.10.2025

Vizita șefului diplomației Republicii Moldova  la Luxemburg 

Viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi a participat la Reuniunea miniștrilor afacerilor externe privind securitatea și conectivitatea interregională, pe marginea Reuniunii Consiliului pentru afaceri externe al Uniunii Europene la invitația Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, a Comisarului European pentru extindere, Marta Kos, și a Comisarului European pentru parteneriate internaționale, Jozef Síkela.

Ministrul Mihai Popșoi a avut intervenții la cele două sesiuni: cea dedicată securității, care a reunit statele din regiunea Mării Negre și statele membre ale Uniunii Europene, și cea consacrată conectivității, la care s-au alăturat și țările din Asia Centrală.

În cadrul întâlnirilor, au fost abordate subiecte de actualitate privind:
  • procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană, 
  • progresele realizate în implementarea reformelor,
  • prioritățile următoarelor etape ale negocierilor de aderare.
În cadrul evenimentului, viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, a avut o serie de întrevederi cu omologii săi din Uniunea Europeană, buni prieteni ai RM: 
  • ministra afacerilor externe a României, Oana Țoiu, 
  • ministra afacerilor externe a Letoniei, Baiba Braže, 
  • viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe, comerțului și ministrul apărării al Irlandei, Simon Harris,
  • ministrul afacerilor externe, Uniunii Europene și cooperării al Regatului Spaniei, José Manuel Albares Bueno, 
  • ministrul afacerilor externe al Greciei, George Gerapetritis, 
  • ministrul afacerilor externe al Republicii Armenia, Ararat Mirzoyan, 
  • ministrul de Stat pentru Europa din cadrul Ministerului Federal de Externe al Germaniei, Gunther Krichbaum.
În cadrul participării la Reuniunea miniștrilor afacerilor externe privind securitatea și conectivitatea interregională, viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi a avut o întrevedere cu Comisarul European pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialii au avut un schimb de opinii privind pașii următori în procesul de aderare a RM la UE, cu accent pe domeniile politică externă, securitate și apărare

Comisarul European pentru Extindere, Marta Kos, a încurajat autoritățile RM să mențină ritmul de implementare a reformelor necesare pentru avansarea în calea de aderare la UE. Acestea vor fi evaluate în cadrul raportului anual al Pachetului de Extindere al Comisiei Europene, planificat pentru publicare în această toamnă. Totodată, a fost reiterată determinarea Comisiei Europene de a sprijini în continuare RM prin expertiză, asistență și acces gradual la instrumentele și Programele UE.
21.10.2025
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS), cu sprijinul financiar al Uniunii Europene (UE), a început implementarea proiectului „Sprijinirea reformei achizițiilor publice din Moldova în contextul aderării la UE”, care se va desfășura în perioada septembrie 2025 – septembrie 2026.

Proiectul are drept scop dezvoltarea unui sistem de achiziții publice transparent, eficient și aliniat la standardele europene, consolidând:
  • buna guvernare,
  • responsabilitatea publică, 
  • încrederea cetățenilor în instituțiile statului,
  • promovarea procesul de aderare a Republicii Moldova la UE.
Proiectul se înscrie în cadrul Planului de Creștere al Republicii Moldova pentru anii 2025–2027 și al angajamentelor asumate de către RM în procesul de aderare la UE. Prin activitățile prevăzute, IDIS „Viitorul” va sprijini Ministerul Finanțelor, Agenția Achiziții Publice, Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe, precum și alți actori relevanți în modernizarea și implementarea reformei achizițiilor publice.

Proiectul prevede sprijinirea dezvoltării legislației secundare și a implementării Programului Național de Dezvoltare a Sistemului de Achiziții Publice și a Agendei de Reformă aferente Planului de Creștere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027 prin elaborarea de documente analitice și propuneri de politici, inclusiv pentru centralizare, certificarea și instruirea profesioniștilor în domeniu, precum și formularea unor recomandări pentru modernizarea sistemului electronic de achiziții publice (MTender). Totodată, proiectul va facilita dialogul politic și consultările incluzive prin mese rotunde și reuniuni ale Coaliției de Monitorizare în Achiziții Publice dar și a Platformei Naționale pentru Achiziții Publice (PNAP), un mecanism participativ care reunește instituții guvernamentale, societatea civilă și mediul de afaceri unde se vor discuta amplu reformele în derulare.

