Faceți căutări pe acest blog

Noutăți CoE-RM - Aprilie - Iunie 2022

27.06.2022

CEPEJ marchează cea de-a 20-a aniversare

Timp de 20 de ani, Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) a lucrat pentru a proteja și promova drepturile omului și statul de drept întru buna funcționare a justiției.

Înființată prin Rezoluția Res(2002)12 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, CEPEJ contribuie la asigurarea faptului că serviciul public de justiție este eficient, accesibil și de mai bună calitate, punând în centru necesitățile utilizatorului și a procesului judiciar.

În linii mari, expertiza CEPEJ include deja numeroase orientări și instrumente pentru instanțe și profesioniștii din justiție, inclusiv calitatea și eficiența (16), medierea (15), e-justiția (5) și peste 20 de grupuri de indicatori bazați pe mai mult de 300 de întrebări ce permit, de asemenea, o mai bună evaluare a sistemelor judiciare. Activitatea continuă și viitoare a CEPEJ este organizată în conformitate cu un plan de acțiune planificat pentru 5 ani, dedicat „digitalizării pentru o justiție mai bună”, care a fost adoptat în decembrie anul trecut.

CEPEJ și-a marcat cea de-a 20-a aniversare în cadrul unei ceremonii, pe 27 iunie 2022, între orele 9.00 și 13.30, la Valletta (Malta), ca un cuvânt de deschidere în contextul celei de-a 38-a reuniuni plenare.

Ceremonia de aniversare a început cu o adresare online a secretarului general al Consiliului Europei, doamna Marija Pejčinović Burić, și a ministrului justiției din Malta, dr. Jonathan Attard, urmată de o sesiune de dezbatere privind provocările unui sistem judiciar digitalizat la care vor participa multe personalități marcante din comunitatea justiției. Potențialele îmbunătățiri pentru activitatea viitoare a CEPEJ au fost discutate în cadrul acestei ceremonii aniversare.

Detalii:

21.06.2022

Vizită de monitorizare a Congresului în Republica Moldova

O delegație a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei a efectuat o vizită de post-monitorizare în Republica Moldova la 21 iunie 2022. Delegația a examinat situația democrației locale și regionale în lumina prevederilor "Carta europeană a autonomiei locale", ratificată de Republica Moldova în 1997.

Raportorii pentru democrația locală și regională, Gunn Marit Helgesen (Norvegia, PPE/CCE) și Marc Cools (Belgia, ILDG) s-au concentrat pe evoluțiile din domeniul democrației locale și regionale care au avut loc de la adoptarea ultimului raport al Congresului în aprilie 2019 și foaia de parcurs corespunzătoare semnată în aprilie 2021. Ultima vizită de post-monitorizare a avut loc online în februarie 2022.

Delegația s-a întâlnit cu Dumitru Urdea, secretarul general al Guvernului, Dumitru Budianschi, ministrul Finanțelor, Irina Vlah, guvernatorul Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia (UTAG) și Larisa Voloh, președintele Comisiei parlamentare pentru administrație publică.

De asemenea, au avut loc discuții bilaterale cu Ion Ceban, Președintele delegației naționale a Republicii Moldova la Congres, Tatiana Badan, Președintele CALM și Viorel Furdui, Director Executiv CALM.

Republica Moldova a ratificat Carta Europeană a Autonomiei Locale în 1997. Țările care au ratificat Carta sunt obligate de prevederile acesteia. Carta cere respectarea unui număr minim de drepturi, care formează fundamentul european al autonomiei locale. Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale se asigură că aceste principii sunt respectate.

Detalii:

17-18. 06.2022

Cea de-a 131-a sesiune plenară a Comisiei de la Veneția

Experții în drept constituțional au adoptat opinii cu privire la Legea presei din Azerbaidjan, independența instanțelor judiciare din Liban, amendamentele la legislația electorală din Turcia, verificarea judecătorilor și procurorilor și proiectele de amendamente la constituția Kosovo, și altele. Comisia de la Veneția și-a susținut, de asemenea, avizul său urgent cu privire la cadrul constituțional și legislativ privind referendumul și anunțurile electorale ale președintelui tunisian, Kais Saied.

La această sesiune, Republica Moldova a fost reprezentată de către secretara de stat a Ministerului Justiției, Veronica Mihailov. În plenul sesiunii, Veronica Mihailov a prezentat poziția instituțională privind cele două proiecte de legi ale Ministerului Justiției care se referă la modificarea mai multe acte normative privind sistemul judiciar (modificări infra-constituționale) și la amendamentele propuse la Legea cu privire la procuratură, în vederea executării recomandărilor anterioare ale Comisiei de la Veneția, după ce au fost supuse avizării de către Comisie.

