Conferința Părților la Convenția Consiliului Europeiprivind spălarea banilor, depistarea, sechestrarea şi confiscarea veniturilor provenite din activitatea infracţională şi finanţarea terorismului (CETS nr.198): Sinteză de monitorizare tematică a Conferinței Părților la CETS nr.198 privind articolul 6 (administrarea proprietăților confiscate)
CONFERENCE OF THE PARTIES Council of Europe Convention on Laundering, Search, Seizure and Confiscation of the Proceeds from Crime and on the Financing of Terrorism (CETS No. 198) : Thematic
Monitoring Review of the Conference of the Parties to CETS No.198 on Article 6
(“Management of Frozen or Seized Property”). - Strasbourg, 2022. – 44 p.
Disponibil : https://rm.coe.int/c198-cop-2022-1-hr-art-6-en/1680a96056 (accesat 19.12.2022)
Majoritatea statelor europene au pus în aplicare norme legislative sau alte măsuri pentru a asigura administrarea corectă a bunurilor înghețate sau confiscate, deși sunt încă necesare îmbunătățiri în anumite țări, potrivit unui raport al Conferinței părților la Convenția privind spălarea, depistarea, sechestrarea și confiscarea veniturilor provenite din infracțiuni și finanțarea terorismului - cunoscută sub numele de „Convenția de la Varșovia”.
Raportul evaluează măsura în care cele 37 de state părți respectă articolul 6 din tratat, care urmărește să asigure o abordare sistematică a administrării bunurilor sechestrate și înghețate până când autoritățile judiciare confirmă ordinul definitiv de confiscare. Până atunci, bunurile sechestrate și înghețate ar trebui păstrate și administrate astfel încât valoarea lor să nu scadă, cel puțin. Acest lucru se aplică activelor corporale - cum ar fi mașinile, clădirile sau metalele prețioase - și activelor necorporale, cum ar fi proprietatea intelectuală sau activele virtuale.
Raportul conchide că, deși toate statele părți au adoptat măsuri concrete pentru a gestiona bunurile confiscate, în unele țări aceste măsuri se referă doar la depozitarea acestora până la decizia finală privind confiscarea lor.
Gradul de dezvoltare a sistemelor de gestionare a activelor variază considerabil de la un stat parte la altul. Unele țări au stabilit un sistem de gestionare a activelor care funcționează în momentul confiscării lor (Belgia, Croația, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Țările de Jos, România, Spania și Regatul Unit) și respectă în general prevederile articolului 6 al Convenţiei de la Varşovia. Alte state părți au raportat reforme în curs de îmbunătățire a sistemelor existente (Germania, Letonia, Republica Moldova, Portugalia, San Marino și Republica Slovacă).
Republica Moldova
Republica Moldova a fost evaluată de COP în 2014, în timp ce raportul de urmărire a fost adoptat în 2017. În Raportul din 2014 s-a afirmat că cadrul legal nu a prevăzut măsuri de administrare a bunurilor supuse măsurilor provizorii (sechestru). Prin urmare, s-a recomandat luarea unor măsuri legislative și instituționale suplimentare pentru a asigura o aplicarea adecvată a articolului 6 din Convenție. Analiza ulterioară a remarcat că a fost adoptată noua Lege 48 care reglementa gestionarea bunurilor sechestrate și a fost înființatî Agenția de Recuperare a Bunurilor infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție. Aceasta a ajuns la concluzia că mecanismul era încă supus dezvoltării ulterioare și eficiența nu a putut fi evaluată.
În 2019, Republica Moldova a fost evaluată de MONEYVAL, dar și conformitatea țării cu Recomandarea 4, ceea ce înseamnă că nu au fost identificate probleme cu privire la proprietatea supusă sechestrului/confiscării.
În răspunsurile lor la Chestionarul din 2022, autoritățile au indicat că gestionarea bunurile sechestrate sunt prevăzute la art. 229/6 din Codul de procedură penală, Legea nr. 48/2017 și HG nr. 684/2018. Există o gamă largă de bunuri confiscate care pot fi gestionate, inclusiv criptomonede, valori mobiliare, acțiuni. Pe de altă parte, nicio informație nu a fost oferită despre măsurile, în afară de prevânzarea unor bunuri, prevăzute în cadrul activității de gestionare în Republica Moldova. În ceea ce privește prevânzarea activelor, legislaţia moldovenească permite aplicarea acestei măsuri în cazurile: (i) depozitarea şi costurile de întreținere sunt disproporționate față de valoarea mărfurilor; (ii) există pericolul scăderii rapide a preţului bunurilor sechestrate.
Agenția de Recuperare a Bunurilor infracționale (CARA) este operațională din 2018 ca o instituție autonomă însărcinată cu gestionarea bunurilor sechestrate. Agenția are posibilitatea de a angaja o altă persoană fizică sau juridică pentru administrarea bunurilor sechestrate în cazul în care sunt necesare competențe specifice în acest scop.
Cât privește implementarea, autoritățile moldovenești au oferit exemple de diferite bunuri gestionate de Agenție. În special, există un exemplu de caz de bunuri virtuale confiscate în cursul unei proceduri penale care sunt stocate într-un spațiu virtual special amenajat. Autoritățile au informat că în urma investigațiilor financiare paralele, CARA a identificat și confiscat criptomonedă în valoare de circa 111 mii MDL (în jur de 6000 €). Aceste mijloace de plată au fost transferate în portofelul electronic administrat de CARA și sunt încă în administrarea acesteia.
Prin urmare, în Moldova, există prevederi legale care permit gestionarea bunurilor sechestrate în conformitate cu Art.6 din Convenție. În timp ce din exemplele de caz oferite se poate concluziona că în Rep. Moldova există o serie de active aflate în gestionarea CARA, autoritățile sunt invitate să ia în considerare adoptarea de proceduri specifice care să direcţioneze managementul activelor complexe generatoare de venit.
Postări
