Faceți căutări pe acest blog

CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare

UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 46 de state membre* şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre şi Republica Moldova aspiră să adere la această organizaţie.

Consiliul Europei (CoE)

                                                                        www.coe.int

este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.
  • Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
  • Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 46 de state membre; 
  • Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu
este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt
  • Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
  • Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
  •  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.


*  Anterior Consiliul Europei regrupa 47 de state membre. În urma deciziei Comitetului de Miniștri din 16 martie 2022, Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei.

Noutăți UE- RM - Octombrie-decembrie 2024




05.11.2024 

Constituția Republicii Moldova va fi completată cu un nou titlu: INTEGRAREA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ



Hotărârea Curții Constituționale cu privire la confirmarea rezultatelor referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare.

Astfel, Constituția țării va fi completată cu un nou titlu: INTEGRAREA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ,

Conform documentului, preambulul legii supreme va fi completat cu două alineate noi cu următorul cuprins: „RECONFIRMÂND identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova. DECLARÂND integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova”.

De asemenea, va fi introdus titlul V prim – INTEGRAREA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ și va avea următorul cuprins: Aderarea la tratatele constitutive și la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene:

(1) Aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și la actele de revizuire a tratelor constitutive ale Uniunii Europene, se stabilește de Parlament prin lege organică.

(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte acte juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.

Magistrații Curții Constituționale au confirmat joi, 31 octombrie, rezultatele referendumului republican constituțional din 20 octombrie. Decizia a fost pronunțată de președintele Curții, Domnica Manole, după mai mult ore de deliberări. Ea a precizat că au fost și două opinii separate ale magistraților Sergiu Țurcan și Vladimir Țurcan.

La referendumul din 20 octombrie s-a înregistrat o prezență la urnele de vot de 50,72%. Astfel, 1 532 264 de alegători au primit buletine de vot pentru referendum, iar 1 531 392 au participat la votare. Din numărul total de 1 488 874 de voturi valabil exprimate, pentru opțiunea DA au votat 749 719 de persoane, iar pentru opțiunea NU - 739 155 de persoane. La plebiscit, cetățenii au răspuns la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

Detalii

Sursa - https://www.moldpres.md/news/2024/11/05/24008871

Monitorul Oficial Nr. 457-458, 05.11.2024
  • 161. Hotărâre cu privire la confirmarea rezultatelor referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024 (sesizarea nr. 212d/2024) (nr. 24, 31 octombrie 2024)
  • 633. Lege pentru modificarea Constituției Republicii Moldova (nr. 244, 20 octombrie 2024)
Textul Briefing-ului susținut de Președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, pe 31 octombrie 2024 (confirmarea rezultatelor referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024)

(VIDEO) Ședința Curții Constituționale privind confirmarea rezultatului referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024

Hotărârea nr. 24 din 31.10.2024 cu privire la confirmarea rezultatelor referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024


04.11.2024

Declarația comună a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant Josep Borrell privind al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova

UE transmite felicitări Maiei Sandu pentru realegerea în funcția de Președinte al Republicii Moldova pentru un al doilea mandat. 

Autoritățile moldovene au desfășurat cu succes alegerile, în ciuda interferenței fără precedent a Rusiei, inclusiv prin scheme de cumpărare de voturi și dezinformare.

UE va continua să colaboreze cu președinta și cu autoritățile moldovenești pentru a promova continuarea reformelor și pentru a spori stabilitatea și prosperitatea țării pe calea sa către UE, inclusiv prin Planul de Creștere Economică pentru Moldova, anunțat recent.

Declarația completă 



30.10.2024

Comisia Europeană a adoptat Pachetul 2024  privind extinderea,

ce oferă o evaluare detaliată a situației actuale și a progreselor înregistrate de Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Turcia, pe drumul lor către aderarea la UE. Evaluările sunt însoțite de recomandări și orientări privind prioritățile de reformă.

Este al doilea an în care Republica Moldova este inclusă în această evaluare, alături de alte nouă state candidate. Perioada de raportare se referă la intervalul 15 iunie 2023 - 1 septembrie 2024.

Conform raportului pe Moldova, RM a înregistrat progrese importante în ultimul an. Au fost  făcute progrese în privința a 31 din cele 33 de capitole și nu există niciun capitol la care să fi regresat. Comparativ cu perioada de raportare anterioară (2022 - 2023), 



29.10.2024

UE crește cu cca 25% capacitatea de export a energiei electrice către Republica Moldova și Ucraina

Operatorii de Sisteme de Transport (TSO) din Europa Continentală au convenit să mărească cu cca 25% capacitatea comercială cu Republica Moldova și Ucraina pentru perioada de iarnă 2024.-2025. Potrivit ENTSO-E, decizia a fost aprobată în urma distrugerii unui număr semnificativ de centrale electrice din Ucraina și a previziunilor unui deficit mare de electricitate pentru sezonul de iarnă.
Rezultatele calculelor efectuate au permis creșterea limitelor de export de energie electrică la 2.100 megawați (MW), cu 400 MW mai mult decât în prezent.
 
Această majorare semnificativă a capacității de export reprezintă un nou semn de solidaritate și de susținere puternică din partea comunității europene de TSO-uri față de Republica Moldova și Ucraina, grav afectate în urma războiului brutal al Federației Ruse.

Noua limită de export va intra în vigoare la 1 decembrie 2024. Începând cu martie 2025, TSO-urile vor reevalua lunar capacitatea comercială între UE, Republica Moldova și Ucraina și o vor adapta la necesitățile și condițiile sistemului.

Detalii




28.10.2024

UE a oferit Poliției de Frontieră a Republicii Moldova un lot de echipamente
esențiale pentru modernizarea infrastructurii tehnice și a sistemelor de comunicare la frontieră.

Donația răspunde nevoilor urgente exprimate de autoritățile naționale ale Republicii Moldova, în contextul situației legate de criza refugiaților și securizarea frontierelor. Totodată, noile echipamente vor contribui și la procesul de armonizare a standardelor Republicii Moldova în domeniul securității frontierelor, conform normelor UE și a instrumentelor aferente, inclusiv Sistemul european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR). 

Donația Uniunii Europene, în valoare de cca 280 426,22 euro (peste 5 milioane lei), a fost oferită în cadrul Misiunii Uniunii Europene de Asistență la Frontieră în Moldova și Ucraina (EUBAM).

La evenimentul de transmitere a bunurilor au participat șeful Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca, ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, Sophie Dagand, Manageră de programe din cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova și șeful Misiunii EUBAM, Slawomir Pichor.

O componentă importantă a lotului de donație este achiziționarea și instalarea unei centrale telefonice moderne, care asigură o comunicare sigură și eficientă între subdiviziunile Poliției de Frontieră și patrule, facilitând coordonarea și răspunsurile rapide în teren. Investiția în acest sistem valorează cca 226,746 euro.

Donația include și un Video Wall Controller – echipament de ultimă generație esențial pentru monitorizarea video și coordonarea patrulelor la frontieră. Acest sistem integrează informațiile video din diverse puncte de control, facilitând o reacție rapidă și eficientă la incidente. Valoarea acestuia este de cca 53,680 euro. Totodată, cu suportul EUBAM, Linia Verde a Poliției de Frontieră este dotată și cu un robot telefonic, optimizând astfel gestionarea apelurilor și permițând operatorilor să se concentreze pe cazurile mai




20-22.10.2024

Alegeri prezidențiale și referendum constituțional din Moldova (20.10.2024) : Declarații 

photo credit EUinMoldova

22.10.24

Republica Moldova: Declarația Înaltului Reprezentant în numele Uniunii Europene privind referendumul constituțional și primul tur al alegerilor prezidențiale


Duminică, 20 octombrie, cetățenii Republicii Moldova și-au exercitat dreptul democratic de vot în primul tur al alegerilor prezidențiale și la referendumul privind consfințirea în constituție a aderării la Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană felicită autoritățile pentru organizarea procesului electoral și a referendumului în conformitate cu standardele democratice.

