Faceți căutări pe acest blog

Noutăți CoE-RM - Aprilie 2025

29-30.04.2025

Delegația Comisiei de la Veneția se documentează despre proiectul de lege cu privire la sistemul judecătoresc anticorupție

O delegație a Comisiei de la Veneția efectuează, în perioada 29 – 30 aprilie 2025, o vizită de documentare în Republica Moldova. Aceasta este organizată cu scopul pregătirii opiniei de follow-up pe marginea proiectului legii cu privire la sistemul judecătoresc anticorupție și modificarea unor acte normative.

Membrii delegației au planificate discuții cu deputații din majoritatea și opoziția parlamentară. De asemenea, agenda conține include întrevederi cu reprezentanții sistemului judecătoresc și ai Procuraturii.

În mod special, discuțiile sunt axate pe amendamentul înregistrat de președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Veronica Roșca, care ajustează prevederile proiectului de lege în conformitate cu avizele recepționate și propunerile expuse în cadrul consultărilor publice. Astfel, se propune instituirea unor instanțe judecătorești specializate – Colegiul specializat anticorupție al Judecătorii Chișinău și completele specializate anticorupție ale Curții de Apel Centru. Potrivit autorilor, constituirea unor complete anticorupție distinse în cadrul colegiilor deja existente necesită eforturi mai mici și este mai puțin costisitoare decât crearea unui colegiu separat.

Judecătorii care vor activa în Colegiul specializat al Judecătorii Chișinău și în completele anticorupție ale Curții de Apel Centru vor examina cauzele care vizează infracțiunile de corupție la nivel înalt și cele conexe actelor de corupție. La fel, vor efectua controlul judiciar al actelor Autorității Naționale de Integritate, prin care se constată diferențăa substanțială între veniturile obținute, cheltuielile realizate și averea dobândită.

Proiectul de lege cu privire la sistemul judecătoresc anticorupție și modificarea unor acte normative a fost votat în prima lectură la 30 noiembrie 2023. Anterior, Comisia de la Veneția a mai expus o opinie asupra acestei inițiative legislative.

*     *     *

16.04.2025

Republica Moldova: Lansarea Academiilor Regionale pentru creșterea participării civice la procesul decizional

În cadrul proiectului său de promovare a participării civice la procesul decizional politic, Congresul a lansat Academii Regionale în Republica Moldova pentru liderii autorităților locale și pentru societatea civilă.

În prima Academie Regională, organizată de Centrul de Expertiză pentru Guvernanță Multinivel și Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) la Bălți, în perioada 7-8 aprilie 2025, lideri locali și reprezentanți ai societății civile din 10 municipalități din nordul țării au făcut schimb de bune practici și abordări inovatoare pentru implicarea societății civile, testarea de noi metode și consolidarea consultărilor cetățenești și a bugetării participative. Ei au identificat gestionarea deșeurilor, bugetarea locală și problema câinilor vagabonzi ca fiind principalele preocupări care pot fi abordate eficient printr-o participare comunitară sporită.

Următoarele Academii Regionale sunt planificate pentru 5-6 mai la Chișinău și 7-8 mai la Cahul, pentru regiunile Centru și Sud ale țării. În cadrul acestor evenimente, experți ai Consiliului Europei din Bosnia și Herțegovina, Cehia, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Regatul Unit vor prezenta standarde și instrumente europene pentru planificarea participării incluzive, organizarea de consultări comunitare inovatoare, Adunări Cetățenești locale și jocul interactiv UChange. Ulterior, Centrul de Expertiză va oferi asistență tehnică autorităților locale care doresc să își consolideze procesele de participare civică.

Academia Regională pentru Participare Civică a fost organizată în cadrul proiectului „Promovarea Participării Civice în Procesul Decizional Politic în Republica Moldova – Faza I”, implementat de Centrul de Expertiză pentru Guvernanță Multinivel al Congresului Autorităților Locale și Regionale, în cadrul Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025-2028.

