Interviuri, comentarii, opinii
Arhiva 2012-2017
19.03.2018
Petras Auštrevičius:Ajutorul UE este condiționat de aplicarea prevederilor Acordului de Asociere și a celorlalte condiții convenite cu guvernul: Un interviu la Strasbourg cu europarlamentarul lituanian (ALDE).
Mai mulți membri de top ai guvernului și parlamentului de la
Chișinău s-au deplasat la Bruxelles în ultimele săptămâni pentru a
convinge UE să îndulcească setul de condiții impuse cu un an în urmă și
să disloce cel puțin o primă tranșă din ajutorul macrofinanciar convenit
în anul 2017. Însă, așa cum a arătat și șefa Serviciului de Acțiune
Externă, Federica Mogherini la ultima reuniune de Consiliu, banii nu vor
intra in visteria guvernului de la Chișinau până când recomandările
Comisiei Veneția privind modificările legilor electorale nu vor vi
aplicate. Cel puțin. „Soluția este la Chișinău, nu la Bruxelles. Tocmai
pentru că respectăm cetățenii nu suntem de acord cu abordarea coaliției
de guvernare din Moldova. Guvernul știe foarte bine ce are de făcut
pentru ca noi să dislocăm banii. Acesta este mesajul nostru.
Politicienii de la Chișinău ar trebui să îl citească, să îl înțeleagă și
să reacționeze”, spune într-un interviu cu Europa Liberă
europarlamentarul lituanian (ALDE) Petras Auštrevičius.
Petras Auštrevičius: „Am privit concluziile privind
Moldova de la finalul ultimului Summit al Consiliului - un document
foarte serios, trebuie să precizez - un document care analizează în mod
pozitiv stadiul relațiilor dintre UE și Moldova, cu mare interes. Este important să avem un
astfel de document care să indice unde ne aflăm și progresul în procesul
de integrare. Cu adevărat, legat de asistența macrofinanciară, de care
Moldova are nevoie ca de aer, UE se ține de ce a decis, respectiv, de
acum încolo asistența macrofinanciară nu va mai fi acordată
necondiționat, ci doar după îndeplinirea condițiilor deja comunicate de
acum un an.
Condițiile noastre sunt implementarea condițiilor politice cumunicate
atunci: aplicarea recomandărilor Comisiei Veneția cu privire la legea
electorală, schimbări în mass media (mai multă independență și
echilibru), ca și lupta împotriva corupției. În acest moment, cea mai
arzătoare chestiune este legea electorală. Consiliul regretă, se spune
în documentul la care facem referire, că Republica Moldova nu a luat în
considerare recomandările Comisiei Veneția. Nu știu când va fi Moldova
pregătită să ia această decizie, dar aștept o reacție pozitivă cât de
curând de la guvernul R.Moldova.”
Interviuri pe marginea Conferinţei de securitate a Georgiei, Ucrainei şi R. Moldova, găzduită 2 martie 2018 de Chişinău.
5.03.2018
Inteviul cu directorul Institutului IDIS Viitorul despre Conferința de Securitate de la Chișinău.Igor Munteanu
2.03.2018
Jonathan Eyal: „Cred că niciun stat în Europa astăzi nu poate să vorbească serios de neutralitate”
Un interviu în exclusivitate cu directorul pentru studii de securitate internațională de la Institutul Serviciilor Unite Regale, Jonathan Eyal, .
Un interviu cu fostul ambasador american în Ucraina, în prezent director al Fundaţiei „Dinu Patriciu” din cadrul Consiliului Atlantic de la Washington., John Herbst
Un interviu cu Damon Wilson, vicepreşedinte executiv al Consiliului Atlantic, ce crede despre anunţul liderului de la Kremlin.
27.02.2018
În dialog cu președintele Comitetului european pentru drepturi
sociale (Consiliul Europei) despre ultimul său raport privind securitate
socială.
Comitetul european pentru drepturi sociale, o structură de
experți a Consiliului Europei arată în ultimul său raport că eforturile
de îmbunătățire progresivă a sistemului de securitate socială sunt
insuficiente în Moldova. Nu doar guvernul moldovean pare să nu facă o
prioritate din drepturile sociale. Studiul Comitetului arată că în
ultimii 10 ani, există un dezinteres din ce în ce mai mare al guvernelor
europene pentru ridicarea standardului de viață al cetățenilor.
Despre concluziile Consiliul pentru afaceri externe al UE
Consiliul pentru afaceri externe al Uniunii Europene își exprimă regretul că noua lege electorală din Moldova nu include unele recomandări-cheie ale Comisiei de la Veneția, se arată într-un comunicat oficial de la Bruxelles. Consiliul a dat publicității luni un document în 27 de puncte care prezintă progresele şi restanţele autorităților de la Chișinău, și reafirmă angajamentul comunității europene de a consolida asocierea politică și integrarea dintre Uniunea Europeană și Moldova, în baza Acordului de Asociere din 2016. Consiliul subliniază că e foarte important ca reformele începute în 2016 să continue, şi a repetat că libertatea presei și pluralismul de opinii sunt baza unei societăți democratice. În declarația sa de luni, Consiliul pentru afaceri externe al Uniunii Europene a spus de asemenea că investigarea fraudei bancare trebuie să continue.