Uniunea Europeană salută rezultatul referendumului. Cetățenii Republicii Moldova au făcut alegerea istorică de a-și ancora viitorul în cadrul Uniunii Europene, în ciuda interferențelor masive și a unei campanii hibride a Rusiei și a agenților săi de subminare a votului democratic din Republica Moldova. Acest vot reflectă aspirațiile lor pentru o Republică Moldova pașnică, independentă, stabilă, democratică și prosperă.

Uniunea Europeană condamnă amestecul malign fără precedent al Rusiei în alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din Republica Moldova. Vom continua să sprijinim reziliența și progresul Republicii Moldova pe calea aderării sale la Uniunea Europeană.


21.10.24

Declarația Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant Josep Borrell privind alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din Moldova

...Din raportul publicat de ODIHR/OSCE, Parlamentul European, Adunarea Parlamentară a OSCE și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei reiese faptul că autoritățile de aplicare a legii, numeroși actori internaționali și societatea civilă au proclamat că Moldova este ținta unui „război hibrid” continuu purtat din străinătate, care include diverse forme de ingerință manipulatoare menite să destabilizeze țara, finanțarea ilicită a unor actori politici, campanii de dezinformare și atacuri cibernetice.

Rusia și interpușii săi au încercat în mod activ să submineze procesul democratic și procesul electoral din Moldova. Felicităm însă autoritățile moldovene pentru organizarea cu succes a alegerilor și a referendumului constituțional.

Salutăm rezultatele referendumului constituțional, în cadrul căruia poporul moldovean și-a exprimat dorința de a-și ancora viitorul în UE.

UE va urmări îndeaproape evoluțiile din cadrul celui de al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, care va avea loc la 3 noiembrie, și din perioada premergătoare alegerilor parlamentare din 2025.

Suntem hotărâți să sprijinim în continuare dezvoltarea democratică, reformele și creșterea economică a Moldovei și să consolidăm reziliența Moldovei, în special în perspectiva aderării sale la Uniunea Europeană. UE și Moldova împărtășesc un viitor comun.



Declarația privind constatările și concluziile preliminare /
/Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE), Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) și Parlamentul European (PE).

 Evaluarea a fost realizată pentru a determina dacă alegerile și referendumul s-au desfășurat în conformitate cu angajamentele OSCE și cu alte obligații și standarde internaționale pentru alegeri democratice, precum și cu legislația națională.

Declarațiile oficialilor UE

Ursula von der Leyen:
„Felicitări poporului Moldovei și dumneavoastră, Maia Sandu.
Ați reușit din nou!
În fața tacticilor hibride ale Rusiei, Moldova demonstrează că este independentă, puternică și își dorește un viitor european!”

Charles Michel, Președintele Consiliului European:
„Salut alegerea pro-europeană a cetățenilor Moldovei în urma Referendumului UE, în ciuda interferențelor externe evidente. Acesta este un semnal care reafirmă angajamentul vostru de a urma calea europeană și de a continua cu reformele necesare care vă vor transforma țara. UE este pregătită să sprijine Moldova și să lucreze pentru a ne asigura viitorul european comun în beneficiul tuturor.”


Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola
„Bravo Republica Moldova! Vă mulțumesc pentru curaj. Mulțumesc Maia Sandu. Conducerea și curajul dumneavoastră au schimbat cursul istoriei. Europa este Moldova. Moldova este Europa. Viitorul nostru va fi scris împreună”
https://x.com/EP_President/status/1848325615369195560


(VIDEO) Mesajul Ambasadorului UE în Republica Moldova, Janis Mažeiks, privind rezultatele Referendumului UE.
https://www.youtube.com/watch?v=4vgQKcejvO8

18.10.2024

Semnarea Acordului ce permite participarea experților locali din instituțiile publice la Programele NEPT - Experți Naționali în Formare Profesională și SNE - Experți Naționali Detașați

de către Cristina Gherasimov, Viceprim-ministra pentru integrare europeană și Johannes Hahn, Comisarul european pentru buget și administrație 

„Republica Moldova este primul dintre statele aflate în proces de negociere, care beneficiază de aceste programe. Detașările se organizează de două ori pe an pe o durată de la trei la cinci luni. În cadrul acestora, funcționarii publici au posibilitatea de a cunoaște din prima sursă metodele de lucru și politicile Comisiei Europene, de a pune în practică cunoștințele și experiența lor profesională, dar și de a munci zilnic într-un mediu vibrant și competitiv”, a spus Cristina Gherasimov.




16.10.2024
Republica Moldova a semnat acorduri cu UE  pentru programele „Justiție” (JUST) și „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CERV) pentru perioada 2021-2027.

Semnarea acordurilor de către ministra justiției, Veronica Mihailov-Moraru și Didier Reynders, Comisarul European pentru Justiție, s-a realizat în cadrul întrevederii în marja sesiunii de screening bilateral al legislației Republicii Moldova.


Prin aderarea la Programul „Justiție”, destinat fortificării sistemului judiciar independent și eficient, Republica Moldova va beneficia de suport și expertiză în domeniul cooperării judiciare în materie penală și civilă; în domeniul formării judiciare, consolidarea cooperării pentru implementarea efectivă a instrumentelor legale ale UE; în domeniul accesului efectiv la justiție, posibilitatea obținerii unor măsuri reparatorii eficiente, inclusiv prin mijloace electronice (e-justitie), în domeniul promovării și sprijinirii drepturilor victimelor infracțiunilor etc. Programul este destinat autorităților naționale care vor putea aplica pe segmentul reformei justiției, dar și organizațiilor societății civile, în special pentru capitolul acces la justiție.

Acordul privind participarea la programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” urmărește să sprijine dezvoltarea unei societăți democratice și bazate pe drepturi, prin accesul la mecanismele de suport pentru organizațiile societății civile. Moldova va participa ca țară asociată la componentele programului care promovează drepturile omului, egalitatea de gen și combaterea violenței. Aderarea la acest program va permite instituțiilor și organizațiilor neguvernamentale să acceseze granturi din partea Comisiei Europene în domeniile acoperite de Capitolul 23 și 24 ale legislației Uniunii Europene. Acest acord va contribui la implicarea cetățenilor în viața democratică și va întări mecanismele de protecție a drepturilor fundamentale.

Ambele acorduri vor intra în vigoare în momentul în care părțile vor noifica despre finalizarea procedurilor interne necesare în acest scop. Prin aceste parteneriate, Republica Moldova își reafirmă angajamentul de a implementa reforme fundamentale în spiritul valorilor europene, care consolidează democrația, statul de drept și drepturile fundamentale ale cetățenilor.

Detalii - 

14.10.2024

Consiliul UE  a adoptat măsuri restrictive împotriva a cinci persoane și a unei entități responsabile de acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova

Printre noile includeri pe listă se numără Evghenia Guţul, ,guvernatoarea („bașcana”) Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia. Includerile pe listă de astăzi vizează și alte persoane pentru acțiunile lor destabilizatoare din Găgăuzia: Mihail Vlah, adjunctul bașcanei și consilier pentru relații cu mass-media, Iurii Cuznețov, șef adjunct al Departamentului pentru afaceri externe al regiunii, și Ilia Uzun, vicepreședinte al Comitetului executiv și membru al Adunării Naționale a Găgăuziei.
Evrazia, o asociație neguvernamentală cu sediul în Rusia, al cărei obiectiv este de a promova interesele Rusiei în străinătate, inclusiv în RM, este, de asemenea, sancționată, la fel ca și directoarea și fondatoarea acesteia, Nelli Parutenco.
Persoanele vizate fac obiectul unei înghețări a activelor și al unei interdicții privind furnizarea de fonduri sau de resurse economice către acestea, în mod direct sau indirect. În plus, persoanele sancționate fac obiectul unor interdicții de călătorie în UE.