*     *     *

07-09.04.2025

Conferința ONG-urilor Internaționale solicită Consiliului Europei și statelor membre să acționeze pentru protejarea spațiului civic

Conferința ONG-urilor Internaționale (CINGO) și-a desfășurat Adunarea Generală în perioada 7-9 aprilie (agenda) și a adoptat o serie de texte. Printre acestea, o Recomandare privind restrângerea spațiului civic și evoluțiile politice actuale, care solicită Consiliului Europei și statelor sale membre să ia măsuri ferme pentru a contracara efectele regresului democratic asupra societății civile, inclusiv:
  • să asigure că noul Pact Democratic este orientat spre participarea cetățenilor și extinderea spațiului civic;
  • să integreze protecția spațiului civic în toate procesele Consiliului Europei și să asigure un acces facil pentru actorii societății civile în ceea ce privește depunerea plângerilor și solicitarea de sprijin;
  • să pregătească un instrument juridic privind măsurile naționale pentru crearea de stimulente financiare și alte forme de sprijin pentru organizațiile societății civile și apărătorii drepturilor omului;
  • să instituie un mecanism de primire și urmărire a plângerilor referitoare la societatea civilă și apărătorii drepturilor omului, primite de la Conferința ONG-urilor Internaționale, inclusiv un proces de soluționare a cererilor urgente de intervenție pentru protecția persoanelor și organizațiilor vizate și pentru a opri evoluțiile legislative naționale îngrijorătoare;
  • să reacționeze ferm la încălcările spațiului civic în statele membre.
CINGO a ascultat, de asemenea, diverse mărturii ale reprezentanților societății civile din Georgia despre situația tot mai degradată din țară, precum și mărturii ale reprezentanților societății civile și mass-media din Ucraina, anterior reținuți de autoritățile ruse. Conferința a adoptat o recomandare adresată Consiliului Europei privind războiul de agresiune continuu al Federației Ruse împotriva Ucrainei.

De asemenea, Conferința a emis următoarele declarații:
  • pentru eliberarea imediată a primarului Istanbulului și revenirea la respectarea drepturilor omului și a statului de drept în Turcia (propunere a Asociației Europene a Tinerilor Avocați);
  • privind strategia UE de combatere a sărăciei anunțată recent (propunere a Comitetului pentru Carta Socială Europeană și mecanismele sale de monitorizare);
  • o declarație cu titlul „Securitatea internă și gestionarea frontierelor în contextul migrației: Respectarea drepturilor omului este esențială”.
CINGO a decis, de asemenea, să înființeze un nou Comitet pentru Anul Internațional al Voluntariatului 2026, care va marca și cea de-a 50-a aniversare a înființării CINGO.

Documentele adoptate și raportul rezumat al sesiunii sunt publicate pe pagina web a sesiunii de primăvară, imediat ce devin disponibile.

Sursa

*     *     *

09.04.2025

Judecători și procurori din Republica Moldova, instruiți cu privire la investigarea finanțării politice ilegale

Aproximativ 25 de judecători și procurori din diferite regiuni ale Republicii Moldova, reprezentând judecătoriile raionale și procuraturile din zone precum Chișinău, Bălți, Ungheni, Cimișlia, Rezina și Anenii Noi, au luat parte activă la o instruire specializată privind investigarea și examinarea finanțării politice ilegale. Sesiunea de instruire de o zi a acoperit subiecte critice, cum ar fi cadrul juridic pentru finanțarea politică, metodele de investigare a încălcărilor electorale și explorarea practicilor actuale în domeniul corupției electorale și al cumpărării voturilor.

Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Falk LANGE, a subliniat importanța combaterii finanțării ilicite și a interferenței străine în alegeri. El a evidențiat lecțiile învățate din evenimentele electorale recente din Moldova, alegerile prezidențiale din 2024 și referendumul constituțional republican legat de UE. „Aceste experiențe subliniază necesitatea integrității financiare, a securității cibernetice și a măsurilor împotriva dezinformării și discursului instigator la ură în procesele electorale. Necesitatea de a combate finanțarea ilicită și interferența străină răuvoitoare este subliniată de Parlament, Curtea Constituțională a Republicii Moldova și, de asemenea, înregistrată de misiunile internaționale de observare a alegerilor, inclusiv APCE și OSCE/ODIHR”, a declarat Falk LANGE.