Un accent important este pus pe creșterea gradului de informare a publicului larg, prin note explicative, infografice, buletine informative și actualizări regulate pe portalul PulsAchizitii.md, astfel încât cetățenii și întreprinderile mici și mijlocii să aibă acces la informații clare și ușor de înțeles privind reforma achizițiilor publice în contextul aderării Republicii Moldova la UE.

Finanțat de Uniunea Europeană cu un buget de 60000 de euro, proiectul „Sprijinirea reformei achizițiilor publice din Moldova în contextul aderării la UE”, este implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada septembrie 2025 – septembrie 2026

Detalii:
17.10.2025

CEPOL a predat Ministerului Afacerilor Interne platforma națională de instruire online LEEd

Evenimentul, organizat în cadrul proiectului EU4Security Moldova,
a marcat un pas important în consolidarea sistemului național de formare profesională în domeniul aplicării legii. Predarea oficială a platformei a fost marcată prin participarea lui Florentin Dicu, managerul de proiect EU4Security Moldova, care a transmis mediul de învățare online domnului Vladislav Cojuhari, secretar general al Ministerului Afacerilor Interne, din partea autorităților moldovene.

Platforma LEEd oferă un mediu digital modern pentru instruire și dezvoltare profesională, cu acces la cursuri online, module interactive și webinare adaptate nevoilor operaționale și instituționale ale RM. Crearea acestei versiuni naționale a platformei LEEd a fost rezultatul unei colaborări strânse între CEPOL și Ministerul Afacerilor Interne. Echipa proiectului și partenerii naționali au definit:
  • structura mediului de învățare,
  • au dezvoltat infrastructura tehnică,
  • au adaptat conținutul și funcționalitățile pentru a răspunde cerințelor naționale de formare. 
Implementarea a urmat o abordare în două etape: mai întâi, administratorii și utilizatorii au participat la sesiuni online de instruire privind gestionarea platformei, urmate de ateliere practice în care au fost prezentate și aplicate cele mai bune practici de creare a cursurilor, monitorizare a participanților și asigurare a calității.

Odată cu finalizarea procesului de predare, Ministerul Afacerilor Interne va administra propria instanță LEEd. Trei administratori naționali vor asigura întreținerea și dezvoltarea ulterioară a platformei, în timp ce CEPOL va continua să ofere asistență tehnică și consultanță pentru a garanta sustenabilitatea pe termen lung și integrarea acesteia în sistemul național de instruire. Acest moment marchează angajamentul continuu al CEPOL de a sprijini țările partenere în dezvoltarea unor sisteme de formare sustenabile și de înaltă calitate pentru forțele de ordine.

Detalii:
16.10.2025

BERD și UE consolidează accesul la finanțare pentru întreprinderile moldovenești

Întreprinderile moldovenești vor beneficia de un acces mai mare la finanțare, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în parteneriat cu Uniunea Europeană (UE), extinzând noi pachete financiare în valoare totală de 22,5 milioane de euro către trei bănci moldovenești în cadrul Liniei de Credit EU4Business-BERD. Fondurile vor fi re-împrumutate companiilor moldovenești.

BERD a semnat acorduri la Chișinău pentru a acorda 10 milioane de euro către maib, 7,5 milioane de euro către Victoriabank și 5 milioane de euro către Eximbank. Acordurile sunt susținute de 3,4 milioane de euro finanțare UE sub formă de grant.

Prin împrumuturi și granturi, Linia de Credit EU4Business-BERD sprijină o gamă largă de proiecte care cresc competitivitatea și capacitatea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) din țări precum Moldova, atât pe piața UE, cât și pe piețele lor locale.
EU4Business este o inițiativă-umbrelă a Uniunii Europene care include tot sprijinul UE pentru întreprinderile mici și mijlocii din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova și Ucraina.

Proiectele sprijină finanțarea investițiilor pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii (IMMM) în euro pentru modernizarea echipamentelor, produselor și serviciilor lor în conformitate cu standardele UE, creșterea competitivității și valorificarea oportunităților de comerț internațional. Se estimează că cel puțin 70 la sută din împrumuturi vor finanța investiții în tehnologii verzi.