Eforturile de destabilizare a Republicii Moldova au crescut considerabil de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale UE.

UE rămâne de neclintit în sprijinul acordat Republicii Moldova și pentru pacea, reziliența, securitatea, stabilitatea și creșterea economică a acestei țări care se confruntă cu activități destabilizatoare desfășurate de actori externi. UE este, de asemenea, un donator important în Găgăuzia, sprijinind modernizarea regiunii, precum și societatea civilă a acesteia și dezvoltarea sa economică.





10.10.2024


Comisia Europeană a adoptat un Plan de creștere pentru Republica Moldova, în valoare de 1,8 miliarde EUR, 

susținut de un Mecanism de reformă și creștere pentru perioada 2025-2027. Acest plan, care este cel mai mare pachet de sprijin financiar din partea UE de care a beneficiat Republica Moldova de la obținerea independenței, va stimula economia acestei țări, o va aduce mai aproape de aderarea la UE prin accelerarea reformelor și va oferi o asistență financiară semnificativă.

Planul de creștere pentru Republica Moldova se bazează pe trei piloni, care vizează:

1. Creșterea asistenței financiare în următorii trei ani, prin intermediul unui Mecanism specific de reformă și creștere pentru Republica Moldova. 

2. Consolidarea accesului la piața unică a UE. ).

3. Sprijinirea reformelor socioeconomice și de importanță fundamentală ale Republicii Moldova.


Planul de creștere economică pentru Republica Moldova a fost anunțat la Chișinău de către Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

DETALII



09-10.2024 


Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen în vizită de lucru în Republica Moldova. 

Șefa statului a găzduit-o la Chișinău pe Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. 

Președinta Maia Sandu a subliniat că vizită Ursulei von der Leyen, la doar câteva luni după ce a preluat cel de-al doilea mandat la conducerea Comisiei, este un mesaj clar că Republica Moldova este puternic susținută de Uniunea Europeană.

„Uniunea Europeană ne-a fost alături în toate etapele importante, de la obținerea statutului de candidat până la lansarea oficială a negocierilor de aderare. Astăzi, Președinta von der Leyen a reconfirmat acest sprijin prin anunțarea Planului de Creștere Economică, un plan de investiții care va accelera modernizarea țării noastre”, a precizat șefa statului.


Vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii și Industriei Alime
ntare, informat oficialul european despre situația critică cu care se confruntă sectorul agricol din cauza secetei severe și a arșiței din vara anului 2024 care au provocat scăderi majore ale producției agricole și au generat dificultăți economice serioase pentru agricultorii moldoveni, în special producătorii de cereale.

În acest context, Vladimir Bolea a discutat cu președinta Comisiei Uniunii Europene despre Fondul de Solidaritate și Dezvoltare a Agriculturii care are drept scop sprijinirea agricultorilor afectați de calamitățile naturale și de schimbările climatice.



 

09.10.2024


Rezoluția Parlamentului European referitoare la consolidarea rezilienței Republicii Moldova împotriva ingerințelor Rusiei înainte de următoarele alegeri prezidențiale și un referendum constituțional privind integrarea europeană


Euodeputații au adoptat o rezoluție prin care transmit un avertisment puternic împotriva încercărilor constante ale Rusiei de a deraia traiectoria europeană a Republicii Moldova.


Rezoluția, adoptată cu 508 voturi pentru, 53 împotrivă și 104 abțineri, condamnă cu vehemență tentativele de ingerință și operațiunile hibride ale Rusiei, ce au devenit mai agresive în ajunul alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din Republica Moldova, scrutine electorale ce vor avea loc pe 20 octombrie. 

Europdeputații au scos în evidență rolul actorilor pro-ruși, inclusiv oligarhii moldoveni și grupul de presă Russia Today – companie finanțată de statul rus, în desfășurarea unor scheme de fraudare a voturilor, acțiuni cibernetice și război informațional. Aceștia solicită statelor membre să se asigure că Republica Moldova beneficiază de toată asistența necesară pentru consolidarea instituțiilor, astfel încât țara să facă față amenințărilor hibride.




Rezoluția Parlamentului European din 9 octombrie 2024 


https://www.eeas.europa.eu/eeas/moldova-speech-high-representativevice-president-josep-borrell-ep-plenary-russian-interference-ahead_en


03-05.10.2024

Vizita Comisarului european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Janusz Wojciechowski



întrevederea cu premierul Dorin Recean 


Prim-ministrul Dorin Recean a subliniat că Guvernul va încuraja în continuare investițiile în agricultură și creșterea productivității, accentuând importanța acestui sector în procesul negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În același timp, prim-ministrul a reiterat solicitarea autorităților de la Chișinău de creare din partea Uniunii Europene a unui Fond de dezvoltare și solidaritate pentru agricultura moldovenească afectată în ultima perioadă de schimbările climatice.

Discuțiile au mai vizat șocurile climatice și impactul acestora asupra culturilor, importanța investițiilor în sistemele de irigare, dar și consolidarea relațiilor agroalimentare dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova.

Au fost discutate aspecte esențiale pentru dezvoltarea sectorului agricol al Republicii Moldova. Subiectele s-au axat pe integrarea europeană a țării, proces care presupune adaptarea legislației naționale la normele și standardele UE.

Vicepremierul Vladimir Bolea a subliniat importanța alinierii la standardele europene și necesitatea unor eforturi comune pentru a asigura o tranziție eficientă și sustenabilă. Oficialul a mai declarat că pentru a asigura o integrare eficientă în Uniunea Europeană, este necesar să fie creat un cadru de sprijin pentru agricultori, care să faciliteze nu doar conformarea acestora la standardele europene, ci și consolidarea competitivității lor pe piața europeană.

Pe agenda întâlnirii au fost discuții și despre demersul MAIA de creare a Fondului de Solidaritate și Dezvoltare pentru Agricultură.

Un alt aspect esențial abordat în cadrul întrevederii a fost importanța extinderii accesului produselor agricole moldovenești pe piețele europene


https://www.madrm.gov.md/ro/content/5763

Detalii
04.10.2024

UE  și PNUD susțin restaurarea a patru obiective din patrimoniul cultural istoric al Republicii Moldova
O clopotniță, o sinagogă și fațadele unei clădiri istorice și a unei mănăstiri rupestre – acestea sunt cele patru obiective de pe ambele maluri ale râului Nistru care vor fi restaurate și conservate cu suportul programului „Măsuri de Promovare a Încrederii”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD Moldova.

Prin urmare vor fi realizate lucrări de restaurare și conservare la următoarele obiective:

  1. Mănăstirea Rupestră din satul Țîpova, raionul Rezina;
  2. Turnul clopotniței din satul Vadul lui Rașcov, raionul Șoldănești;
  3. Ruinele Marii Sinagogi din Rașcov;
  4. Fațada edificiului Băncii de economii și Trezorerie din perioada interbelică din Tighina (Bender).

Bugetul estimat pentru fiecare obiectiv este de cca 72.000 de euro.

 Anterior, cu suportul UE și PNUD au fost restaurate și conservate 12 obiective cultural-istorice de pe ambele maluri ale Nistrului, inclusiv a două edificii de anvergură: clădirea Circului din Chișinău și Cetatea Tighina (Bender).