26.02.2018
Alexandru Tănase: „Orice remarcă privind funcționarea instituțiilor democratice din R. Moldova este în favoarea democrației”: Dialog cu ministrul moldovean al justiției despre concluziile Consiliul pentru afaceri externe al UE privind progresele și restanțele Chiținăului în aplicarea reformelor.
Europa Liberă: Din ceea ce vorbiți Dvs. se lasă impresia că nu acceptați ca și critici dure din partea Bruxelles-ului aceste recomandări, concluzii ale Consiliului Afacerilor Externe?
Alexandru Tănase: „Orice remarcă privind funcționarea instituțiilor democratice din Republica Moldova este în favoarea democrației. În cazul de față această analiză care a fost efectuată la nivelul Uniunii Europene scoate în evidență o serie de probleme cu care se confruntă Republica Moldova. Exact aceleași probleme le cunoaștem cu toții și le acceptăm și noi. Deja este un pas înainte pentru a le soluționa. Prin urmare, toate aceste concluzii sunt în beneficiul consolidării mecanismelor democratice din țara noastră. Eu cred că toată lumea are doar de câștigat, dacă toate aceste recomandări vor fi puse în aplicare.”
Europa Liberă: Iar Republica Moldova va fi apreciată sau taxată în funcție de cum va reuși să implementeze prevederile Acordului de Asociere și acele reforme pe care și le-a asumat guvernarea?
Alexandru Tănase: „Cetățenii Republicii Moldova sunt cei care vor aprecia sau vor taxa guvernarea și care vor pune notă tuturor ca rezultat al politicilor promovate. Până la urmă, noi suntem cei care locuim în această țară și noi suntem cei care trebuie să avem cel mai mare interes ca să trăim în democrație, libertate, să trăim fără frică, să avem încredere în justiție, să avem securitatea raporturilor juridice, să ne fie garantate proprietățile ș.a.m.d. Cu mult mai mare este interesul nostru, al celor care locuim aici, decât al diplomației europene sau occidentale. Ei nu pot decât să ne scoată în evidență anumite probleme și să ne ajute prin asistența pe care ne-o oferă să depășim aceste probleme, dar rolul proactiv, totuși, ne revine nouă în acest exercițiu.”
27.02.2018
Dionis Cenușă: „Încrederea din partea Uniunii Europene nu a fost restabilită”:Interviu cu politologul de la Chișinău despre costatările și recomandările partenerilor europeni făcute guvernului moldovean.
Arta de a citi concluziile partenerilor europeni... De ce constatările și recomandările miniștrilor de Externe ale statelor membre ale UE sunt văzute atât de diferit de guvernare și de opoziție? Ce se înțelege, de fapt, din cele constatate de Consiliul European cu privire Republica Moldova în raportul prezentat în ajun? Și cum se prezintă Republica Moldova în studiul recent Indicele Parteneriatului Estic pentru 2015-2016, studiu i prezenta la Chișinău.
Europa Liberă: Consiliul pentru Afaceri Externe al Uniunii Europene a dat publicității luni un document în 27 de puncte, care prezintă progresele şi restanţele autorităților de la Chișinău, și reafirmă angajamentul comunității europene de a consolida asocierea politică și integrarea dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, în baza Acordului din 2016. Concluziile Consiliului European sunt privite diferit de către actorii politici de la guvernare și din opoziție. Dvs. cum vedeți acest document în care limbajul diplomatic oferă „un fel de amestec balansat de mesaje”, vorba Federicăi Mogherini, șefa diplomației europene?
Dionis Cenușă: „După mine, este unul din cele mai puternice documente care au fost pregătite până acum de către Uniunea Europeană cu referință la Republica Moldova. Cred că un document atât de închegat care cuprinde cele mai importante domenii unde într-adevăr avem restanțe, precum mass-media, sectorul energetic, nemaivorbind de investigațiile din sistemul bancar, nu am văzut până acum. Chiar dacă facem o comparație cu ultimele concluzii prezentate în 2016, deci, vorbim despre un document care într-adevăr este echilibrat, dar care este și bine integrat. El, practic, prezintă la zi care este situația în Republica Moldova și unde autoritățile trebuie să se concentreze cu eforturi mai concrete și un angajament bazat pe o voință politică fermă.”
26.02.2018
Federica Mogherini: în Moldova e nevoie de măsuri anticorupție, de reforma justiției și de reforme economice. Reforme!:O declarație în exclusivitate a coordonatoarei politicii externe a Uniunii Europene.
„Ceea ce ați detectat în lungile concluzi - lungi, unanime și foarte apreciate de toate statele membre concluzii - este de fapt ceea ce am modelat ca un amestec balansat de mesaje, pe care l-aș putea rezuma într-o singură propoziție, anume că Uniunea Europeană sprijină ferm Moldova și pe cetățenii ei.
Trebuie să fie clar că nu avem nici un fel de agendă politică internă, Uniunea Europeană se ocupă de instituții în beneficiul cetățenilor, asta este singura agendă pe care o avem.
Știm foarte bine, pentru că aflăm de la cetățenii Moldovei, și vedem tendințele din societate, că e nevoie ca un anumit număr de măsuri să fie luate, pentru ca sprijinul să fie credibil, și pentru a obține întregul său potențial.