Moldova a primit statutul de candidat pentru aderarea la UE în 2023. Această nouă finanțare va contribui la atingerea obiectivului Planului de Creștere al UE pentru Moldova de a sprijini IMMM-urile din Moldova.

IMMM-urile sunt esențiale pentru creșterea durabilă a economiei moldovenești, reprezentând mai mult de 98 la sută din toate întreprinderile din Moldova și angajând 60 la sută din lucrătorii țării.

Detalii:
14 -16.10.2025
Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, într-o vizită de lucru la Bruxelles,
unde participă la o serie de reuniuni de nivel înalt dedicate procesului de extindere a Uniunii Europene și consolidării cooperării cu instituțiile europene.

Oficiala moldoveană va participa și la evenimentul „Extinderea, un proces avantajos pentru toate părțile” și la masa rotundă „Starea Europei 2025”, platforme de dialog unde sunt discutate perspectivele extinderii Uniunii și rolul statelor candidate în consolidarea stabilității regionale și a valorilor democratice europene.





  • întrevedere cu Marta Kos, comisara europeană pentru Extindere
„Am vorbit despre ritmul reformelor pe care le facem acasă și despre pregătirile pentru următorii pași de pe agenda noastră europeană. Continuăm să muncim intens pentru a avansa pe drumul nostru european. Rezultatul alegerilor recente a arătat clar că cetățenii noștri își doresc să vadă Moldova în UE”, a spus Cristina Gherasimov.
Viceprim-ministra a mulțumit comisarei europene și echipei sale pentru sprijinul oferit Republicii Moldova în eforturile de a schimba lucrurile spre bine în țară și de a crește nivelul de trai al cetățenilor.
  • Reuniunea Grupului de lucru pentru extindere și țările care negociază aderarea la UE (COELA)
Moldova este pregătită să avanseze cu determinare spre UE, având o voință politică puternică și un sprijin larg în rândul cetățenilor. Într-un timp record și în contextul unui război hibrid, am reușit să livrăm rezultate concrete, inclusiv am finalizat analiza legislației naționale în raport cu cea europeană, avem un Program Național de Aderare și suntem în plin proces de implementare a agendei de reforme”- mesajul  transmis de  Cristina Gherasimov. 

Viceprim-ministra a avut un schimb de opinii cu reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene despre prioritățile de viitor ale Republicii Moldova.
  •  Împreună cu omologul din Ucraina, Taras Kachka, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, a vorbit despre avantajele pe care le aduce acest proces atât pentru țările candidate, cât și pentru statele membre actuale.
În fața schimbărilor geopolitice curente, Europa nu își mai permite „zone gri” la periferie, iar consolidarea democrației, rezilienței și securității în Est va întări întreaga Uniune. Republica Moldova poate și deja contribuie la stabilitatea regională, iar aderarea Moldovei la UE este o garanție pentru securitatea în regiune, precum și pentru securitatea întregii Europe.
  • întrevedere cu Michael McGrath, Comisar european pentru Democrație, Justiție și Stat de drept
Discuțiile s-au axat pe progresele înregistrate de Republica Moldova în domeniul justiției, combaterea corupției și consolidarea instituțiilor democratice. S-a discutat și despre alegerile recente,  care au fost  organizate corect, transparent și a fost  asigurată integritatea procesului electoral în pofida tuturor provocărilor și tentativelor de ingerință externă.
  • întrevedere cu Taras Kachka, viceprim-ministru pentru Integrare Europeană și Euro-Atlantică a Ucrainei
Discuțiile au vizat următorii pași de pe agenda europeană, după finalizarea screeningului bilateral (analiza legislației naționale în raport cu cea europeană).
  • întrevedere cu eurodeputați la sediul Parlamentului European
Subiectele principale de discuție au vizat:
- rezultatul alegerilor,
- starea actuală a lucrurilor pe agenda europeană,
- prioritățile de viitor.