Noutăți CoE-RM - Octombrie - decembrie 2024

04.11.2024

Moldova: Al doilea tur al alegerilor prezidențiale, bine gestionat, a oferit alegătorilor o alegere autentică, în ciuda deficiențelor legale, a acoperirii media dezechilibrate și a impactului interferenței străine, afirmă observatorii internaționali

Al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Moldova, desfășurat pe 3 noiembrie, a fost administrat eficient și profesionist, oferindu-le alegătorilor o alegere între alternative politice autentice, au declarat observatorii internaționali într-o declarație de constatări și concluzii preliminare. Candidații au avut libertatea de a-și desfășura campania, dar perioada de zece zile, relativ liniștită, a fost marcată de o creștere a retoricii negative din partea întregului spectru politic, îndreptată împotriva ambilor concurenți și răspândită adesea prin rețele sociale online. Declarația menționează că provocările generate de interferențele externe și cumpărarea de voturi au continuat să influențeze campania pentru turul doi.

Alegerile prezidențiale s-au desfășurat conform Codului Electoral din 2022, care, în ciuda revizuirilor frecvente, oferă o bază adecvată pentru organizarea de alegeri democratice. Aplicarea reglementărilor generale în perioada scurtă a turului doi a condus la dispoziții contradictorii și ambiguități, limitând eficiența căilor de atac legale și a oportunităților de campanie, în timp ce cerințele excesiv de stricte de raportare financiară, combinate cu transparența limitată, au afectat negativ transparența finanțării campaniei în turul doi. Președintele în exercițiu, Maia Sandu, a beneficiat în continuare de utilizarea necorespunzătoare a resurselor publice, deși într-o măsură mult mai redusă față de primul tur, și de o acoperire mediatică dezechilibrată, fapt care nu a oferit concurenților oportunități egale, au afirmat observatorii.

Participarea ridicată a alegătorilor, în special a femeilor, atât în Moldova, cât și în străinătate, reflectă un angajament puternic de a contribui la viitorul țării. Procesul a fost bine gestionat în secțiile de votare și demonstrează că moldovenii, indiferent de viziunea politică, pot coopera și comunica deschis și respectuos”, a declarat Lucie Potůčková, Coordonatorul special și liderul observatorilor pe termen scurt ai OSCE, și șefa delegației Adunării Parlamentare a OSCE. „În ciuda polarizării evidențiate adesea pe rețelele sociale, aceste interacțiuni sunt un exemplu al rezilienței conexiunilor și dialogului din viața reală. Apreciez eforturile autorităților moldovenești de a proteja integritatea alegerilor, contracarând interferențele externe și asigurând un mediu de vot sigur și pașnic. Astfel de măsuri întăresc încrederea în democrație și subliniază unitatea care se află dincolo de perspectivele diferite.

Turul doi s-a desfășurat pe fondul continuării investigațiilor privind interferența străină și schemele de cumpărare de voturi destinate influențării rezultatelor din primul tur și a referendumului constituțional organizat simultan. Aceste investigații au inclus rețineri, percheziții, confiscarea de materiale și emiterea de amenzi.

Aceste alegeri au fost organizate în condiții extrem de provocatoare, confruntându-se cu scheme fără precedent de corupere a procesului electoral. În ciuda acestui fapt, administrația electorală merită recunoașterea noastră deplină pentru o muncă bine făcută. Nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil fără sutele de femei angajate care au lucrat în secțiile de votare,” a spus Jone Blikra (Norvegia, SOC), șefa delegației APCE. „Din păcate, turul doi a confirmat cât de profund divizată este Moldova în realitate. Președintele ales va trebui să construiască punți pentru a depăși aceste falii sociale, mai ales având în vedere alegerile parlamentare din anul viitor.”

În ansamblu, mass-media le-a oferit alegătorilor suficiente informații pentru a face o alegere informată, inclusiv printr-o dezbatere între cei doi candidați. Radiodifuzorul public a oferit o acoperire mai amplă pentru cei doi candidați în turul doi, deși o mare parte din acoperirea radio a fost dedicată guvernului, fără o analiză critică. Monitorizarea media a arătat că, deși cele patru posturi de televiziune monitorizate au alocat timp de antenă aproape egal celor doi candidați în emisiunile de știri, au prezentat o tendință de părtinire în ton, acoperind-o pe Sandu aproape exclusiv pozitiv sau neutru, în timp ce pe oponentul său, Alexandr Stoianoglo, într-un mod mai critic, inclusiv în unele programe editoriale.

Pregătirile pentru turul doi au fost eficiente și profesioniste, iar administrația electorală a respectat termenele legale. Comisia Electorală Centrală a continuat să funcționeze în mod colegial și transparent și a organizat sesiuni publice. Între tururi, Comisia și-a continuat programul de educație a alegătorilor, inclusiv prin materiale dedicate studenților și votanților pentru prima dată.

Felicităm poporul moldovean pentru desfășurarea profesionistă a alegerilor prezidențiale, cu un simț extraordinar al datoriei și dedicării, în ciuda interferenței masive continue din partea Rusiei și a actorilor sponsorizati de Rusia,” a declarat Marta Temido, șefa delegației Parlamentului European. „Determinarea autorităților și a cetățenilor moldoveni de a proteja integritatea procesului democratic a fost evidentă în acest al doilea tur. Încurajăm autoritățile să continue aceste eforturi în perspectiva alegerilor parlamentare de anul viitor și vom fi pregătiți să susținem Moldova în apărarea democrației sale.

Ziua alegerilor a fost în general calmă și bine organizată, iar procesul de vot a fost evaluat în mod copleșitor pozitiv de observatori, cu doar câteva probleme procedurale observate. Numărarea voturilor și centralizarea rezultatelor au fost evaluate în general pozitiv.

În evaluarea echipei noastre asupra procesului, am observat că lipsa unor reglementări adaptate pentru campania din turul doi a creat unele provocări pentru candidați și a influențat transparența finanțării campaniei, de exemplu. Monitorizarea noastră media a arătat, de asemenea, părtinirea în favoarea candidatului în exercițiu”, a declarat Urszula Gacek, șefa misiunii de observare a alegerilor din partea ODIHR a OSCE. „Rolul nostru ca ODIHR este să ajutăm Moldova să abordeze aceste și alte aspecte observate, și vom oferi recomandări concrete care sperăm să fie în beneficiul proceselor electorale din Moldova pe viitor.

În perioada premergătoare turului doi, observatorii au monitorizat și centralizarea rezultatelor din primul tur și ale referendumului constituțional, precum și soluționarea contestațiilor aferente. Pe 31 octombrie, Curtea Constituțională a confirmat că poziția „Da” a trecut, interpretând legea ca stabilind rezultatele pe baza voturilor valide exprimate. Alegătorii și candidații au avut posibilitatea de a depune plângeri cu privire la încălcările din ziua alegerilor și de a contesta rezultatele, însă neînregistrarea anumitor plângeri și întrebările legate de mecanismele adecvate pentru contestarea unor probleme au limitat accesul la căile de atac legale.

*     *     *

02-04.11.2024

APCE monitorizează turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova

O delegație a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), formată din cinci membri și condusă de Jone Blikra (Norvegia, SOC), efectuează o vizită în Republica Moldova între 2 și 4 noiembrie pentru a observa turul al doilea al alegerilor prezidențiale, alături de observatori din partea Adunării Parlamentare a OSCE, a Parlamentului European și a Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR).

Delegația a avut programate întâlni cu cei doi candidați care concurează în alegerile prezidențiale, precum și cu șefii Misiunii OSCE și ai delegației UE în Republica Moldova, înainte de a observa desfășurarea votului pe 3 noiembrie.