Consultantul Consiliului Europei Óscar Sánchez MUÑOZ, membru supleant al Comisiei de la Veneția, a împărtășit informații privind practicile naționale și internaționale de sancționare, inclusiv în statele membre ale Uniunii Europene. Consultanții locali ai Consiliului Europei și-au împărtășit experiența privind investigarea cazurilor de finanțare ilicită a partidelor politice, concurenților electorali, grupurilor de inițiativă și campaniilor electorale. Participanții au avut posibilitatea să facă schimb de opinii și cu reprezentanții Comisiei Electorale Centrale. Organizate în mod tradițional înaintea campaniilor electorale, aceste tipuri de cursuri contribuie la consolidarea competențelor judecătorilor și procurorilor din 2020. Acest efort face parte din seria de instruiri pentru organele de drept menite să asigure integritatea viitoarelor alegeri parlamentare din 2025 în Moldova.

Activitatea a fost desfășurată în colaborare cu Institutul Național al Justiției și Comisia Electorală Centrală în cadrul Proiectului „Îmbunătățirea practicii electorale în Republica Moldova (IEPRM) 2025-2028, parte a Planului de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025-2028.

*     *     *

09.04.2025

Invocând Rusia, APCE îndeamnă la reziliență împotriva „interferenței străine” menite să submineze democrația în Europa

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a îndemnat țările europene să-și consolideze reziliența împotriva „interferenței străine” care urmărește să submineze democrația în Europa – făcând apel la transparență în guvernare și politică, instituții democratice puternice și o cetățenie informată și educată, atentă la tacticile de manipulare din mass-media.

Prin aprobarea unei rezoluții bazate pe un raport elaborat de Zanda Kalniņa-Lukaševica (Letonia, PPE/CD), Adunarea a avertizat că Europa este vizată de „interferențe intenționate, ascunse și manipulative din partea unor puteri străine, a intermediarilor acestora sau a unor actori privați”, cu scopul de a submina suveranitatea, de a destabiliza sistemele politice și de a slăbi încrederea publică.

Adunarea a remarcat escaladarea bruscă a interferențelor ostile provenite din Rusia de la începutul războiului său de agresiune la scară largă împotriva Ucrainei. A condamnat tentativele de a perturba procesele electorale și democratice din întreaga Europă, descriind această escaladare drept parte a unui model mai amplu care vizează slăbirea fundamentelor societăților democratice.

Subliniind că eforturile de contracarare a interferențelor străine trebuie să se bazeze pe respectarea drepturilor omului, parlamentarii au susținut o „abordare la nivelul întregii societăți” – implicând guverne, parlamente, autorități locale, întreprinderi private, jurnaliști, societatea civilă și cetățenii. Printre recomandările specifice formulate de Adunare, s-a subliniat că societățile reziliente, instituțiile democratice puternice, o societate civilă activă și informată, precum și o guvernare transparentă, rămân cele mai eficiente mijloace de apărare împotriva interferenței străine.

Sursa
Documente:  Rezoluție 2593, Recomandare 2292

*     *     *

07-08.04.2025

Funcționarii electorali și-au îmbunătățit abilitățile de comunicare în pragul alegerilor parlamentare din 2025

Funcționarii electorali din Republica Moldova și-au consolidat abilitățile de comunicare și interacțiune în pregătirea alegerilor parlamentare din 2025, printr-un atelier de două zile axat pe implicarea publică eficientă și colaborarea internă.

Instruirea, condusă de consultanți naționali și internaționali ai Consiliului Europei, a ajutat participanții să-și îmbunătățească cunoștințele și abilitățile necesare pentru a interacționa mai eficient cu mass-media, partidele politice, observatorii electorali, alegătorii, precum și pentru a consolida cooperarea internă între funcționarii electorali.

Aproximativ 50 de participanți au luat parte la inițiativă, inclusiv membri ai Comisiei Electorale Centrale, ai Aparatului acesteia și președinți ai consiliilor electorale de circumscripție. Atelierul a inclus sesiuni interactive despre vorbirea în public, comunicarea internă și designul comportamental, gestionarea audienței dificile, dezvoltarea competențelor interpersonale precum empatia, co-crearea comportamentală. Pe baza unui sondaj realizat în timpul instruirii, consultanții Consiliului Europei vor formula propuneri și sugestii pentru îmbunătățirea interacțiunii instituționale și interpersonale în cadrul administrației electorale, aspect esențial în perspectiva alegerilor parlamentare din 2025 din Republica Moldova.