  • participare la evenimentul „Starea Europei 2025”, organizat de Fundația Jacques Delors Friends of Europe
În cadrul evenimentului, viceprim-ministra a discutat, împreună cu Jakov Milatović, președintele Muntenegrului, Oana Țoiu, ministra Afacerilor Externe a României, și Dmytro Kuleba, fostul ministru al Afacerilor Externe al Ucrainei, despre viitorul UE și rolul extinderii în construirea unei Europe mai puternice și mai unite.


  • întrevedere cu Gert Jan Koopman, directorul general al DG ENEST - un bun cunoscător și susținător al parcursului european al Republicii Moldova
„Am vorbit despre ultimele evoluții din țară, pașii pe care urmează să-i realizăm, inclusiv implementarea Agendei de reforme aferente Planului de Creștere pentru Moldova”, a spus Cristina Gherasimov.


Detalii:

13.10.2025

Varvara Buzilă - laureata Premiului Europa Nostra 2025 la categoria Campionii Patrimoniului

Cercetătoarea și experta în etnografie, Varvara Buzilă, a fost desemnată câștigătoare a Premiului Europa Nostra 2025 la categoria „Campionii Patrimoniului”. Aceasta este singura laureată din țară, fiind selectată dintre 251 de candidaturi provenind din 41 de state europene.

 Distincția a fost  înmânată pe 13 octombrie 2025, în cadrul Summitului Patrimoniului Cultural European, organizat la Bruxelles.


La inaugurarea Ceremoniei a Premiilor Europene pentru Patrimoniu – Europa Nostra Awards
 2025,  au participat 
• dl Glenn Micallef, Comisar European pentru Echitate Intergenerațională, Tineret, Cultură și Sport,
• dna Sabine Verheyen, Prim-vicepreședintă a Parlamentului European, din partea Președintei Roberta Metsola,
• Alteța Sa Regală Prințesa Dana Firas a Regatului Hașemit al Iordaniei
 Vicepreședintă ICOMOS și Ambasadoare UNESCO pentru Patrimoniul Cultural,
• dl Prof. Dr. Hermann Parzinger, Președinte Executiv al Europa Nostra,
precum și numeroși diplomați, membri ai Parlamentului European și reprezentanți ai organizațiilor culturale internaționale -
Un moment de profundă emoție a fost generat de mesajul Președintei Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, adresat în sprijinul și aprecierea operei doamnei Varvara Buzilă, care a subliniat rolul patrimoniului cultural ca fundament al identității și demnității naționale. Cuvintele sale, primite cu aplauze de publicul internațional, au dat o notă de lumină și mândrie momentului moldovenesc al serii.


Activitatea profesională a Varvarei Buzilă se desfășoară de peste patru decenii, având un impact remarcabil atât în sfera cercetării științifice, cât și în elaborarea politicilor publice pentru salvgardarea patrimoniului imaterial. În calitate de președintă a Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (2009–2019), doamna Buzilă a contribuit substanțial la elaborarea cadrului legislativ național, la completarea Registrului Național al Patrimoniului Cultural Imaterial și la promovarea patrimoniului Republicii Moldova în cadrul UNESCO.

Juriul de acordare a Premiilor a subliniat în concluzii: „Mai bine de patru decenii, Varvara Buzilă a contribuit neobosit la salvgardarea patrimoniului cultural al Moldovei – a celui material și imaterial – deseori în condiții dificile, având un suport instituțional modest”, notând totodată: „Îmbinând cercetarea academică și activitatea la firul ierbii, a modelat linii directoare la nivel național și a jucat un rol-cheie în depunerea la UNESCO a dosarelor de patrimoniu din partea Moldovei”.


Detalii

10.10.2025

Operaționalizarea Sistemului de Intrare/Ieșire (EES) la frontierele externe ale Uniunii Europene

Începând cu 12 octombrie 2025, la nivelul Uniunii Europene estte operaționalizat Sistemul de Intrare/Ieșire (EES), un instrument electronic modern de control, implementat la frontierele externe ale UE (puncte terestre, aeroporturi și porturi maritime).

EES se aplică doar cetățenilor statelor terțe (care nu fac parte din UE) ce efectuează șederi de scurtă durată (până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile) pe teritoriul Uniunii Europene. Sistemul va înregistra data și locul de intrare și ieșire, va colecta date alfanumerice și biometrice (imagine facială și patru amprente digitale) și va calcula automat durata șederii legale.