Iar asta vine cu măsuri anticorupție, reforma justiției și toate măsurile pe care le-ați menționat. Reforme!
„Atâta timp cât lucrurile nu vor fi așezate într-o matcă democratică (...), Republica Moldova va fi marginală”: Un interviu cu europarlamentarul român Cristian Preda.
Cristian Preda, europarlamentar român, membru al Partidului Popular European, sugerează că guvernul de la Chişinău e puţin credibil şi că Republica Moldova se află într-o situaţie dificilă. El spune că Parlamentul European va ţine cont îndeosebi de concluziile Comisiei de la Veneţia pentru a oferi urmatoarea tranşă de credit.
Europa Liberă: Eu am reținut și ceea ce spunea șeful
Delegației Uniunii Europene la Chișinău că ar fi important în acest an
electoral în Republica Moldova să fie respectate standardele
democrației, dar așa cum spune demnitarul de la Bruxelles, Uniunea
Europeană va fi gata să dea bani Moldovei, dacă autoritățile vor
demonstra că-și respectă angajamentele, că această susținere financiară a
UE va depinde și de cum decurge procesul de descoperire a vinovaților
de furtul miliardului și s-a referit încă la un șir de alte probleme ale
țării.
Cristian Preda: „Da, e adevărat, e în interesul
Republicii Moldova, e în interesul cetățenilor săi să clarifice astfel
de mari dosare de corupție; asta se întâmplă în oricare țară europeană
și în România vedeți că au fost trimiși în închisoare foști premieri,
miniștri, responsabili politici, se confiscă averile dobândite ilegal și
se face dreptate. E un proces absolut normal într-o cultură a statului
de drept și, repet, nu e vorba de impunerea unor standarde din afară
care să fie, nu știu, semnul unui imperialism al Uniunii Europene sau al
României, cum mai spun unii apucați; e vorba, pur și simplu, de
interesul public. Banii publici nu sunt o pușculiță din care își trag
averi cei care ajung o vreme în demnități publice. Banii publici trebuie
folosiți în interesul cetățenilor – pentru școală, pentru sănătate,
pentru drumuri bune, pentru aer curat ș.a.m.d. Sunt politici publice
consacrate în acest moment în Uniunea Europeană. Cred că și cetățenii
din Republica Moldova ca oricare alt cetățean european merită toate
aceste lucruri, iar interesul politicienilor acesta trebuie să fie, nu
interesul îmbogățirii personale prin rețelele astea de influență și prin
furturi colosale cum este acest deja celebru caz al furtului
miliardului.”...
...Europa Liberă: Eu am mai auzit mai multe voci din rândul
guvernării care spuneau că în 2019, pe când România va prelua
președinția la Uniunea Europeană, Moldova ar avea șansa sau
posibilitatea să meargă cu acest dosar la Bruxelles și să ceară această
perspectivă de aderare la Uniunea Europeană. Dvs. ați scris în presa
română, am citit în weekend, cine intră în UE după ce pleacă britanicii,
dar nu ați făcut trimitere la Republica Moldova.
Cristian Preda: „Pentru că Moldova nu și-a mai
exprimat această dorință, acest deziderat. Sigur că ar fi frumos ca, în
timpul președinției românești a Consiliului Uniunii Europene, să avem un
asemenea gest venit de la Chișinău. Asta nu înseamnă că automat dosarul
este acceptat, e nevoie, dincolo de primirea lui formală, de negocierea
cu celelalte capitale din Uniunea Europeană, căci faptul că ești
președinte nu înseamnă că decizi de capul tău în afara celorlalte
capitale. Deci, dacă Moldova are de gând ca în prima parte a anului 2019
să depună o asemenea candidatură, trebuia să fi început demult
discuțiile cu toate cele 27 de capitale, exceptând Bucureștiul care, se
știe, e oricum favorabil și să convingă fiecare capitală în parte de
importanța unui asemenea gest și de fundamentul unei asemenea
solicitări. Repet, ar fi admirabil, să sperăm că e posibil și că acei
care spun astăzi acest lucru, nu uită mâine ce au vorbit.”
15.02.2018
Avem exporturi spre Uniunea Europeană mai mari ca înainte: Interviu cu directorul Agenţiei Naţionalepentru Siguranţa Alimentelor Gheorghe Gaberi
Avem exporturi și spre Uniunea Europeană mai mari ca înainte vreo 4.000
de tone pentru procesare, vreo două mii și ceva de tone pentru consum
în stare proaspătă, dar s-a mărit. La prune noi am ajuns la 20 de mii de
tone în Uniunea Europeană, s-a mărit la struguri; am valorificat dublu
cota care ni s-a dat, noi am exportat încă 10 mii de tone supracotă cu
taxe vamale plătite în Uniunea Europeană. S-a schimbat geografia
exporturilor și chiar avem o creștere. La struguri de masă am ajuns la
cifra de 80 de mii; anul trecut era sub 60, dar anul curent am avut
sporiri, majorări serioase de exporturi și la fructele procesate, și la
miez de nucă, nuci în coajă.”