Activitatea este desfășurată în cadrul Proiectului „Îmbunătățirea practicii electorale în Republica Moldova (IEPRM) 2025–2028”, parte a Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025–2028.


*     *     *

07.04.2025

Alain Berset: „Sănătatea este cel mai de preț dar al nostru și o preocupare majoră pentru toți europenii.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății (7 aprilie), Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a făcut următoarea declarație:

„Sănătatea este cel mai de preț dar al nostru — și o preocupare majoră pentru toți europenii.

Pentru Consiliul Europei, sănătatea este, de asemenea, un drept fundamental al omului, protejat de cele două tratate principale în domeniul drepturilor omului: Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Carta Socială Europeană. Acest drept aparține tuturor cetățenilor din cele 46 de state membre, indiferent de vârstă, gen, orientare sexuală, identitate de gen, caracteristici sexuale, dizabilitate, origine etnică sau națională, rasă, religie, limbă, venit sau mediu de proveniență.

Inegalitățile în creștere, schimbările demografice, degradarea mediului și dezvoltarea rapidă a tehnologiilor digitale în domeniul sănătății pun la încercare sistemele de îngrijire a sănătății și de protecție socială. În acest context provocator, Consiliul Europei își intensifică eforturile pentru a proteja sănătatea și a apăra drepturile omului care depind de aceasta.

Mai mult ca oricând, îngrijirea sănătății înseamnă încredere, siguranță și acces — și acest lucru impune o abordare holistică.

Ca parte a răspunsului nostru, Convenția-cadru a Consiliului Europei privind Inteligența Artificială obligă statele să ia în considerare impactul inteligenței artificiale pe tot parcursul ciclului său de viață, asigurându-se că inovația nu se face niciodată în detrimentul sănătății oamenilor.

De aceea, Consiliul Europei abordează provocările din domeniul sănătății pe mai multe fronturi: de la combaterea răspândirii produselor medicale falsificate și a traficului de organe, la stabilirea de standarde obligatorii de calitate pentru medicamentele pe care le luăm și pentru îngrijirea pe care o primim, până la garantarea accesului la protecția sănătății și investiții în proiecte care aduc îngrijirea mai aproape de cei care au cea mai mare nevoie de ea.

Sprijinim statele în protejarea faunei sălbatice, a ecosistemelor și a peisajelor, deoarece un mediu sănătos joacă un rol esențial în sănătatea fizică și mentală a oamenilor.

Întrucât Ziua Mondială a Sănătății din acest an se concentrează asupra mamelor și copiilor, să ne amintim că dreptul la sănătate nu este un privilegiu pentru câțiva, ci o responsabilitate a noastră, a tuturor.

În această zi și în fiecare zi, să reafirmăm că un sistem de îngrijire a sănătății echitabil și de calitate este esențial pentru o democrație sănătoasă — o democrație pe care trebuie să o protejăm împreună.”

*     *     *

07-11.04.2025

Sesiunea de primăvară a APCE se axează pe subiecte urgente ce vizează situația democrației, statului de drept și drepturilor omului în Europa

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) se reunește în sesiunea sa de primăvară la Strasbourg, în perioada 7–11 aprilie 2025, pentru a discuta o serie de subiecte urgente ce vizează situația democrației, statului de drept și drepturilor omului în Europa.

Printre dezbaterile urgente și proiectele propuse de rezoluții și recomandări, se remarcă:

  • Situația din Georgia, inclusiv contestarea acreditivelor delegației parlamentare georgiene, pe fondul îngrijorărilor legate de alegerile parlamentare și degradarea standardelor democratice  Doc. 16141 (2025);
  • Arestatea primarului Istanbulului și situația drepturilor omului în Turcia;
  • Blocada umanitară din Gaza și apelul pentru un încetare a focului imediată;
  • Necesitatea răspunderii internaționale pentru crimele comise în războiul din Ucraina;
  • Proteste în Serbia și erodarea libertății de întrunire în Ungaria;
  • Interferența străină ca amenințare la adresa securității democratice în Europa Doc. 16131 (2025);
  • Dezbaterea asupra corupției și respectării statului de drept în cadrul Consiliului Europei  Doc. 16138 (2025).

