Faceți căutări pe acest blog

CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare

UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 46 de state membre* şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre. Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

 


Consiliul Europei (CoE)

                                                                       
este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.
  • Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
  • Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 46 de state membre; 
  • Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu
este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt
  • Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
  • Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
  •  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.


*  Anterior Consiliul Europei regrupa 47 de state membre. În urma deciziei Comitetului de Miniștri din 16 martie 2022, Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei.

Noutăți CoE-RM - Mai 2026

03.05.2026

Ziua Mondială a Libertății Presei

Marcată anual la 3 mai, Ziua Mondială a Libertății Presei rămâne un prilej important de reflecție asupra rolului esențial al mass-mediei într-o societate democratică și asupra provocărilor tot mai complexe cu care se confruntă jurnaliștii.

Cu această ocazie, Consiliul Europei a reiterat că protejarea jurnaliștilor înseamnă, în mod direct, protejarea democrației. Instituția a subliniat necesitatea ca statele să asigure un mediu sigur pentru activitatea jurnalistică, în care profesioniștii din domeniu să își poată exercita misiunea fără teamă de intimidare, hărțuire sau violență.

De asemenea, în mesajele sale oficiale, Consiliul Europei a evidențiat că libertatea presei este strâns legată de libertatea de exprimare și accesul la informație, drepturi fundamentale garantate într-o societate democratică. Într-un context marcat de dezinformare, polarizare și presiuni asupra mass-mediei, rolul jurnalismului independent devine cu atât mai important pentru informarea corectă a cetățenilor și pentru menținerea încrederii publice.

La rândul său, Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei a atras atenția asupra responsabilității autorităților de la toate nivelurile de a crea condiții favorabile pentru o presă liberă și pluralistă, subliniind că democrația locală și transparența decizională depind, în mod direct, de existența unui jurnalism independent și activ.

Totodată, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a reiterat necesitatea consolidării cadrului de protecție pentru jurnaliști, inclusiv prin măsuri eficiente de prevenire, investigare și sancționare a atacurilor împotriva acestora. Parlamentarii au subliniat că amenințările la adresa presei nu afectează doar profesia jurnalistică, ci și dreptul cetățenilor de a fi informați.

Într-un climat global în care libertatea presei se confruntă cu provocări tot mai mari – de la presiuni politice și economice până la riscuri de securitate – mesajul instituțiilor europene este clar:
  • nu poate exista democrație fără o presă liberă;
  • jurnaliștii trebuie protejați pentru a-și putea îndeplini rolul;
  • societatea are nevoie de informație corectă și verificată pentru a funcționa sănătos.

Ziua Mondială a Libertății Presei este un prilej de a sublinia rolul crucial pe care jurnaliștii și mass-media îl au în informarea publicului, stimularea dezbaterii publice și tragerea la răspundere a celor aflați la putere, precum și importanța fundamentală ca jurnaliștii să își poată desfășura activitatea în siguranță, fără violență și intimidare.

Protecție, urmărire penală, prevenire și sensibilizare

În urmă cu zece ani, în aprilie 2016, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, constatând că este alarmant și inacceptabil faptul că jurnaliștii și lucrătorii din mass-media sunt tot mai des hărțuiți, supuși supravegherii, intimidați, privați arbitrar de libertate, agresați fizic, torturați și chiar uciși, a adoptat o recomandare de politică cuprinzătoare adresată statelor membre privind protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor și a altor actori din mass-media.


Recomandarea a evidențiat că abuzurile și infracțiunile împotriva jurnaliștilor, comise atât de actori statali, cât și nestatali, au un efect de descurajare grav asupra libertății de exprimare, garantată de articolul 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Această recomandare se bazează pe patru piloni: protecția jurnaliștilor și a jurnalismului, urmărirea penală a infracțiunilor comise împotriva jurnaliștilor, prevenirea acestor acte și, în final, sensibilizarea, informarea și educația privind rolul jurnaliștilor în societate și siguranța acestora. Ea a fost completată de ghidul „Cum pot fi protejați jurnaliștii și alți actori media?”, menit să sprijine statele în implementarea sa practică.

Campania „Jurnaliștii contează” se concentrează pe prevenire în 2026

În 2021, pentru a contracara regresul în domeniul siguranței jurnaliștilor și al libertății presei, Conferința miniștrilor responsabili de mass-media și societatea informațională a Consiliului Europei a invitat organizația să desfășoare, pe lângă alte măsuri, o campanie de promovare a protecției și siguranței jurnaliștilor. Lansată la Riga în 2023, campania paneuropeană „Jurnaliștii contează” este o inițiativă dedicată promovării libertății presei și protejării jurnaliștilor împotriva violenței, amenințărilor și hărțuirii.