Țările europene care utilizează EES vor introduce sistemul treptat la frontierele lor externe, iar punerea deplină în aplicare este prevăzută până la 10 aprilie 2026. Pe durata perioadei de tranziție (aproximativ 6 luni), pașapoartele vor continua să fie ștampilate manual.

Implementarea sistemului urmărește;
  • modernizarea și eficientizarea controlului la frontieră, 
  • consolidarea securității în spațiul Schengen, 
  • prevenirea șederilor ilegale, fără a modifica drepturile de circulație existente.
La prima intrare după activarea sistemului, vor fi prelevate datele biometrice, la călătoriile ulterioare, verificarea va fi automată, reducând timpii de așteptare. Sunt exceptați copiii sub 12 ani, persoanele pentru care prelevarea amprentelor este imposibilă, precum și deținătorii de permise de ședere sau vize de lungă durată eliberate de un stat membru al UE.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că regimul fără vize pentru cetățenii Republicii Moldova rămâne neschimbat. Totuși, având în vedere faptul că colectarea datelor va necesita timp adițional, la etapa de planificare a călătoriei se recomandă:
  • verificarea valabilității documentelor de călătorie;
  • alocarea unui timp suplimentar pentru formalitățile de frontieră;
  • evitarea escalelor prea scurte.
Introducerea treptată a sistemului va fi gestionată individual de către fiecare stat membru al UE. În acest context recomandăm cetățenilor să consulte în prealabil paginile web ale autorităților de frontieră și ale ambasadelor în Republica Moldova din statele membre ale UE, în care intenționează să călătorească.

Detalii

09.10.2025
Moldova se alătură Inițiativei Comune EuroHPC, o nouă etapă în integrarea digitală și științifică europeană

Republica Moldova a devenit cel de-al 37- lea stat participant la EuroHPC (Inițiativa Comună Europeană pentru Calcul de Înaltă Performanță), marcând un nou pas important în consolidarea poziției țării în domeniul super computerizare și al tehnologiilor digitale de vârf.

Aderarea RM la EuroHPC reprezintă o etapă majoră în direcția integrării într-o rețea europeană de cercetare și inovare care urmărește :
  • dezvoltarea infrastructurii de super computerizare,
  • stimularea excelenței științifice, 
  • accelerarea inovației pe întregul continent.
Din ianuarie 2012, RM participă activ la programele de Cercetare și Inovare ale Uniunii Europene. În calitate de țară asociată la programul Horizon 2020, cercetătorii moldoveni din mediul academic, institutele de cercetare, autoritățile publice și sectorul privat au avut deja acces la supercomputerele EuroHPC pentru proiecte științifice și tehnologice.

Prin noul statut de stat participant deplin, cooperarea dintre EuroHPC și comunitatea științifică din Moldova va fi extinsă semnificativ. Cercetătorii moldoveni vor putea aplica la apelurile de cercetare și inovare EuroHPC, finanțate prin programul Horizon Europe, care susțin dezvoltarea de tehnologii, aplicații și software de supercomputing.

Totodată, în calitate de semnatar al Programului Europa Digitală (Digital Europe Programme) din februarie 2024, Moldova va putea contribui la dezvoltarea rețelei EuroHPC AI Factories și la inițiativele dedicate competențelor digitale și super computerizării, consolidând ecosistemul european de inteligență artificială competitiv și inovator.

„Suntem încântați să urăm bun venit Republicii Moldova ca nou membru al Inițiativei Comune EuroHPC. Această extindere consolidează cooperarea europeană în domeniul calculului de înaltă performanță, al inteligenței artificiale și al tehnologiilor cuantice pe întregul continent”, a declarat Anders Dam Jensen, director executiv al EuroHPC.

Detalii

06.10.2025

Republica Moldova a devenit parte operațională a SEPA,
 marcând o etapă majoră de integrare financiară europeană, care facilitează accesul populației și al mediului de afaceri la servicii de plată moderne, eficiente și competitive.
 Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA - Single Euro Payments Area) – infrastructura care reunește 41 de țări europene și oferă cetățenilor și companiilor transferuri în euro rapide, sigure și la costuri reduse, chiar zero.