08.02.2018
Paul Ivan: „E foarte important să se înțeleagă că există foarte multă seriozitate în privința cererii de aplicare reală a măsurilor” Interviu cu Europa Liberă, Paul Ivan, analist senior la European Policy Centre de la Bruxelles,
După prima vizită al Bruxelles în calitate de vicepremier pentru integrare europeană, Iurie Leancă a declarat că speră ca prima tranșă din creditul macrofinanciar de 100 de milioane de euro din partea UE să fie plătită în luna martie. Tot în luna martie, Comisia de la Veneţia urmează să spună dacă guvernul de la Chişinău respectă sau nu democrația la implementarea noului sistem electoral mixt, adoptat intempestiv vara trecută şi care a cauzat amânarea eliberării banilor din partea UE. Într-un interviu cu Europa Liberă, Paul Ivan, analist senior la European Policy Centre de la Bruxelles, a spus că amânarea ajutorului este consecinţă a luării, la Chişinău, a unor măsuri ce nu respectă principiile europene. „Nu poţi să faci ceva şi apoi să speri că în exterior totul va depinde de cum comunici sau de firmele de lobby pe care le angajezi”, a mai spus an analistul român.
02.02.2018
Lilia Zaharia: „Ne-am propus ca scop major să le vorbim oamenilor de la sate despre cum să distingă o ştire falsă de una adevărată, să-i alfabetizăm...”: Interviul cu jurnalista API despre campanie de combatere a dezinformării și știrilor false.
Ştirile false sunt o problemă nu doar pentru Moldova, dar și pentru democrațiile consacrate, precum Uniunea Europeană și Statele Unite. Recent, Asociaţia Presei Independente (API) din Moldova a lansat un nou proiect, susţinut de UE, care are drept scop să diminueze efectele manipulării şi a informaţiilor false. Cum poate fi combătută dezinformarea? Prin educarea consumatorilor, sunt convinşi autorii proiectului. Ei îşi propun să extindă în fiecare regiune a ţării cunoscuta campanie Stop Fals!, dar şi să informeze locuitorii din aproximativ 150 de sate și comune din țară cum să separe „grâul din neghină” şi să se protejeze de informațiile false și de propaganda externă şi internă.
01.02.2018
Siegfried Mureșan: „Banii vor veni când autoritățile de la Chișinău vor fi îndeplinit condițiile”: Interviu cu europarlamentarul român Siegfried Mureșan
Europa Liberă: Domnule Mureșan, Dvs. ați
spus ceva mai devreme și ați amintit despre asistența financiară care-i
este acordată Republicii Moldova în afara acestor 100 de milioane de
euro. Dvs. știți cum se folosesc fondurile europene în Moldova, aveți o
monitorizare, cunoașteți situația din primă sursă?
Siegfried Mureșan: „Cele mai bune monitorizări pe
care noi în Parlamentul European le avem sunt cele ale Curții Europene
de Conturi, care în cuvinte scurte ne spune așa: „Rezultatele care s-ar
putea obține de pe urma cheltuirii fondurilor europene în Republica
Moldova ar putea fi mai bune, s-ar putea obține mai mult pe fiecare
euro-fond european nerambursabil cheltuit în Republica Moldova”.
Și atunci, eu am decis la sfârșitul anului 2017 să propun în
Parlamentul European ca o delegație a Comisiei pentru bugete a
Parlamentului European să vină în Republica Moldova cu exact acest scop –
să evaluăm modul în care fondurile europene sunt cheltuite în Republica
Moldova, impactul pe care acestea îl au asupra vieții oamenilor și să
căutăm modalități de îmbunătățire a eficienței utilizării fondurilor
europene. Am făcut aceastăpropunere în Parlamentul European anul trecut și vă anunț acum în
premieră că Comisia pentru bugete a Parlamentului European a dat curs
propunerii mele și va vizita Republica Moldova în prima parte a lunii
aprilie.
În perioada 3-6 aprilie o delegație a Comisiei pentru bugete a
Parlamentului European se va afla în Republica Moldova exact cu acest
scop – să vedem cum sunt folosite fondurile europene, cât rămâne pentru
oameni și cum putem face să rămână mai mult pentru oameni. Ne vom
întâlni cu oameni politici, cu colegi parlamentari, cu Guvernul, cu
autorități publice, dar vom merge și în țară. Nu vom rămâne doar în
Chișinău, vom merge în țară, vom discuta cu beneficiarii de fonduri
europene, cu oameni care au aplicat pentru finanțări și au reușit să
construiască ceva, cu oameni care au aplicat fără succes pentru
finanțări. Tocmai venim și rămânem așa mult – patru zile – tocmai pentru
a ne face o imagine completă privind cheltuirea fondurilor europene în
Republica Moldova. Este cel mai amplu demers de până acum pe care
Parlamentul European l-a făcut legat de cheltuirea de fonduri europene
în Republica Moldova.”
29.01.2018
Rosian Vasiloi: „Rapoartele misiunii EUBAM arată că segmentul nistrean este unul cu cele mai multe cazuri de activități ilegale”: Un interviu cu expertul institutului IDIS Viitorul Rosian Vasiloi.p despre misiunea EUBAM.