Un reprezentant al Comisiei de la Veneția – grupul de experți juridici independenți ai Consiliului Europei – a oferit asistență juridică în cadrul misiunii de observare a alegerilor organizate de APCE.

O conferință de presă comună este programată pentru luni, 4 noiembrie, la ora 15:00, la Chișinău.

*     *      *

29-30.10.2024

Protejarea peisajelor Europei pentru generațiile viitoare

O conferință privind Convenția Europeană a Peisajului se concentrează pe îmbunătățirea cooperării între statele membre, în concordanță cu noile priorități stabilite de șefii de stat și de guvern în cadrul celui de-al 4-lea Summit al Consiliului Europei, desfășurat la Reykjavík, Islanda, în mai 2023.

Conferința servește ca platformă de dialog asupra activităților viitoare legate de convenție, precum și asupra rolului acesteia în avansarea obiectivelor mai largi ale Consiliului Europei în domeniile drepturilor omului și mediului. Participanții au analizat punctele cheie ale Declarației de la Reykjavík, reflectând angajamentul sporit față de protecția mediului și dezvoltarea durabilă în întreaga Europă.

Prin promovarea cooperării între statele membre, conferința urmărește să consolideze eforturile colective în direcția unei gestionări durabile a terenurilor și protecției mediului, în conformitate cu provocările actuale legate de schimbările climatice și pierderea biodiversității.

Convenția Europeană a Peisajului, adoptată de Consiliului Europei, cunoscută și sub denumirea de Convenția de la Florența, a fost adoptată în 2000 pentru a promova protecția, gestionarea și planificarea peisajelor din întreaga Europă. Aceasta recunoaște peisajele ca parte fundamentală a identității Europei, modelând viața culturală, ecologică și economică. Convenția încurajează autoritățile publice și comunitățile locale să se implice activ în gestionarea durabilă a peisajelor lor.

În lumina priorităților stabilite de șefii de stat și de guvern ai Consiliului Europei la al 4-lea Summit, desfășurat la Reykjavík în 16-17 mai 2023, a 12-a Conferință privind Convenția va permite reprezentanților statelor părți să își consolideze cooperarea în concordanță cu noile obiective ale Organizației în domeniul drepturilor omului și mediului.

În cadrul întâlnirii, reprezentanții statelor sunt invitați să discute programul de activități viitoare, luând în considerare Declarația de la Reykjavík, deciziile Comitetului Director pentru Cultură, Patrimoniu și Peisaj al Consiliului Europei și mandatul stabilit de Comitetul Miniștrilor.

Republica Moldova a ratificat Convenția Europeană a Peisajului în 2001.


*      *      *

24.10.2024

Consiliul Europei solicită măsuri pentru tineri și schimbările climatice

Acțiunile climatice sunt o prioritate majoră pentru majoritatea tinerilor din Europa. Astfel, Consiliul Europei a propus un set de măsuri dedicate acțiunilor climatice pentru tineri. Într-o nouă Recomandare, primul text internațional pe această temă, Comitetul de Miniștri al organizației subliniază libertatea de exprimare a tinerilor și importanța controlului judiciar în problemele de mediu.

Principiul „nicio pedeapsă fără lege” ar trebui pus în aplicatare. Statele ar trebui să respecte în mod special drepturile tinerilor vulnerabili, inclusiv tinerii marginalizați și indigeni, atunci când aceștia își exprimă îngrijorările cu privire la degradarea mediului în discursul public. Statele europene ar trebui, de asemenea, să consolideze participarea tinerilor în procesele de luare a deciziilor legate de climă și să crească gradul de conștientizare, inclusiv prin sprijin financiar acordat organizațiilor de tineret care lucrează pe probleme climatice.

Investițiile în locuri de muncă verzi, educație și competențe sunt o altă recomandare. Statele membre ar trebui să ofere finanțare dedicată tinerilor antreprenori verzi prin scheme de microfinanțare și proiecte de Cercetare și Dezvoltare în domeniul tehnologiilor verzi. Lucrătorii de tineret ar trebui să primească sprijin personalizat; clădirile și facilitățile oferite de autorități (cluburi și centre de tineret, școli și centre de tineret) ar trebui să fie rezistente la schimbările climatice pentru a asigura condiții optime de lucru și trai.

Statele europene ar trebui, de asemenea, să caute modalități de a reduce consecințele dăunătoare ale crizei climatice asupra sănătății fizice și mentale a tinerilor, prin înființarea de servicii dedicate tineretului. Autoritățile ar trebui să sprijine cercetarea fenomenului de eco-anxietate, să crească gradul de conștientizare asupra acestuia și să dezvolte servicii de sprijin pentru cei care suferă din cauza lui.

Tinerii ar trebui să fie furnizați cu informații de încredere și accesibile despre problemele de mediu, în principal și de preferință în formate digitale, inclusiv în limbile minorităților. Ar trebui să se stabilească garanții legale și practice pentru a limita răspândirea dezinformării pe teme de mediu.

Statele ar trebui, de asemenea, să ia în considerare înființarea unor instituții specializate, cum ar fi un comisar pentru generațiile viitoare, pentru a încuraja o perspectivă pe termen lung asupra deciziilor de politică legate de climă.

În cinci ani, Comitetul de Miniștri va revizui implementarea acestei recomandări.

*     *     *

21.10.2024

Republica Moldova: Alegerile și referendumul bine gestionate și competitive, în ciuda încercărilor serioase de a submina integritatea acestora, spun observatorii internaționali

Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din Moldova, din 20 octombrie, au fost bine gestionate, iar candidații au desfășurat campanii în mod liber într-un mediu caracterizat de preocupări legate de interferența străină ilicită și de eforturi active de dezinformare. Deși acest lucru a afectat integritatea procesului, condițiile de campanie nu au permis, de asemenea, o concurență echitabilă între candidați, au declarat observatorii internaționali într-o declarație preliminară.

Administrația electorală a lucrat profesionist și a demonstrat imparțialitate în luarea deciziilor. În cadrul unei campanii competitive, dar puțin vizibilă, alegătorii au avut la dispoziție o varietate de alternative politice printre candidații la președinție, care au fost înregistrați într-un proces inclusiv. Totuși, modul în care campaniile pentru alegerile prezidențiale și pentru referendum au fost desfășurate simultan, precum și acoperirea mediatică favorabilă pentru titular și guvern, nu au oferit oportunități complet egale. A fost remarcată uilizarea abuzivă a resurselor publice în campanie , se menționează în declarație.

Moldova merită apreciată pentru implementarea mai multor reforme care au crescut încrederea publicului în sistemul electoral, în contextul propagandei grele din partea Rusiei. De la implementarea măsurilor de securitate cibernetică până la asigurarea unei participări ridicate a femeilor, sunt multe lucruri de celebrat în aceste alegeri,” a spus Lucie Potůčková, coordonatoarea specială și liderul observatorilor OSCE pe termen scurt. „Există, însă, câteva domenii care necesită îmbunătățiri. Perioada suprapusă între înregistrarea candidaților și campanie, de exemplu, a creat o competiție inegală, un aspect pe care ne-ar plăcea să îl vedem îmbunătățit.”

Campaniile au avut loc în contextul în care guvernul aborda amenințări la adresa securității naționale, generate de războiul cauzat de invazia Ucrainei de către Federația Rusă. Autoritățile de aplicare a legii, mulți actori internaționali și organizații ale societății civile au proclamat că Moldova este ținta unui „război hibrid” în desfășurare, direcționat din străinătate, care include finanțarea ilicită a actorilor politici, campanii de dezinformare și atacuri cibernetice.