În cadrul Sesiunii plenare, a avut loc un schimb de opinii asupra proiectelor prezentate și a concluziilor preliminare ale Comisiei de la Veneția. Proiectele de legi au fost apreciate pozitiv, fiind propuse și recomandări de îmbunătățire. În context, Republica Moldova a fost felicitată pentru eforturile de a obține statutul de țară candidată la Uniunea Europeană. Opiniile Comisiei de la Veneția pe marginea celor două proiecte de legi vor fi publicate în următoarele zile.

Detalii:

Avizul privind proiectul de modificare a legislației in domeniul sistemului judecătoresc (implementarea modificărilor constituționale care au intrat în vigoare la 1 aprilie 2022).
Opinia Comisiei este favorabilă, însă conține și câteva recomandări de îmbunătățire a proiectului.
În mod special, Comisia de la Veneția salută:
  • Eliminarea termenului inițial de 5 ani de numire în funcție a judecătorilor. În opinia Comisiei, aceasta submina independența judecătorilor;
  • Excluderea totală a implicării Parlamentului în numirea judecătorilor (adică a judecătorilor Curții Supreme de Justiție). Ea reduce riscul politizării numirilor în justiție;
  • Schimbarea componenței CSM, 6 membri vor fi judecători aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor și 6 membri - profesioniști din afara sistemului judecătoresc, care se bucură de o înaltă reputație profesională și integritate personală.
Comisia de la Veneția a făcut și următoarele recomandări principiale:
  • Excluderea Președintelui Republicii Moldova din procesul de transferare a judecătorilor la o instanță de același nivel sau la o instanță inferioară;
  • Posibilitatea ca CSM să poată respinge, printr-o decizie motivată, propunerea Colegiului pentru Selecția și Cariera Judecătorilor privind numirea președinților și vicepreședinților instanțelor;
  • Reglementarea în lege a transparenței procedurii de selectare de către Parlament a membrilor nejudecători ai CSM și introducerea unui alt mecanism de depășire a situației în care 3/5 din voturi ale deputaților (necesare pentru numire) nu sunt obținute de către candidați;
  • Limitarea posibilității revocării membrilor CSM. Aceasta ar trebui să aibă loc doar după sancționarea disciplinară sau condamnarea penală. 
CRJM reamintiste că la 1 aprilie 2022 au intrat în vigoare modificările în Constituție care au avut scopul de a spori independența și a scade dependența judecătorilor de politic. Proiectul de lege în cauză a fost elaborat pentru a da efect modificărilor constituționale.
https://crjm.org/.../modificari-constitutionale-cu.../


17.06.22

Republica Moldova depune eforturi extraordinare pentru a primi oameni care fug de război în Ucraina, dar are nevoie de resurse și expertiză suplimentare

Reprezentantul Special al Secretarului General pentru Migrație și Refugiați (SRSG) își încheie vizita de informare în Republica Moldova (13-15 iunie 2022), care s-a concentrat pe protecția refugiaților care fug de războiul din Ucraina.
Numărul sosirilor în țară a scăzut în comparație cu afluxul masiv de la începutul războiului din Ucraina, dar oamenii care sosesc acum sunt într-o situație mai vulnerabilă și există probabilitatea să rămână mai mult timp. Din cei aproape 500.000 de refugiați care au trecut granița din Ucraina, Moldova găzduiește în prezent aproximativ 80.000 de persoane, dintre care jumătate sunt copii. Aproximativ 90% dintre acești refugiați sunt găzduiți de peste 10.000 de familii locale.

La punctul de trecere a frontierei Palanca cu Ucraina și în Centrul de Cazare pentru Refugiați MoldExpo, RSSG a discutat cu refugiații care și-au exprimat recunoștința pentru ospitalitate și și-au manifestat dorința de a se întoarce acasă cât mai curând posibil. Tendința este că puțin mai mulți oameni se întorc în Ucraina decât vin.

În ultima zi a vizitei sale, la Chișinău, SRSG a abordat un eveniment de lansare privind consolidarea abilităților psihologilor, profesorilor și asistenților sociali pentru a detecta femeile și copiii cu traume de război și a le trata în mod adecvat. „Seminarul privind sprijinul psihologic pentru refugiați: întărirea capacităților profesionale” este un prim pas al unui program cu drepturi depline, care vizează în special îmbunătățirea abilităților și know-how-ului unei game largi de actori pentru a detecta victimele traficului, violenței, exploatării și abuzului, inclusiv printre cei care fug din Ucraina, și să-i trateze în mod adecvat, pe baza standardelor Consiliului Europei.