Misiunea EUBAM de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene de către vameși din Uniunea Europeană a anunțat că se va extinde cu încă trei ani, iar o prioritate a noului mandat va fi sprijinirea controlul mixt moldo-ucrainean la toate punctele de frontieră. Corespondenta Europei Libere a stat de vorbă cu expertul institutului IDIS Viitorul pe probleme de securitate,
Europa Liberă: Cum vedeți evoluția acestui control transfrontalier? Care vor fi următorii pași?
Rosian Vasiloi: „Următorii pași sunt ca noi până la
sfârșitul acestui an cel puțin să fim prezenți în punctele de trecere cu
statut internațional pe segmentul transnistrean și dezvoltarea
patrulării comune a frontierei „verzi” a acestui segment cu toate
capacitățile de ordin organizatoric și logistic. Eu sper că autoritățile
vor găsi sursele financiare necesare pentru a închide această întrebare
pe parcursul acestui an pentru totdeauna. Iarăși, este un an electoral
și în cazul în care la sfârșitul anului vor veni forțe care nu au
orientarea spre Uniunea Europeană ne putem trezi cu anumite surprize,
inclusiv și ca reacții din partea autorităților din Ucraina, dar și aș
putea eu estima – retragerea în mod unilateral din acest control comun
din partea autorităților Republicii Moldova.”
25.01.2018
Iurie Leancă: UE esteste profund interesată în transformarea țării noastre într-o zonă de prosperitate:
Fostul premier, fost ministru de externe Iurie Leancă ocupă de curând postul de vicepremier cu integrarea europeană. El a făcut chiar prima vizită în această calitate la Bruxelles săptămâna aceasta.
Europa Liberă: S-ar părea că Moldova rămâne pe agenda Uniunii
Europene. Rămâne în ce măsură – doar pentru a vă cere și mai insistent
să continuați reformele, să duceți la bun sfârșit această modernizare a
țării? Ce să se întâmple în această relație moldo-comunitară, dle
Leancă?
Iurie Leancă: „Nu se pune problema – rămâne sau nu
mai rămâne? Moldova nicăieri nu va pleca, va rămâne mereu pe agenda
Uniunii Europene din simplul motiv că suntem țară vecină. Dar nu e doar
acest motiv pentru care Uniunea europeană nu doar că urmărește
evoluțiile din Republica Moldova, dar și este profund interesată în
transformarea țării noastre într-o zonă previzibilă, într-o zonă de
prosperitate și într-o zonă unde funcționează valorile care și-au
demonstrat eficiența în spațiul vechi democratic, așa încât discuțiile
pe care le-am avut atât cu membrii Comisiei Europene, cât și cu
parlamentari europeni, cât și cu demnitari din cadrul Comisiei, cei care
formulează agenda comisarilor, cei care vin cu sfaturi și cunosc
situația din Republica Moldova, și asta ne arată că Uniunea Europeană
este la fel de interesată. Altceva este că m-ați întrebat dacă insistă
și mai mult pe procesul de modernizare. De fapt, obiectivul vizitei mele
la Bruxelles a fost nu doar să ascult; în linii mari eu știu care este,
și cunoaștem cu toții poziția Uniunii Europene pe domeniile-cheie de
reforme din Republica Moldova, dar am mers să vorbesc despre ce se
întâmplă în Republica Moldova și care sunt obiectivele pe termen scurt,
în primul rând, ale Guvernului reînnoit. Deci, am vorbit despre aceste
obiective, i-am informat care este aproximativ calendarul
pe tot ce înseamnă reforma justiției, operaționalizarea Agenției
Naționale de Integritate, pe procesul care acum urmează să fie imediat
inițiat de recrutare a inspectorilor de integritate, am vorbit despre
sistemul bancar și, în mod special, în ce fază ne aflăm cu investigația
bancară, am vorbit despre necesitatea unei comunicări mult mai intense,
așa cum am avut-o cu altă ocazie…”
17.01.2018
Subcomisia pentru conflictele între statele membre ale Consiliului Europei, care este parte a Comisiei de Monitorizare a APCE s-a întrunit ieri cu uşile închise, la Paris. Unicul subiect pe agendă a fost „Dimensiunea politică a procesului de reglementare transnistreană”. Mandatul subcomisiei este unul consultativ şi nu face parte din procesul oficial de negocieri. Șeful fractiunii parlamentare PD, Marian Lupu, vorbeşte despre perspectivele avansării dialogului dintre Chişinău şi Tiraspol.
- Marian Lupu: „Problema transnistreană este un subiect care atinge interesele de securitate și de stabilitate în întreaga regiune”: Un interviu cu șeful fracțiunii parlamentare PD despre recenta reuniune informativă de la Paris pe tema procesului de reglementare transnistreană.
...Formatul „5+2” este un format mult mai larg, mult mai reprezentativ, care, de fapt, implică și marile puteri geopolitice, marile forțe geopolitice, care au interes în această regiune și au, da, admitem, fiecare interesul său, viziunea sa în un model sau alt model de soluționare a acestei probleme.