Sesiunea din aprilie va fi marcată de prezența unor lideri europeni, printre care:

  • Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei, care va răspunde întrebărilor membrilor Adunării;
  • Xavier Bettel, ministrul de externe al Luxemburgului și președinte al Comitetului Miniștrilor;
  • Marele Duce de Luxemburg și Xavier Espot Zamora, prim-ministrul Principatului Andorra.

De asemenea, va fi decernat Premiul Muzeului Consiliului Europei 2025, acordat Casei Limbii Basce – Euskararen Etxea din Bilbao, Spania.

Pagina sesiunii

La sesiune va participa și o delegație a Parlamentului Republicii Moldova

Delegația Parlamentului Republicii Moldova este condusă de deputatul Ion Groza, vicepreședinte al Comisiei politică externă și integrare europeană. Din componența delegației mai fac parte deputații Vlad Batrîncea, vicepreședinte al Parlamentului, Natalia Davidovici, vicepreședintă a Comisiei drepturile omului și relații interetnice, Adela Răileanu, vicepreședintă a Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media și Andrian Cheptonar, membru al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică.https://multimedia.parlament.md/delegatia-parlamentului-republicii-moldova-participa-la-sesiunea-de-primavara-a-apce-4/

*     *     *

02.04.2025

Zece ani de activitate: Platforma pentru Siguranța Jurnaliștilor a emis 2.000 de alerte privind amenințări grave la adresa libertății presei

Platforma Consiliului Europei pentru protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor marchează astăzi a zecea aniversare.

De la lansarea sa pe 2 aprilie 2015, ca rezultat al unui parteneriat între Consiliul Europei și organizații pentru libertatea presei și asociații de jurnaliști, platforma a publicat 2.025 de alerte privind amenințări grave la adresa libertății presei, cu un accent deosebit pe siguranța jurnaliștilor, în statele membre ale Consiliului Europei, Federația Rusă și Belarus.

Printre amenințările grave semnalate pe platformă se numără violența fizică și intimidarea jurnaliștilor, detenția și închiderea acestora, procesele judiciare abuzive, impunitatea crimelor împotriva jurnaliștilor, legislația restrictivă privind mass-media, supravegherea digitală, atacurile asupra independenței serviciilor publice de presă și acapararea mass-media.

Alertele sunt trimise de organizațiile partenere și notificate autorităților naționale, care sunt invitate să răspundă, detaliind măsurile preventive, de protecție sau corective luate pentru a aborda amenințarea. La data de 1 aprilie 2025, 1.622 de alerte sunt încă active, în timp ce 403 au fost rezolvate deoarece amenințarea a încetat să mai existe sau a fost remediată. În total, 735 de alerte nu au primit un răspuns din partea statelor vizate.

Din 2015, un număr de 500 de alerte au fost legate de atacuri asupra siguranței fizice și integrității jurnaliștilor – inclusiv moartea a 53 de jurnaliști sau profesioniști din domeniul mass-media. Alte 579 de alerte au vizat hărțuirea și intimidarea jurnaliștilor, 42 au fost legate de impunitate, 364 au raportat detenția și închiderea jurnaliștilor, iar 540 au semnalat alte acțiuni cu efecte descurajatoare asupra libertății presei.

Numărul alertelor a crescut constant, de la 106 alerte în 2015 la 219 în 2024. În 2025, până în prezent, au fost publicate 55 de alerte. Anul cu cel mai mare număr de alerte a fost 2022 (288). Potrivit partenerilor Platformei, această creștere reflectă un regres democratic în anumite țări și o deteriorare a climatului general al libertății presei, agravată și de pandemia de Covid-19. După 2022, numărul alertelor anuale a scăzut, dar a rămas peste nivelul anterior pandemiei.

Cele 15 organizații partenere ale Platformei sunt: ARTICLE 19, Asociația Jurnaliștilor Europeni, Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor, Uniunea Europeană de Radio și Televiziune, Centrul European pentru Libertatea Presei și Mass-Media, Federația Europeană a Jurnaliștilor, Free Press Unlimited, Index on Censorship, Federația Internațională a Jurnaliștilor, Institutul Internațional pentru Siguranța Știrilor, Institutul Internațional de Presă, Fundația Justice For Journalists, Pen International, Reporteri Fără Frontiere și Rory Peck Trust.

CoE: Protecţia jurnalismului şi a securităţii jurnaliştilor: Platformă online

https://t.ly/WKiXF