Ziua de ieri a marcat un moment crucial pentru Moldova, în ciuda războiului de agresiune pe scară largă dus de Rusia împotriva Ucrainei și a interferenței intensive susținute de Kremlin în procesele electorale,” a spus Petra Bayr (Austria, SOC), șefa delegației Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. „Felicităm conducerea țării pentru consultarea curajoasă a populației cu privire la această alegere fundamentală și suntem gata să sprijinim Moldova în consolidarea în continuare a unei societăți incluzive și deschise. Succesul va depinde de reformele democratice ulterioare și de capacitatea de a combate dezinformarea și interferențele externe, asigurând că procesul democratic al Moldovei rămâne legitim și transparent.”

Salutăm rezultatele referendumului,” a declarat Michael Gahler, șeful delegației Parlamentului European. „În ciuda interferenței ruse masive, răuvoitoare și ilicite, în special prin cumpărarea de voturi, atacuri hibride și dezinformare, cetățenii Republicii Moldova au ales un viitor în UE. Felicităm autoritățile competente din Moldova pentru organizarea unor alegeri bine gestionate și eficiente în aceste circumstanțe extraordinare. Facem apel la toți factorii implicați să reziste oricărei interferențe, pentru a nu permite denaturarea rezultatelor din turul doi al alegerilor prezidențiale și alegerilor parlamentare din 2025.”

Deși cadrul legal revizuit pentru alegerile prezidențiale oferă o bază adecvată pentru desfășurarea unor alegeri democratice, modificările frecvente, introduse cu puțin timp înaintea alegerilor și fără consultări suficiente, au diminuat coerența legislației electorale și au afectat potențial certitudinea juridică. Cadrul legal pentru referendum, care se referea la întrebarea de a permite parlamentului să integreze drepturile și obligațiile UE în legislația națională fără o reformă constituțională ulterioară, are anumite lacune, inclusiv lipsa unor garanții adecvate împotriva utilizării abuzive a resurselor publice și, astfel, nu este pe deplin în conformitate cu standardele internaționale și angajamentele OSCE. Deși nu există standarde internaționale care să interzică desfășurarea concomitentă a celor două scrutinuri, realizarea acestora fără ajustarea reglementărilor de campanie a contribuit la o concurență inechitabilă între candidații prezidențiali.

„Numărul substanțial de observatori internaționali desfășurați pentru a observa alegerile este o mărturie a sprijinului ferm al comunității internaționale pentru parcursul democratic al Moldovei,” a spus Johan Büser, șeful delegației Adunării Parlamentare a OSCE. „În contextul războiului de agresiune pe scară largă dus de Rusia împotriva Ucrainei, actorii pro-ruși au dirijat interferențe externe și campanii de dezinformare, în timp ce opiniile tradiționale despre minorități și drepturile LGBT au fost uneori prezentate ca motive pentru a vota 'Nu' la referendumul UE.”

Ziua alegerilor a fost calmă și bine organizată, iar procesul de votare a fost evaluat în mod pozitiv de către observatori, cu doar câteva probleme procedurale notate. Numărarea voturilor și centralizarea rezultatelor au fost, de asemenea, evaluate în mod pozitiv, per ansamblu.

„Autoritățile electorale au fost transparente și profesioniste în activitatea lor, iar acest lucru s-a reflectat în evaluarea noastră pozitivă copleșitoare a zilei alegerilor,” a declarat Urszula Gacek, șefa misiunii de observare a alegerilor din partea Oficiului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului. „Observațiile noastre din ultimele săptămâni arată că condițiile nu au oferit candidaților o competiție echitabilă. Recomandările pe care le vom face pe baza observațiilor noastre vor fi destinate îmbunătățirii acestui aspect și altor domenii care necesită ajustări, pentru a crește reziliența și încrederea cetățenilor în procesele electorale din țară.”

Modificările recente au creat un cadru legal robust pentru finanțarea campaniilor, dar supravegherea a fost diminuată din cauza capacităților și resurselor limitate ale autorităților electorale. Limitele pentru donații și cheltuieli de campanie se aplică separat participanților la alegeri și la referendum, ceea ce înseamnă că partidele politice și blocurile electorale care au participat la ambele concursuri au avut posibilitatea de a cheltui mai mult.

În timpul campaniei, acoperirea politică la radio și televiziune a fost strict reglementată pentru a asigura corectitudine, acuratețe și imparțialitate, dar monitorizarea media de către ODIHR a arătat că titularul a primit cea mai mare acoperire în general, atât în programele de știri, cât și în cele editoriale, atât în calitatea sa oficială, cât și ca și candidat, fără o distincție clară între cele două. Acoperirea referendumului în toate buletinele de știri a fost foarte limitată. Conform legilor media electorale, candidații au beneficiat de un timp de antenă gratuit suficient.

Eficacitatea soluționării litigiilor electorale a fost limitată în tratarea unor cazuri. Deși termenele pentru soluționarea litigiilor respectă bunele practici internaționale, Comisia Electorală Centrală și instanța de apel nu au respectat întotdeauna termenele legale. Întrucât majoritatea deciziilor Comisiei privind inadmisibilitatea au fost menținute la revizuirea judiciară, unele probleme importante legate de campanie nu au fost examinate în fond.

*     *      *

16.10.2024

APCE va monitoriza alegerile prezidențiale și referendumul constituțional în Republica Moldova

O delegație formată din 21 de membri ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), condusă de Petra Bayr (Austria, SOC), va călători în Republica Moldova în perioada 18-21 octombrie pentru a monitoriza alegerile prezidențiale și referendumul constituțional, alături de observatori din partea Adunării Parlamentare a OSCE, Parlamentului European și Oficiului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR).

Delegația va avea întâlniri cu candidații care participă la alegerile prezidențiale, cu șefii Misiunii OSCE și ai delegației UE în Republica Moldova, cu membrii Comisiei juridice a Parlamentului Moldovei, cu reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale, ai Consiliului Audiovizualului și ai Congresului Autorităților Locale din Republica Moldova, precum și cu reprezentanți ai societății civile și mass-media, înainte de a observa scrutinul din 20 octombrie.

O echipă de experți ai Comisiei de la Veneția – grupul de experți juridici independenți ai Consiliului Europei – va oferi sprijin juridic în timpul vizitei.

Conferință de presă comună

O conferință de presă comună este programată pentru luni, 21 octombrie, la ora 15:00, în Chișinău (locul urmează să fie specificat).


*     *       *

16.10.2024

Congresul solicită investiții în comunități mai prietenoase pentru vârstnici

Anul 2024 va marca momentul în care Europa va avea mai multe persoane cu vârsta de peste 65 de ani decât cele cu vârsta sub 15 ani, iar majoritatea statelor membre ale Consiliului Europei sunt afectate de această tendință. Aceste schimbări demografice au consecințe importante, în special pentru autoritățile locale și regionale, care se confruntă cu o nevoie tot mai mare de a crea spații publice mai accesibile, de a dezvolta servicii sociale mai elaborate și de a implementa politici de îmbătrânire activă. Pentru a asigura autonomia și calitatea vieții persoanelor în vârstă în acest context, sunt necesare răspunsuri multidimensionale și multilevel.

Aceasta a fost concluzia unui raport al Congresului prezentat de co-raportoarele Carla Dejonghe (Belgia, ILDG) și Joanne Laban (Regatul Unit, ECR), în cadrul unei dezbateri pe tema „comunităților în curs de îmbătrânire”, desfășurate în timpul celei de-a 47-a sesiuni a Congresului Autorităților Locale și Regionale, pe 16 octombrie 2024.