Raportul vizitei urmează să apară.



13-15.06..2022 

Vizita Reprezentantului Special al Secretarului General al Consiliului Europei pentru Migrație și Refugiați  în Republica Moldova


Reprezentantul Special al Secretarului General pentru Migrație și Refugiați (SRSG) Leyla Kayacik  va explora modul în care Consiliul Europei ar putea, prin măsuri specifice, să sprijine Republica Moldova în protejarea refugiaților care fug de război.

Sunt programate întâlniri cu autoritățile relevante, cu Ombudsmanul și Avocatul Poporului pentru Drepturile Copilului, reprezentanți ai ONG-urilor și ai organizațiilor internaționale. RSSG va vizita, de asemenea, Centrul de Cazare pentru Refugiați de la Moldexpo din Chișinău și punctul de trecere a frontierei de la Palanca.

La 15 iunie 2022, SRSG va deschide seminarul Consiliului Europei cu tema „Sprijinul psihologic pentru refugiați: consolidarea capacităților profesionale”. Necesitatea sprijinului psihologic pentru refugiați a fost identificată în cadrul ședinței extraordinare a rețelei punctelor focale în domeniul migrației cu privire la situația persoanelor care fug din Ucraina.

Detalii 


13.06.2022

MONEYVAL îmbunătățește ratingurile Moldovei ca urmare a îmbunătățirii măsurilor de prevenire a spălării banilor: un nou raport

Republica Moldova a îmbunătățit măsurile de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, demonstrând progrese bune la nivelul de conformitate cu standardele FATF (Financial Action Task Force), conchide organismul de luptă împotriva spălării banilor al Consiliului Europei, MONEYVAL, într-un nou raport lansat la 10 iunie 2022.

Pașii pozitivi întreprinși de autorități au condus la ridicarea ratingurilor țării de la „parțial conform” la „în mare măsură conform” în patru domenii legate de activitățile afacerilor și profesiilor nefinanciare desemnate, due diligence față de clienți, persoane expuse politic și țări cu risc mai ridicat. Cu toate acestea, în domeniul noilor tehnologii, unde au fost introduse noi cerințe internaționale pentru activele virtuale, ratingul Moldovei a fost retrogradat.

Detalii:

6-9 iunie 2022

Coraportorii Comisiei de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei s-au aflat într-o vizită de documentare în Republica Moldova

Coraportorii Comisiei de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei: Dna Inese LĪBIŅA-EGNERE, Letonia, Grupul Partidului Popular European (EPP/CD), Coraportor pentru onorarea obligațiilor și angajamentelor de către Republica Moldova; Dl Pierre-Alain FRIDEZ, Elveția, Grupul Socialiștilor, Democraților și Verzilor (SOC), Coraportor pentru onorarea obligațiilor și angajamentelor de către Republica Moldova;  s-au aflat în perioada 6-9 iunie 2022 într-o vizită de documentare în Republica Moldova și au avut întrevederi cu președinta țării, Maia Sandu, Președintele Parlamentului RM Igor Grosu,  cu prim-ministra, Natalia Gavrilița, precum , cu ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.  s.a 

Discuțiile au vizat situația curentă din țara noastră, în special evoluțiile ce țin de reforma justiției, combaterea corupției, funcționarea mass-mediei și a instituțiilor democratice, precum și impactul agresiunii ruse în Ucraina asupra Republicii Moldova.

Coraportorii APCE au apreciat eforturile Republicii Moldova de a reforma sistemul de justiție, în pofida situației din regiune, încurajând RM să continuie cu aceeași determinare, fără grabă, deoarece rezultatul contează. Mai mult, oficialii și-au reiterat susținerea pentru parcursul european ireversibil al R. M. menționând importanța realizării acestuia, inclusiv prin intermediul unei colaborări strânse între Republica Moldova şi Consiliul Europei.

Detalii: 




2.06.2022

GRECO îndeamnă guvernele europene să sporească transparența și responsabilitatea activităților de lobby

Guvernele europene ar trebui să sporească transparența și responsabilitatea în ceea ce privește activitățile de lobby pentru a se asigura că membrii publicului știu ce actori încearcă să influențeze deciziile politice, astfel încât riscul de practici corupte să poată fi redus, spune GRECO, organismul anticorupție al Consiliului Europei, în raportul său anual. .