Cert este că atât UE, cât și SUA, cât și țările din regiune, țările vecine – Ucraina, România – au mare interes de rezolvarea acestei probleme, fiindcă, repet, nu e vorba de o problemă care ține de resurse umane sau resurse economice, sau naturale, este o problemă care atinge securitatea, aspectul de securitate în regiune. Este o problemă care, dacă rămâne a fi nesoluționată, are premise și, haideți să recunoaștem acest lucru, anumite condiții politice să genereze mari probleme de securitate și instabilitate pentru întreaga regiune și de ce nu?, pentru întreaga Europă, fiindcă vorbim de o zonă în preajma graniței Uniunii Europene. Pe acest motiv, faptul că reprezentanții și Federației Ruse, și SUA, și Uniunii Europene, și altor părți implicate în acest format sunt la masa de negocieri este un lucru absolut firesc, unul absolut necesar și unul benefic.”
- Ion Leahu: „Întrunirea în cadrul Comitetului pentru problemele conflictului al CE, este inspirată din același centru, de la Moscova, piața Smolensk, unde stă dl Serghei Lavrov”: Iinterviu cu fostul membru al Comisiei Unificate de Control despre negocierile de soluționare a conflictului transnistrean
Europa Liberă: Dvs. știți prea bine că atât Estul, cât și Vestul deseori au sugerat guvernării de la Chișinău că, în primul rând, trebuie să existe un consens între cele două părți – Chișinău și Tiraspol. Negociatorii-șefi, dar și puterea politică trebuie să cadă de acord asupra soluționării mai multor probleme. De ce nu se deschide coșul politic, cel care prevede elaborarea și oferirea unui statut regiunii transnistrene?
Ion Leahu: „Partenerii noștri europeni așteaptă de la noi pașii decisivi. Și în momentul în care Chișinăul ar fi spus în mod categoric că, ori discutăm problemele incluse în coșul trei, problemele politice, problemele ce vizează statutul Transnistriei în cadrul Republicii Moldova, ori în genere nu discutăm nimic, probabil că atitudinea ar fi fost alta.
Din moment ce Chișinăul a acceptat patinarea pe calea aceasta de soluționare a unor probleme mici, mai puțin importante, așa-numiții pași mici care în fond, de zeci de ori probabil am spus, inclusiv și aici, la microfonul acesta, ele nu au nimic cu reglementarea, cu identificarea soluțiilor pentru găsirea acestui statut al Transnistriei. Toți au acceptat. Vreți voi așa, și nouă ni-i foarte bine, mergem treptat, cu pași mici, important este că la finele anului avem ce pune în coșul nostru, că noi am rezolvat, începând cu funicularul de la Râbnița și terminând cu alte lucruri foarte și foarte mărunte. Și ați observat, 2016-2017, când Chișinăul a refuzat, totuși, să se întâlnească în formatul „5+2”, asta foarte mult a deranjat și Bruxelles-ul, și alte structuri, în afară de Viena.”
Ion Tăbârță: „Nu avem de gând să cedăm din teritoriul nostru și nici din suveranitatea statului R. Moldova”: Interviu cu Ion Tăbârță, expert al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale Viitorul.
O subcomisie a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei va organiza la Paris marți 16 ianuarie o masă rotundă privind aspectele politice ale soluționării conflictului transnistrean, anunță site-un oficial al APCE. Discuția e organizată de subcomisia pentru examinarea conflictelor dintre statele membre în Consiliul Europei, și ea va fi purtată în absența presei. „APCE este o platformă internațională importantă și vreau ca acolo să fie încă o dată auzite principiile independenței noastre”, a afirmat liderul administrației separatiste de la Tiraspol Vadim Krasnoselski.
Ion Tăbârță:...Cunoaștem foarte bine că regiunea transnistreană, după 2014, se află
într-o criză economică profundă, iar DCFTA, relațiile cu Uniunea
Europeană ar fi acel colac de salvare și ieșire din această situație
pentru a putea face față problemelor economice. Ori, dacă să ne uităm la
condițiile privind aplicabilitatea DCFTA pe întreg teritoriul
Republicii Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, de la finele
anului 2015 Tiraspolul trebuie să se deschidă economic către Chișinău.
Ori autoritățile neconstituționale de acolo nu doresc acest lucru. De
aici acest activism al lor, de a juca cât mai mult pe cont propriu și de
a ocoli Chișinăul.”
...„Chișinăul
trebuie să spună partenerilor occidentali că, de fapt, Tiraspolul sau
regiunea transnistreană este parte componentă a Republicii Moldova, iar
orice contacte internaționale ale Tiraspolului trebuie să meargă via
Chișinău. Dar și faptul că orice ocoliri a Chișinăului în relațiile
regiunii transnistrene cu exteriorul de fapt este o încălcare a normelor
constituționale ale Republicii Moldova și nu respectă interesele ei
naționale.”
11.01. 2018
Dionis Cenușă: „Nu există nici un fel de risc major de a fi lipsiți de dreptul să călătorim fără vize Schengen”
Interviul dimineții cu politologul de la Chișinău pe tema Raportului Comisiei Europene referitor la Mecanismul de Suspendare a Regimului de Vize.
Dionis Cenușă: „Principala constatare pentru
Republica Moldova dar și pentru celelalte șapte țări este că în linii
mari criteriile pentru păstrarea regimului fără vize sunt respectate.