Raportul a cerut investiții în autonomia persoanelor vârstnice la nivelul comunităților locale, promovarea muncii de voluntariat și a inițiativelor comunitare, precum și îmbunătățirea condițiilor de muncă și a competențelor îngrijitorilor formali și informali, care sunt deseori femei. Guvernele naționale au fost invitate să dezvolte programe specifice de sprijin pentru autoritățile locale și regionale, care sunt adesea responsabile pentru furnizarea sau supervizarea serviciilor de îngrijire pe termen lung. De asemenea, guvernele au fost îndemnate să asigure finanțare suficientă pentru aceste sisteme, inclusiv prin fonduri de egalizare destinate depășirii diferențelor teritoriale, și să creeze un context național favorabil muncii în sectorul de îngrijire.

Co-raportoarele au subliniat importanța implicării persoanelor vârstnice în îmbunătățirea serviciilor destinate generației lor și utilizarea măsurilor inovatoare, cum ar fi soluțiile bazate pe tehnologiile informaționale, pentru a le păstra independența.

Un invitat la dezbatere, primarul orașului Porto (Portugalia), Rui Moreira, a prezentat angajamentul orașului său pentru dezvoltarea unor comunități mai prietenoase pentru vârstnici și numeroasele inițiative întreprinse de Porto în ultimii ani ca oraș membru al Rețelei Globale a OMS pentru Orașe și Comunități Prietenoase pentru Vârstnici, încurajând membrii Congresului să se alăture acestei mișcări globale.

The WHO Global Network for Age-friendly Cities and Communities este o inițiativă lansată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 2010, care își propune să sprijine orașele și comunitățile din întreaga lume în crearea de medii care să fie prietenoase și accesibile persoanelor în vârstă.

Obiectivele principale ale rețelei sunt:

  1. Promovarea incluziunii sociale: Dezvoltarea comunităților care să permită persoanelor vârstnice să participe activ în viața socială, economică și culturală.
  2. Adaptarea mediului fizic și social: Asigurarea că orașele sunt proiectate pentru a răspunde nevoilor persoanelor vârstnice prin accesibilitate, infrastructură adecvată și servicii esențiale, inclusiv transport public, locuințe adaptate și spații publice sigure.
  3. Îmbunătățirea sănătății și bunăstării: Oferirea de acces la îngrijiri medicale și servicii de sănătate preventivă care să sprijine un stil de viață activ și sănătos pentru persoanele vârstnice.
  4. Crearea de oportunități pentru îmbătrânirea activă: Stimularea participării și contribuției persoanelor în vârstă la activități economice, politice, civice și de voluntariat.

Beneficiile aderării la rețea:

  • Orașele și comunitățile membre primesc sprijin tehnic, acces la bune practici și resurse pentru a implementa inițiative prietenoase pentru vârstnici.
  • Membrii pot face schimb de experiențe și colabora cu alte orașe și comunități din rețea.

Aceste inițiative contribuie la o mai bună calitate a vieții pentru persoanele în vârstă, permițându-le să rămână active și implicate în comunitățile lor.

*      *      *

15.10.2024

Oprirea violenței împotriva femeilor: Un nou raport subliniază necesitatea evaluării riscurilor pentru a proteja femeile de violență

Grupul de Experți în combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice (GREVIO) a publicat al 5-lea raport general de activități pentru 2023, care prezintă principalele realizări ale activității sale și include o secțiune tematică despre „rolul și importanța evaluării riscurilor și gestionării riscurilor în prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor”.

În perioada de raportare a anului trecut, GREVIO a publicat șapte rapoarte de evaluare inițială (Luxemburg, Croația, Macedonia de Nord, Irlanda, Grecia, Republica Moldova și Liechtenstein). De asemenea, a început primele vizite tematice de evaluare pe tema „Construirea încrederii prin oferirea de sprijin, protecție și justiție” și a asistat la ratificarea Convenției de la Istanbul de către Uniunea Europeană.

Sursa

Detalii

*     *      *

14-17.10.2024

Congresul Autorităților Locale și Regionale: 10 ani de implicare a tinerilor și Protecția patrimoniului cultural al Ucrainei


Între 15 și 17 octombrie 2024, la Strasbourg, a avut loc cea de-a 47-a sesiune a Congresului Autorităților Locale și Regionale din cadrul Consiliului Europei. În această sesiune, s-au dezbătut subiecte esențiale precum protejarea patrimoniului cultural al Ucrainei în contextul războiului și provocările majore cu care se confruntă autoritățile locale și regionale din Europa.

Un moment important al Congresului a fost dezbaterea dedicată aniversării a 10 ani de la inițiativa "Rejuvenating Politics", care vizează integrarea tinerilor în viața democratică la nivel local și regional.

De asemenea, au fost discutate provocările legate de îmbătrânirea populației, economia circulară, și rolul reprezentanților locali în protecția drepturilor omului și reconstrucția Ucrainei.


*     *    *

11-12.10.2024

Comisia de la Veneția și-a desfășurat sesiunea plenară

Comisia de la Veneția a Consiliului Europei și-a desfășurat cea de-a treia sesiune plenară anuală la Veneția, în perioada 11-12 octombrie. Printre punctele importante de pe agendă s-au numărat două opinii privind statul de drept în Polonia, referitoare la proiectele de modificare a Legii privind Procuratura și la standardele europene care reglementează statutul judecătorilor. 

Comisia de la Veneția, de asemenea, a adoptat trei opinii privind Armenia, care se concentrează pe proiectele de modificare a Codului Judiciar al Armeniei (privind evaluările judiciare), proiectele de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală referitoare la colectarea probelor fără consimțământ în investigațiile penale, precum și proiectele de legi care modifică și completează Legea privind Mass-Media și Codul Civil.

Agenda a inclus și două opinii privind Kârgâzstan, care se concentrează pe Legea nr. 72 ce modifică Legea privind organizațiile non-profit și pe proiectele de modificare a Codului de Procedură Penală referitoare la cauțiune și videoconferințe în procesele penale.

La 12 octombrie, Comisia a fost informată despre participarea Comisiei de la Veneția în misiuni de observare electorală ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în scopul furnizării de consultanță juridică pentru Republica Moldova, în legătură cu alegerile prezidențiale și referendumul constituțional, din 20 octombrie 2024.

Sesiunile plenare sunt închise publicului, dar toate opiniile adoptate și alte rapoarte vor fi publicate la începutul săptămânii viitoare pe site-ul Comisiei de la Veneția. Consultați agenda pentru mai multe detalii.

Sursa
Agenda sesiunii Comisiei de la Veneția

*     *     *

08.10.2024

Judecători și procurori instruiți cu privire la investigarea și examinarea finanțării ilegale a partidelor politice și a campaniilor electorale

Aproximativ 25 de judecători și procurori au participat la un atelier de formare specializat privind investigarea și examinarea finanțării ilegale a partidelor politice și a campaniilor electorale. Sesiunea de formare de o zi, desfășurată la Institutul Național al Justiției, a abordat subiecte esențiale, cum ar fi cadrul juridic pentru finanțarea politică, metodele de investigare a încălcărilor electorale și explorarea practicilor actuale în materie de corupție electorală și cumpărare de voturi.

Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Falk Lange, și-a exprimat satisfacția cu privire la colaborarea continuă dintre principalii parteneri naționali. „Subiectul acestui seminar este extrem de util și va ajuta judecătorii, procurorii și alți profesioniști să investigheze mai bine încălcările financiare care, din păcate, apar nu numai în timpul perioadelor electorale, ci și între alegeri - cum ar fi finanțarea politică ilegală”, a declarat Falk LANGE.

Procurora șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a subliniat importanța discutării cazurilor de finanțare ilegală și corupție electorală și a descris aceste cazuri ca fiind „sensibile”.