Deși recunoaște că lobby-ul este o activitate legitimă care poate contribui la procesul democratic și la luarea deciziilor bine informate, GRECO reamintește că este esențial ca standardele anticorupție să fie pe deplin respectate. Acest lucru se poate realiza prin înființarea registrelor de lobby, indicând dacă contactele sunt formale sau informale, identitatea persoanelor care au fost în contact și subiectele discutate.

Cel de-al 22-lea raport general de activitate 2021 al GRECO

20.05.2022

Cea de-a 132-a Sesiune a Comitetului de miniștri al Consiliului Europei

La 20 mai 2022, în Torino (Italia) s-a desfășurat cea de-a 132-a Sesiune a Comitetului de miniștri a Consiliului Europei. La finalul unei întâlniri în care consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei figurau pe ordinea de zi, miniștrii Afacerilor Externe din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei au decis la 20 mai 2022 ca organizația să nu iasă slăbită din criză, ci, dimpotrivă, să fie întărită. Aceștia și-au reafirmat angajamentul față de valorile Consiliului Europei și ale activității acestuia în domeniul drepturilor omului, al democrației și al statului de drept și s-au angajat să garanteze sustenabilitatea organizației.

Reiterând condamnarea fermă a tuturor încălcărilor de către Rusia a drepturilor omului și a dreptului internațional, inclusiv atacurile împotriva civililor și a infrastructurii civile din Ucraina, precum și a moștenirii culturale și religioase, miniștrii au cerut Rusiei să înceteze imediat agresiunea și să-și retragă forțele de ocupație de pe teritoriul Ucrainei, eliberarea tuturor civililor răpiți, inclusiv pe cei transferați cu forța pe teritoriul Federației Ruse. Miniștrii s-au angajat să mobilizeze întreaga capacitate a Consiliului Europei pentru a asigura responsabilitatea deplină a Federației Ruse pentru încălcările drepturilor omului comise.

Aceștia au subliniat că Rusia are singura responsabilitate pentru a priva persoanele aflate sub jurisdicția sa de protecția oferită de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, începând cu 16 septembrie 2022, reiterând totodată obligația sa de a executa pe deplin hotărârile definitive ale Curții de la Strasbourg.

Comitetul Miniștrilor și-a reiterat sprijinul deplin și solidaritatea față de Ucraina și angajamentul său neclintit față de independența, suveranitatea și respectul pentru integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional. De asemenea, miniștrii au decis să adopte un Plan de acțiune ajustat pentru Ucraina (2018-2022) care să includă măsuri pentru protejarea persoanelor strămutate, sprijinirea profesioniștilor juridici, oferirea de consiliere cu privire la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, documentarea încălcărilor drepturilor omului, protejarea drepturilor copiilor, combaterea violența împotriva femeilor și traficul, protejarea grupurilor vulnerabile, inclusiv romii, și prevenirea discriminării, precum și măsuri de sprijinire a presei ucrainene și a sistemului judiciar.

În plus, miniștrii au subliniat necesitatea de a revizui prioritățile Consiliului Europei în lumina noii realități a continentului și de a consolida dezvoltarea în întreaga Europă a valorilor organizației, în special prin cooperarea cu societatea civilă, inclusiv în Rusia. și în Belarus. Pentru a asigura sustenabilitatea organizației și capacitatea acesteia de a-și îndeplini misiunea și mandatul în mod eficient, miniștrii au decis să asigure în mod colectiv resursele financiare pentru a umple golul din bugetul său 2022, în urma excluderii Rusiei la 16 martie. Comitetul Miniștrilor va lua în considerare și organizarea unui al patrulea Summit al șefilor de stat și de guvern.

Din  partea Republicii Moldova, a participat Nicu Popescu, viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și integrării europene. În intervenția sa, șeful diplomației de la Chișinău a subliniat faptul că țara noastră susține importanța respectării valorilor și principiilor europene, amintind aspirațiile care au stat la baza creării Consiliului Europei, de edificare a păcii pe continentul european și neadmiterea repetării atrocităților trecutului.https://mfa.gov.md/ro/content/vicepremierul-nicu-popescu-participat-la-cea-de-132-sesiune-comitetului-de-ministri-al

În cadrul ședinței sale, Comitetul Miniștrilor a adoptat trei recomandări:

Recomandare privind protejarea drepturilor femeilor migrante, refugiate și solicitante de azil;
Recomandare privind combaterea discursului instigator la ură;
Recomandare privind rolul culturii, moștenirii culturale și peisajului în contribuția la abordarea provocărilor globale

Mai mult

În marja celei de-a 132-a Sesiuni a Comitetului de miniștri al Consiliului Europei, viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și integrării europene Nicu Popescu a desfășurat o întrevedere cu Marija Pejčinović Burić, cu secretarul general al Consiliului Europei

https://mfa.gov.md/ro/content/intrevederea-vicepremierului-nicu-popescu-marija-pejcinovic-buric-cu-secretarul-general-al


20.05.2022

Irlanda preia președinția Comitetului de Miniștri

Irlanda a preluat de la Italia președinția rotativă a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, la reuniunea anuală a miniștrilor de externe din cele 46 de state membre ale organizației.