Conferința anuală a campaniei a avut loc la Chișinău pe 23 aprilie și s-a concentrat pe pilonul prevenire al recomandării Comitetului de Miniștri din 2016. Evenimentul a analizat modul în care siguranța jurnaliștilor și jurnalismul de calitate se consolidează reciproc ca piloni ai rezilienței democratice, precum și rolul jurnalismului etic în reducerea vulnerabilității la polarizare, manipulare și violență. Conferința a abordat, de asemenea, provocările cu care se confruntă jurnaliștii de investigație în contexte de risc ridicat, rolul lor în combaterea dezinformării și a interferențelor electorale, precum și importanța protejării jurnaliștilor pentru a apăra procesele democratice.

Pentru a marca Ziua Libertății Presei, campania a lansat un nou videoclip scurt, menit să crească gradul de conștientizare cu privire la necesitatea măsurilor de prevenire pentru consolidarea siguranței jurnaliștilor și protecției libertății presei.

Cum promovează campania „Jurnaliștii contează” siguranța jurnaliștilor?

Obiectivul principal al campaniei este îmbunătățirea condițiilor de siguranță în care își desfășoară activitatea jurnaliștii în Europa, în special prin promovarea adoptării și implementării planurilor naționale de acțiune și a mecanismelor de coordonare dedicate, inclusiv comitete de campanie multi-actor, care reunesc instituții publice, jurnaliști, organizații media și societatea civilă.

Campania urmărește consolidarea standardelor juridice și instituționale pentru protecția jurnaliștilor, inclusiv asigurarea unor remedii eficiente la nivel național pentru încălcările libertății presei, îmbunătățirea investigării infracțiunilor împotriva jurnaliștilor și sancționarea corespunzătoare a autorilor.

100 de alerte privind siguranța jurnaliștilor în 2026

Potrivit raportului anual al organizațiilor partenere ale Platformei Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și siguranței jurnaliștilor, publicat în martie, libertatea presei continuă să fie sub presiune puternică în Europa. Până la 30 aprilie, au fost publicate 100 de noi alerte pe platformă în 2026.

În 2025, partenerii platformei au publicat 344 de alerte privind amenințări grave la adresa libertății presei, o creștere semnificativă (+29%) față de 2024, când au fost înregistrate 266. Nouăzeci dintre acestea au vizat atacuri asupra siguranței și integrității fizice a jurnaliștilor, cea mai frecventă categorie de alerte. Până la 31 decembrie 2025, 51 de cazuri de ucidere a jurnaliștilor rămâneau nesoluționate pe platformă.

Partenerii platformei au constatat că această situație a fost parțial atenuată de inițiative la nivelul mai multor state și la nivel european, menite să îmbunătățească libertatea presei și siguranța jurnaliștilor, inclusiv prin adoptarea de planuri de acțiune și legislații privind acțiunile abuzive în instanță, dezinformarea și protecția surselor.

Platforma a fost creată de Consiliul Europei în 2015, în cooperare cu ONG-uri internaționale de prestigiu active în domeniul libertății de exprimare și cu asociații ale jurnaliștilor, pentru a furniza informații care pot servi drept bază pentru dialogul cu statele membre privind posibile măsuri de protecție sau remediere.

Detalii:

Ziua Europei 2026


ZIUA EUROPEI


În fiecare an, de Ziua Europei (9 mai) sărbătorim pacea și unitatea în Europa. Această dată marchează aniversarea „Declarației Schuman”, o propunere istorică făcută în 1950 de Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe și care a pus bazele cooperării europene. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

La 9 mai 1950, ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, a rostit un discurs istoric și a prezentat un plan pentru o cooperare mai profundă în Europa. Declarația Schuman a deschis calea către o nouă eră de pace, integrare și cooperare pe întreg continentul, punând bazele Uniunii Europene.

Anul acesta, Ziua Europei va fi și mai specială. Nu numai că marcăm 40 de ani de la aderarea Portugaliei și Spaniei la UE, dar sărbătorim și 40 de ani de la primele aniversări oficiale ale Zilei Europei și de la utilizarea publică a drapelului și imnului UE.

Ziua Europei este sărbătorită și în cele 27 de state membre ale UE, dar și în câteva locații din restul lumii.