„Este un subiect sensibil, pentru că sunt unele infracțiuni foarte evidente, în care toată societatea este de acord asupra pedepsei care ar trebui să fie. Când este vorba de o crimă, este un caz alb-negru și este clar că persoana care a comis-o trebuie să răspundă. Dar atunci când vorbim despre corupție într-un context electoral, este o problemă mult mai sensibilă. Este important să discutăm toate aspectele specifice, iar acest seminar este o ocazie excelentă de a face acest lucru. Sper că vom învăța cu toții lucruri pe care le putem aplica în cazuri concrete”, a declarat Veronica Dragalin.

Consultantul Consiliului Europei, formatorul Institutului Național al Justiției și vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale au împărtășit cazuri și metode proeminente actuale din Moldova, precum și jurisprudența relevantă a CEDO și diverse experiențe ale unor state europene (Lituania, Finlanda și România).

Instruirea a fost organizată în cadrul Proiectului Consiliului Europei Îmbunătățirea practicilor electorale în Republica Moldova, Faza III, în parteneriat cu Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova și Institutul Național al Justiției.


*     *     *

04.10.2024

CEC își consolidează abilitățile de comunicare înaintea alegerilor din 2024

Aproximativ 15 reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale (CEC) și-au îmbunătățit abilitățile de comunicare în situații de criză în pregătirea pentru Alegerile Prezidențiale și Referendumul Constituțional Republican legat de UE (20.10.2024), în cadrul unui seminar organizat de Oficiul Consiliului Europei în Chișinău.

Participanții au fost familiarizați cu Planul de Comunicare al CEC, ajustat cu asistența Consiliului Europei la sfârșitul lunii august 2024. Instruirea a pus accentul pe importanța identificării potențialelor crize de imagine și gestionarea eficientă a acestora, atât în timpul alegerilor, cât și ulterior.

În acest sens, consultantul Consiliului Europei a prezentat 16 studii de caz privind atacuri de comunicare și crize de imagine care au avut loc începând cu 1 august 2024. El a evidențiat criteriile pentru identificarea, pregătirea și reacționarea la aceste crize folosind abordări simetrice și asimetrice, precum și abordarea potențialelor surse de atacuri mediatice.

Obiectivele principale ale asistenței de comunicare a Consiliului Europei sunt sprijinirea CEC în protejarea credibilității sale, capacitatea de a influența pozitiv relatările publice și de a acționa într-un mod mai transparentă și deschisă față de toți actorii electorali.

Activitatea a fost realizată de Proiectul Consiliului Europei „Îmbunătățirea Practicilor Electorale în Republica Moldova”, Faza III, în parteneriat cu Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova.

*     *     *

30.09 -04.10.2024

Sesiunea de toamnă a APCE 2024: Sesiune dedicată apărătorilor drepturilor omului și provocărilor globale

Ceremonia de decernare a Premiului pentru Drepturile Omului Václav Havel 2024 – care onorează apărătorii excepționali ai drepturilor omului din întreaga lume – a fost un moment deosebit al sesiunii de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care se desfășoară la Strasbourg între 30 septembrie și 4 octombrie 2024. Premiul Václav Havel pentru Drepturile Omului, ediția a doisprezecea a fost acordat personalității politice de frunte din Venezuela și apărătoarei drepturilor omului María Corina Machado. Premiul, în valoare de 60.000 de euro, a fost prezentat în cadrul unei ceremonii speciale în ziua deschiderii sesiunii plenare de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) la Strasbourg.


Alte puncte importante au inclus dezbateri privind detenția și condamnarea lui Julian Assange și efectele lor îngrijorătoare asupra drepturilor omului; despre a 90-a aniversare a Holodomorului – Ucraina se confruntă din nou cu amenințarea genocidului. A avut loc o dezbatere despre abordarea europeană comună pentru a soluționa traficul de migranți și pentru a clarifica soarta migranților, refugiaților și solicitanților de azil dispăruți.

Dezbateri au avut loc în baza unui raport despre propagandă și libertatea de informare în Europa. Propaganda poate fi folosită pentru a manipula opinia publică și pentru a amenința valorile noastre comune și demnitatea umană, precum și buna funcționare a sistemelor noastre democratice, afectând dezvoltarea opiniilor libere și participarea cetățenilor informați la dezbaterile și deciziile publice.

Raportul subliniază necesitatea de a aborda propaganda dăunătoare în mod eficient și într-o manieră mai coordonată; solicită statelor să nu limiteze răspunsul lor doar la restricții, care ar putea deveni un instrument de a reduce la tăcere vocile critice și opoziția, ci să dezvolte strategii holistice care să protejeze libertatea de exprimare și libertatea de informare. Rolul autorităților de reglementare independente, colaborarea sectorului media și a internetului și un peisaj mediatic independent și pluralist, inclusiv media de serviciu public finanțată adecvat, sunt fundamentale pentru a contracara propaganda dăunătoare și pentru a susține o societate democratică.

Este esențial să se construiască încrederea în instituții și ca publicul să fie informat cu date fiabile în privința chestiunilor de interes public. Transparența privind proprietatea și sursele financiare ale media trebuie îmbunătățită, iar accesul egal la informații și media, precum și alfabetizarea informațională, trebuie încurajate. Parlamentarii au adoptat Rezoluția 2567 privind propaganda și libertatea de informare în Europa


De asemenea, au fost solicitări pentru dezbateri urgente cu privire la „Situația deteriorată a drepturilor omului, statului de drept și democrației în Azerbaidjan”, despre „Persoanele dispărute din cauza războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei: prizonieri de război și civili în captivitate” și despre „Situația de urgență în domeniul sănătății și umanitară a femeilor și copiilor din Gaza”.

Noul Secretar General al Consiliului Europei, Alain Berset, a subliniat rolul crucial al Consiliului Europei într-un discurs din timpul sesiunii plenare de toamnă a Adunăriiîn contextul sărbătoririi a 75 de ani de la înființarea sa, în garantarea unui viitor de pace, stabilitate, prosperitate, securitate și demnitate pentru cetățenii Europei. De asemenea, el a evidențiat cele trei priorități ale mandatului său: sprijinul pentru Ucraina, acțiuni pentru revitalizarea democrației și susținerea unității familiei europene în toată diversitatea sa.

„Într-o lume afectată de forțe centrifuge, unde mișcările divergente par să câștige teren în acest moment, trebuie să lucrăm pentru a reveni la o convergență mai puternică. Și pentru a atinge această convergență, trebuie să ne menținem adevărul și valorile. Dialogul este de o importanță capitală. Un dialog între cei 46 de membri ai Consiliului Europei, pe care tocmai i-am descris ca egali mândri. Este un dialog interinstituțional, atât formal, cât și informal, în cadrul Consiliului Europei. Și este un dialog care respectă diversitatea, dar este profund ancorat în fundațiile formate de valorile noastre”, a adăugat el.

El a menționat, de asemenea, un plan de acțiune pentru promovarea democrației, în scopul revitalizării procesului democratic, precum și posibilitatea de a organiza un summit al șefilor de stat și de guvern în mod regulat.

Ministrul de Externe al Republicii Macedonia de Nord, Timcho Mucunski, de asemenea s-a adresat Adunării. Ministrul de Externe lituanian Gabrielius Landsbergis, președintele Comitetului Miniștrilor, va prezenta comunicarea tradițională din partea acestui organism și va răspunde întrebărilor membrilor.

Au avut loc și dezbateri pe tema activităților Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru implementarea Declarației de la Reykjavik, cu o declarație din partea guvernatorului băncii, Carlo Monticelli; privind onorarea obligațiilor și angajamentelor de către Bosnia și Herțegovina; despre riscurile și oportunitățile metaversului; și despre garantarea dreptului oamenilor la hrană.

Din componența delegației conduse de deputatul Ion Groza, șeful delegației naționale la APCE, fac parte deputații Andrian Cheptonar și Constantin Starîș.