„Integrarea Moldovei în SEPA este un moment istoric pentru sistemul financiar național și confirmă parcursul european al țării. Această realizare elimină barierele administrative și aduce standarde europene directe în viața de zi cu zi a oamenilor și afacerilor din Republica Moldova”, subliniază doamna Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, instituția care a coordonat și implementat procesul de aderare la SEPA.

SEPA (Single Euro Payments Area /Zona Unică de Plăți în Euro) este cadrul european care permite efectuarea transferurilor în euro între sistemele de plată între țările participante, în aceleași condiții de cost, siguranță și timp de procesare, indiferent de granițe. SEPA reunește toate statele membre ale Uniunii Europene, precum și Regatul Unit, țările din Spațiul Economic European, Elveția, Andorra, Monaco, San Marino și Vatican.

Avantajele SEPA pentru Republica Moldova

Pentru cetățeni și familiile din diaspora, transferurile în euro devin mai rapide, sigure și la costuri mult mai mici, uneori chiar și cu comision zero, în funcție de serviciile băncilor participante. Dacă anterior un transfer internațional putea costa între 20 și 200 de euro, acum acesta va fi procesat la aceleași standarde și tarife ca în Uniunea Europeană, cu doar câțiva euro sau chiar gratuit. Astfel, remiterile vor ajunge acasă mai repede și cu mai puține costuri, ceea ce înseamnă mai mulți bani direct în bugetul fiecărui consumator.

Pentru mediul de afaceri, SEPA elimină barierele administrative și aduce companiile moldovenești la nivel de egalitate cu cele europene. Peste 60% din exporturile Republicii Moldova sunt orientate spre UE, iar costurile reduse de tranzacționare sporesc competitivitatea și facilitează comerțul și investițiile. Statisticile arată că în 2024 s-au realizat aproximativ 830.000 de tranzacții în euro între Moldova și țările SEPA cu o valoare totală de 11,8 miliarde de euro, adică zilnic peste 3.200 de plăți în valoare de 45 milioane de euro. De acum, aceste fluxuri financiare vor fi gestionate mult mai eficient, la costuri reduse, direct prin sistemul SEPA.

La nivel macroeconomic, integrarea în SEPA generează economii directe estimate la circa 20 de milioane de euro, resurse care rămân în economie pentru investiții, dezvoltarea afacerilor și locuri de muncă. Totodată, aderarea transmite un semnal puternic de stabilitate și credibilitate partenerilor internaționali și investitorilor.

Detalii
Single Euro Payments Area (SEPA

02.10.2025

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat la Summitul Comunității Politice Europene, 
desfășurat la Copenhaga, Regatul Danemarcei, țară care deține și președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Evenimentul, găzduit de Prim-ministra daneză, Mette Frederiksen, a reunit 53 de lideri europeni – șefi de stat și de guvern, alături de reprezentanți ai instituțiilor europene. În deschiderea lucrărilor, Președinta Maia Sandu a subliniat sprijinul clar exprimat de cetățenii Republicii Moldova la alegerile parlamentare din 28 septembrie pentru integrarea europeană. Șefa statului a împărtășit, totodată, experiența autorităților în combaterea ingerințelor externe la adresa proceselor democratice.


În marja summitului, Președinta Maia Sandu a găzduit o reuniune cu mai mulți parteneri ai Republicii Moldova, la care au participat Președintele Franței, Emmanuel Macron, Președintele României, Nicușor Dan, Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, precum și liderii instituțiilor europene: Președintele Consiliului European, António Costa, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas. 
Liderii europeni și-au reafirmat sprijinul ferm pentru Republica Moldova, parcursul său european și consolidarea dezvoltării economice.

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dezvoltarea economică și consolidarea păcii și securității pe continent au fost în centrul discuțiilor cu gazda evenimentului, Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, cu Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, cu Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, cu Premierul Belgiei, Bart De Wever, Premierul Finlandei, Petteri Orpo și Premierul Irlandei, Micheál Martin., Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy., etc

Comunitatea Politică Europeană (CPE) a fost creată la inițiativa Președintelui Franței, Emmanuel Macron, și are drept obiectiv promovarea dialogului politic, întărirea cooperării și consolidarea securității, stabilității și prosperității pe continent. Următoarea reuniune a CPE va avea loc în Armenia, în primăvara anului 2026.

Detalii