Prin evenimente, activități și spații tematice, Ziua Europei vă oferă posibilitatea de a vizita instituțiile europene și de a descoperi cum funcționează ele și care sunt politicile europene importante pentru viața de zi cu zi.

Toate activitățile sunt gratuite și nu este nevoie să vă înregistrați pentru a participa.

Pentru detalii despre evenimentele organizate în Europa, vizitați site-urile  reprezentanțelor Comisiei și birourile de legătură ale Parlamentului European.

Pentru activitățile din restul lumii, urmăriți anunțurile  delegațiilor UE și misiunile și operațiunile în curs.
Evenimente organizate la Bruxelles:
Comitetul European al Regiunilor  ( 9 mai)

Evenimente organizate la Strasbourg, Luxemburg și Frankfurt:

ZIUA EUROPEI 2026 în REPUBLICA MOLDOVA

 Ziua Europei 2026 în Republica Moldova: „Europa ești TU: Pace. Libertate. Creștere.
#ZiuaEuropei2026 #EuropaEștiTu #PaceLibertateCreștere #DiplomațieUE


Ziua Europei este un prilej de a celebra aceste valori și de a reafirma importanța lor fundamentală pentru bunăstarea și siguranța oamenilor. Cu acest prilej, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, împreună cu Statele membre ale UE, au pregătit un program amplu de evenimente culturale, educative și interactive. Totodată, evenimentele vor oferi publicului ocazia de a descoperi mai aproape sprijinul Uniunii Europene pentru Republica Moldova, inclusiv oportunități oferite de Planul UE de Creștere pentru Moldova.
„Este o onoare să celebrez pentru prima dată Ziua Europei în Republica Moldova, o țară care impresionează prin frumusețea sa, prin bogăția culturii și tradițiilor sale, prin potențialul său de creștere și, mai ales, prin oamenii săi extraordinari. Moldova traversează un moment istoric pe calea sa către Uniunea Europeană – un proces profund de transformare, menit să aducă beneficii concrete cetățenilor: investiții, locuri de muncă mai bune și mai multe oportunități. Să valorificăm pe deplin această oportunitate istorică – pentru pace, pentru libertate, pentru creștere”,
a declarat Iwona Piórko, Ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova.

(VIDEO) De Ziua Europei, Ambasadoarea UE, Iwona Piórko, vă invită să descopeți această diversitate, să vă regăsesiți în ea și să o trăiți alături de cei dragi.

 

Ziua Europei va fi marcată alături de cetățenii Republicii Moldova printr-o serie de evenimente culturale și interactive, care vor reflecta sprijinul Uniunii Europene și oportunitățile oferite prin Planul UE de Creștere pentru Moldova

Punctele culminante ale programului din acest an sunt două evenimente de amploare: Orășelul European la Chișinău – pe 9 mai și Orășelul European la Soroca, pe 16 mai.


 Orășelul European din Chișinău (Piața Marii Adunări Naționale)- 9 mai, ora 13:00

În capitala Republicii Moldova, Ziua Europei va fi sărbătorită pe 9 mai printr-un eveniment devenit deja tradițional – Orășelul European din Chișinău (Piața Marii Adunări Naționale), care își va deschide porțile pentru vizitatori începând cu ora 13:00. 
Orășelul European
va reuni 22 de state membre ale Uniunii Europene, 35 de proiecte finanțate de UE, precum și instituții publice din Republica Moldova. Programul de zi va include activități pentru toate vârstele, de la jocuri și concursuri tematice pentru copii până la activități interactive pentru publicul larg. În același timp, scena Orășelului European va deveni un spațiu al diversității culturale europene, găzduind momente artistice inspirate din tradițiile statelor membre ale Uniunii Europene – de la dansuri irlandeze, flamenco spaniol și folclor maghiar, până la muzică franceză și grecească.

Pe Aleea „Solidaritatea UE în acțiune”, 41 de proiecte finanțate de Uniunea Europeană îți arată cum sprijinul UE contribuie direct la îmbunătățirea vieții oamenilor din Republica Moldova.

Descoperă inițiative, rezultate și povești reale despre schimbările pe care Uniunea Europeană le susține în comunități: de la servicii sociale mai bune, reziliență energetică sporită și instituții de învățământ modernizate, până la dezvoltare economică și o societate mai incluzivă — toate în beneficiul oamenilor.
 Orășelul European din Soroca (str. Ștefan cel Mare 5)- 16 mai, ora 14:00
La Soroca, publicul este invitat să participe la Orășelul European (str. Ștefan cel Mare 5) pe 16 mai, începând cu ora 14:00,  pentru a descoperi statele membre ale Uniunii Europene, diversitatea culturilor și tradițiilor acestora, precum și proiectele implementate cu sprijinul UE pentru dezvoltarea locală. Evenimentul va culmina cu un concert, care-și propune să celebreze talentele născute în Republica Moldova, în cadrul căruia vor evolua Gabriel Nebunu, formația Akord și Carla’s Dreams.