Deci, nu există la moment nici un fel de risc major privind invocarea
acestui mecanism de suspendare prin care țările care beneficiază de
regimul fără vize cetățenii acestor țări sunt lipsiți de dreptul de a
călători fără vize Schengen. Aceasta este principala constatare.
Dar dacă mergem în mai multe detalii, desigur constatăm și tendințe
negative în ceea ce privește migrația ilegală, la fel numărul cazurilor
moldovenilor cu pașapoarte biometrice care beneficiază de regimul fără
vize aflați în UE și respectiv șederea lor peste termenul legal, după
care observăm la fel creșterea numărului de aplicații a cetățenilor
moldoveni pentru azil în țările UE și nu în ultimul rând desigur
preocupările majore subliniate în mod special privind modul cum este
combătută corupția și la fel spălarea banilor.
Ultimele două momente sunt extrem de importante inclusiv pentru că
suntem în perioada în acre Comisia European evaluează modul în care
implementăm condițiile tehnice pentru asistența macro-financiară, iar
din cele 28 de condiții care sunt prevăzute pentru acordarea asistenței
macro-financiare regăsim exact și preocupări legate de corupție și
spălarea banilor. Deci, acest raport prezentat în decembrie 2017 ar
putea fi destul de util pentru Comisie, inclusiv atunci când va evalua
modul de implementare de către partea moldovenească a
condiționalităților tehnice pentru asistența macro-financiară de o sută
de milioane.”
11.01.2018
Politicienii trebuie să știe un singur lucru, că o țară se conduce în interesul publicului, în interesul oamenilor, în interesul populație: Interviu cu judecătorul român Cristi Danileț.
Cristi Danileț: „... Să știți că Uniunea Europeană este interesată foarte mult de dezvoltarea acestei părți a estului Europei din mai multe considerente – pe de o parte că ne aflăm la granița cu Rusia, pe de altă parte că avem zone foarte sărace ale Europei, cum este Republica Moldova, cum este România, cum este Bulgaria. Or, țările acestea trebuie dezvoltate, ca să ajungă la anumite standarde. Pentru aceasta, Uniunea Europeană pompează bani. Și americanii, și Uniunea Europeană dau bani acestor țări pentru dezvoltare. În mod firesc, ele vor ca acești bani să fie cheltuiți în mod rațional și în același timp să se vadă și rezultatele. Adică că se investesc bani nu numai în construcția de străzi, nu numai în sedii de instituții, ci și în pregătirea personalului, ci și în modificarea legislației. Și noi, și Republica Moldova s-a obișnuit să ia acești bani și apoi când ar trebui să vină un fel de feedback – domnule, voi ne-ați dat banii, hai acum să facem lucrurile potrivit cerințelor voastre, în momentul acela noi ne oprim și spunem așa: avem specificul nostru național, nu vine nimeni să ne atingă suveranitatea. Cu alte cuvinte, când ți-au dat bani, nu o marcai pe suveranul, dar când trebuie să ridici ștacheta, standardul la legislația ta, dintr-odată ești suveran și nu vrei să respecți standardele internaționale. Astăzi, politicienii noștri tind să fie naționali-extremiști în loc să fie europeni. Politicienii trebuie să știe un singur lucru, că o țară se conduce în interesul publicului, în interesul oamenilor, în interesul populației, și nu în interes privat. Nu ești politician acolo ca să câștigi bine, să îți faci tu relații personale, ca tu și familia ta să trăiască bine. Nu, tu ești acolo ca să fii un servitor al poporului și Guvernul este al poporului; nu trebuie să fie un Guvern care să conducă poporul, ci poporul se conduce el însuși prin intermediul Guvernului. Din păcate, lucrurile astea banale, lămurite de la Montesquieu încoace, din 1500-1600 încoace, din păcate, lucrurile astea nu sunt înțelese de politicienii noștri.”
10.01. 2018
Iurie Leancă: „Trebuie să credibilizăm procesele de reforme din Republica Moldova” :Interviu despre politica externă a R. Moldova cu nou numitul vicepremier pentru integrare europeană.
Iurie Leancă este vicepremier pentru integrare europeană. Europa liberă l-a întrebat care vor fi prioritățile mandatului său.
Iurie Leancă: „S-a decis separarea acestor două funcții de vicepremier și ministru de Externe și Integrare Europeană. Nu este un model absolut nou; în Ucraina și în Georgia, alte două țări din Parteneriatul Estic, care au aceleași abordări și aceleași obiective, această formulă e operată de mult timp. Motivul pentru care s-a mers în cazul nostru a fost să facem așa încât să fie o instituție cu competențe și abilități și care s-ar axa doar pe această dimensiune – implementarea Acordului de Asociere, ceea ce înseamnă reforme, monitorizarea acestor reforme acasă și comunicarea mai intensă, mai activă cu partenerii noștri europeni, fiindcă în ultimii doi ani au fost anumite carențe la această comunicare în afară și la anumite acțiuni de implementare a Acordului de Asociere. Iată acesta este motivul ca să ne focalizăm în mod special pe această dimensiune internă și externă a tot ce înseamnă relația cu Uniunea Europeană.”