La predare, președintele în exercițiu al Comitetului de Miniștri – ministrul italian pentru afaceri externe și cooperare internațională, Luigi Di Maio – a oferit o privire de ansamblu asupra realizărilor țării sale în ultimele șase luni. Președintele succesor – ministrul irlandez pentru afaceri externe, Simon Coveney – a prezentat prioritățile președinției irlandeze, care se vor desfășura până în noiembrie 2022. 

Președinția Irlandei se va concentra pe 3 priorități principale:


  • Consolidarea drepturilor omului și protecția civililor în Europa
  • Promovarea democrației participative și a angajamentului tinerilor
  • Promovarea unei Europe a primirii, incluziunii și diversității
Mai mult


7.05.2022

Republica Moldova a obținut statutul de observator în cadrul Acordului parțial extins privind Observatorul de predare a istoriei în Europa

Observatorul ( https://www.coe.int/en/web/observatory-history-teaching/home) are la momentul actual 16 state membre și 2 state observatoare. Republica Moldova se alătură Observatorului pentru Predarea Istoriei în Europa într-un moment crucial din primii ani de existență; primul său raport tematic (așteptat în decembrie 2022), precum și primul său raport privind starea predării istoriei în Europa (prevăzut până la sfârșitul anului 2023) sunt în curs de elaborare. Între timp, un nou proiect comun între Uniunea Europeană și Consiliul Europei (HISTOLAB) – lansat la 1 mai 2022 – va sprijini cooperarea în domeniul educației istoriei.

Importanța lărgirii numărului de membri ai Observatorului a fost evidențiată în numeroase ocazii în cadrul primei conferințe anuale a OHTE, precum și în timpul ultimelor webinare desfășurate.

12.05.2022

În contextul în care începând cu data de 7 mai 2022 prin decizia Comitetului Director al Observatorului de predare a istoriei în Europa, Republicii Moldova i-a fost acordat statutul de observator în cadrul Acordului parțial extins privind Observatorul de predare a istoriei în Europa, pe o perioadă de un an, Ambasadoarea Daniela Cujbă a avut un schimb de opinii privind modalitatea de inițiere a cooperării țării noastre în cadrul Observatorului cu președintele Comitetului Director al Acordului parțial extins al Consiliului Europei privind Observatorul de predare a istoriei în Europa, Alain Lamassoure.
Discuțiile au vizat aspecte procedurale, inclusiv desemnarea unui reprezentant național în Comitetul Director al Observatorului, activitățile desfășurate de către Observator de la lansarea acestuia, precum și rolul important al studiului istoriei și implicit al schimbului de experiențe și cele mai bune practici între statele membre ale Acordului parțial.


05.05.2022

Lansarea raportului anual al secretarului general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić

Secretara Generală a Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić a marcat Ziua Europei 2022, făcând un apel către statele europene să-și reînnoiască eforturile în domenii precum drepturile omului, democrația și statul de drept în fața „violenței teribile și schimbărilor seismice”.

Lansând raportul său anual, Moving Forward 2022 (Mergem mai departe), Secretara Generală a condamnat agresiunea rusă împotriva Ucrainei și a lăudat „stăpânirea, curajul și determinarea” poporului ucrainean.

„Am îndrăznit să credem că astfel de imagini– astfel de realități – aparțin trecutului Europei. Ne-am înșelat. Istoria s-a întors pe continentul nostru în cel mai crud mod. Amploarea distrugerii și implicațiile geopolitice pe termen lung sunt în desfășurare”.

„Consiliul Europei este unit în solidaritatea sa cu Ucraina. Continuăm să sprijinim țara și oamenii săi și facem acest lucru prin măsuri suplimentare, adaptate, până când violența se va termina. Între timp, lucrăm cu statele membre pentru a le ajuta să sprijine refugiații ucraineni care au venit în țările lor în căutarea siguranței”.

Posted by
Labels: , , , , , , , , , , , ,