Programul în ambele localități va include și întâlniri cu scriitoarea Ionela Hadârcă, care va oferi vizitatorilor în dar volumul său „Prețul zâmbetului”, publicat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.

Totodată, Festivalul de Film și Cultură Europeană va avea loc în mai multe localități ale Republicii Moldova, inclusiv sate și orașe, în perioada 9-31 mai. Intrarea este gratuită pentru toți cei care doresc să descopere filmele, dansurile, expozițiile și muzica europeană.

Evenimentele din acest an au loc într-un moment important pentru Republica Moldova, marcat de avansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană și de implementarea Planului UE de Creștere pentru Moldova, care sprijină dezvoltarea economică și reformele în beneficiul cetățenilor.



Detalii:
Oficiul Consiliului Europei la Chișinău organizează Quizz despre activitatea Consiliului Europei


De Ziua Europei 2026, Oficiul Consiliului Europei la Chișinău, alături de Clubul Moldovenesc de Jocuri Intelectuale, vă invită să participați la un quiz despre activitatea Consiliului Europei, organizat în cadrul Orășelului European din Piața Marii Adunări Naționale, la data de 9 mai, la ora 16:15 în Pavilionul Dezbaterilor Publice.
Veți avea ocazia să răspundeți la întrebări despre misiunea, activitatea și valorile Consiliului Europei, dar și să descoperiți curiozități surprinzătoare despre instituție!

Noutăți CoE-RM - Aprilie 2026

30.04.2026

Conferință la Chișinău: „Abordări ale guvernanței pe mai multe niveluri pentru consolidarea rezilienței democratice și creșterea încrederii publice”

Guvernanța eficientă pe mai multe niveluri reprezintă o opțiune politică esențială pentru a răspunde provocărilor democratice, cum ar fi scăderea încrederii în instituții și necesitatea de a construi un proces decizional mai eficient, responsabil și incluziv”, a subliniat vicepreședintele Congresului, Andrew Boff (Regatul Unit, ECR), la deschiderea conferinței internaționale „Abordări ale guvernanței pe mai multe niveluri pentru consolidarea rezilienței democratice și creșterea încrederii publice”, desfășurată la Chișinău, Republica Moldova, la 29 aprilie 2026.

Este esențial să fie clarificate responsabilitățile între nivelurile de guvernare, să fie consolidată coordonarea și să se asigure că instituțiile democratice răspund nevoilor cetățenilor”, a continuat acesta, subliniind că Congresul este pregătit să sprijine Republica Moldova în procesul de reformă a administrației publice locale, așa cum a făcut în Ucraina, Armenia, Albania și în multe alte țări, prin consiliere în materie de politici, schimb de bune practici și consolidarea capacităților.

Obiectivul acestui eveniment, care a constituit o contribuție la Noul Pact Democratic pentru Europa al Consiliului Europei, organizat în cadrul Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, a fost de a evidenția politici inovatoare pentru o mai bună coordonare între autoritățile naționale, regionale și locale în abordarea regresului democratic și a scăderii încrederii cetățenilor, prin reforme ale guvernanței pe mai multe niveluri.

*     *     *

27-28.04.2026

Consiliul Europei solicită aderarea mai largă la Convenția Medicrime

Ca răspuns la amenințarea în creștere reprezentată de produsele medicale contrafăcute și de infracțiunile conexe, Consiliul Europei a făcut apel către țările din Europa și din afara acesteia să adere la Convenția Medicrime. Această creștere a medicamentelor false reprezintă un risc evident pentru sănătatea publică.

Acest apel a fost lansat în contextul unei conferințe internaționale desfășurate la Chișinău, în Republica Moldova, în perioada 27–28 aprilie. Evenimentul s-a încheiat cu un set de recomandări-cheie, inclusiv consolidarea rețelei 24/7, care facilitează cooperarea internațională rapidă și asistența juridică, precum și elaborarea unor orientări pentru a aborda noile amenințări, cum ar fi vânzările online, utilizarea inteligenței artificiale și contrafacerea produselor veterinare sau a substanțelor de îmbunătățire a performanței utilizate în sport.