5 .01.2018
Denis Cenușă: „Tendința foarte specifică politicului moldovenesc este de a face reforme la nivel de adoptare de legi și mai puțin la punerea lor în practică”
Europa Liberă: În februarie 2018 se aşteaptă o primă evaluare a UE pentru acordarea primei tranşe din asistenţa macrofinanciară de 100 de milioane de euro. Credeți că autorităţile vor reuşi să realizeze cele 10 condiționalități necesare pentru a obține prima tranșă?
Dionis Cenuşă: „Condiţiile care au fost stabilite, 28 în total, pe lângă cele politice, ele au fost formulate împreună cu partea moldovenească. UE nu poate impune nimic, dar poate insista foarte mult pentru păstrarea unor condiţii. Respectiv, dacă vom citi foarte atent cele 28 de condiţii, vom observa această luptă între insistența UE de a avea un subiect în listă şi încercarea părţii moldoveneşti de a diminua, de a lăsa la nivel de adoptări de legi. Această tendinţă este foarte specifică politicului moldovenesc, cea de a face reforme la nivel de adoptare a legislaţiei şi mai puţin la nivel de implementare a acesteia.
Cred că guvernarea are capacitatea de a realiza cele 10 condiţii, majoritatea dintre care au fost practic realizate. Aceasta a şi fost miza guvernării, de a include în primul grup, bloc de condiţii măsuri care sunt implementate sau implementabile. Prima tranșă va depinde mai mult nu de acele 10 condiții, cât de evaluarea condițiilor politice. Aici noi avem o neclaritate totală pentru că UE nu a specificat exact la ce se va uita. Ştim că vom avea un accent pe instituţii democratice, dar această noțiune este foarte relativă, abstractă.
Va conta sistemul electoral? Cu siguranță, pentru că acesta a fost principalul obstacol pentru democrați în obținerea acestei asistențe macrofinanciare. UE nu spune însă despre abandonarea acestui vot mixt, ci despre modul de implementare a legislației electorale, care din start a fost considerată ceva nociv pentru democraţia moldovenească. Va conta justiţia? Va conta lupta împotriva corupției? Oare contează modul în care a fost ales noul director al CNA, cel care este de fapt asociat cu vechea gardă care a torpilat unele reforme din cadrul CNA? deci, urmează să vedem cât de specifici vor fi europenii şi cât de mult vor conta pentru ei detaliile. Or anume în detalii se ascunde diavolul.”
401.2018
Matei Dobrovie: „Adevăratul clivaj nu este între pro-ruși și pro-europeni, ci între pro-oligarhici și anti-oligarhici” : interviu cu vicepreședintele comisiei din Camera Deputaților pentru românii din afara granițelor.
Europa Liberă: Oricum, România s-a angajat să fie avocatul Republicii Moldova pe acest parcurs european. Dvs. ziceați că pentru țările de dincoace de hotarul UE perspectiva europeană rămâne a fi în ceață. Dacă nu se oferă această perspectivă, credeți că mai mulți cetățeni devin eurosceptici?
Matei Adrian Dobrovie: „Da, este greu de explicat
oamenilor acest lucru, dar de fapt aici este și problema, pentru că pe
de o parte, avem la Chișinău o guvernare care se autointitulează
proeuropeană, de pe altă parte, vedem că viața oamenilor nu se
îmbunătățește, că tot mai mulși cetățeni ai Republicii Moldova pleacă.
Și ca urmare, oamenii normal că-și pun întrebarea firească: de ce acea
prosperitate, care vine odată cu parcursul european, odată cu apropierea
de Uniunea Europeană, nu se regăsește în viața noastră? E o întrebare
legitimă. Și aici vine ceea ce am spus în multe rânduri, și anume, rolul
României și al Uniunii Europene în relația cu Chișinăul și în relația
cu cetățenii Republicii Moldova. Ce vreau să subliniez aici, este că
România ca și Uniunea Europeană ar trebui să susțină mult mai direct
cetățenii Republicii Moldova, fără să treacă prin intermedierea
Guvernului de la Chișinău, pentru că foarte mulți bani au venit ca
asistență în Republica Moldova și e foarte bine că au venit, dar
cetățenii din Republica Moldova le-au perceput foarte puțin rezultatele
în viața lor. Să vă dau un exemplu. Politica statului român de a oferi
bursele de studii pentru tinerii moldoveni, de exemplu, a fost
considerată un ajutor important de către cetățenii Republicii Moldova,
pentru că pot obține o educație valoroasă, oportunități pentru copiii
lor, dar, pe de altă parte, cred că o altă modalitate de a susține
cetățenii din Republica Moldova e de a sprijini inițiativa
antreprenorială, să ofere România împrumuturi rambursabile cu costuri
mici și consultanță pentru ca micii antreprenori să se poată extinde pe
piața românească, respectiv cea a Uniunii Europene. Ca un model mai
amplu, aș propune ca România să susțină direct organizațiile societății
civile din Republica Moldova. Cum poate să facă asta? Păi, oferind
granturi în domenii precum libertatea mass-media, stat de drept,
anticorupție, drepturile omului, educație, deci, aceste domenii, fără a
condiționa practic un parteneriat cu o instituție guvernamentală, așa
cum se întâmplă în prezent.”
Postări