Participanții au subliniat, de asemenea, necesitatea ca statele să consolideze cooperarea națională între instituții, să extindă parteneriatele internaționale și să îmbunătățească mecanismele de schimb de informații. Alte domenii prioritare includ creșterea gradului de conștientizare publică – în special în ceea ce privește riscurile asociate achizițiilor online – precum și consolidarea protecției victimelor și a accesului la justiție.

Medicamentele false prezintă noi provocări

Produsele medicale contrafăcute au evoluat într-o industrie criminală globală sofisticată, bazată pe tehnologie, care prezintă riscuri serioase pentru sănătatea publică, siguranța pacienților și statul de drept. Se estimează că cel puțin 10% dintre medicamentele din țările cu venituri mici și medii sunt substandard sau false, existând tot mai multe dovezi privind implicarea grupărilor criminale organizate.

Rețelele criminale exploatează din ce în ce mai mult platformele online, rețelele sociale și aplicațiile de mesagerie criptată pentru a distribui produse medicale contrafăcute sau ilegale. Medicamentele foarte solicitate, cum ar fi tratamentele pentru slăbit și diabet, precum și substanțele de îmbunătățire a performanței utilizate în sport, sunt ținte frecvente.

În același timp, tehnologiile emergente, inclusiv inteligența artificială, sunt utilizate pentru a genera recomandări false, iar elementele de securitate, precum codurile QR, pot fi ușor replicate și utilizate abuziv.

Alte preocupări includ contrafacerea medicamentelor veterinare, care prezintă riscuri atât pentru sănătatea animalelor, cât și pentru siguranța alimentară, precum și circulația tot mai mare a produselor medicale ilegale în sport și în sistemele antidoping.

Convenția Medicrime

Convenția Medicrime oferă un cadru juridic internațional unic și cuprinzător pentru incriminarea acestor activități, inclusiv contrafacerea produselor medicale, fabricarea și distribuția ilegală a acestora, precum și alte infracțiuni similare.

Implementarea sa este susținută de Comitetul părților, care monitorizează respectarea prevederilor și oferă orientări, precum și de rețeaua 24/7.

Conferința a fost organizată de Consiliul Europei în parteneriat cu Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din cadrul Ministerului Sănătății al Republica Moldova. Evenimentul a reunit factori de decizie, autorități judiciare și de aplicare a legii, experți în sănătate publică, agenții de reglementare și organizații internaționale, având ca scop consolidarea cooperării transfrontaliere, promovarea unei abordări multidisciplinare și schimbul de bune practici operaționale și expertiză.

Recomandări cheie

1. Extinderea aderării la Convenția MEDICRIME

  • Încurajarea statelor care nu sunt încă părți să adere la Convenție
  • Sprijinirea alinierii legislației naționale la standardele acesteia

2. Consolidarea rețelei 24/7

  • Îmbunătățirea cooperării internaționale rapide
  • Organizarea de instruiri și schimburi de bune practici
  • Desemnarea autorităților competente la nivel național

3. Combaterea noilor amenințări

  • Elaborarea de ghiduri pentru:
    • vânzările online de produse medicale
    • utilizarea inteligenței artificiale în fraude
    • falsificarea medicamentelor veterinare
    • substanțele utilizate în sport

4. Întărirea cooperării instituționale

  • Consolidarea colaborării între autoritățile naționale (sănătate, poliție, vamă, justiție)
  • Extinderea parteneriatelor internaționale

5. Îmbunătățirea schimbului de informații

  • Dezvoltarea mecanismelor eficiente de partajare a datelor
  • Cooperare mai strânsă între state și organizații internaționale

6. Creșterea gradului de conștientizare publică

  • Campanii de informare privind riscurile medicamentelor falsificate
  • Avertizarea asupra pericolelor cumpărăturilor online

7. Protecția victimelor și accesul la justiție

  • Consolidarea mecanismelor de protecție a victimelor
  • Facilitarea accesului la remedii legale și compensații

La 29 aprilie, Comitetul părților la convenție a adoptat, de asemenea, un nou raport intitulat „Convenția Medicrime în era inteligenței artificiale: provocări și oportunități”.

Sursa

În premieră, Republica Moldova găzduiește conferința internațională MEDICRIME 2026

*     *      *

23.04.2026

Adunarea sprijină creatorii de conținut în fața companiilor de inteligență artificială

Adunarea Parlamentară recunoaște rolul esențial pe care legislația privind drepturile de autor îl joacă în susținerea industriilor creative din Europa. Aceste sectoare se confruntă cu provocări generate de dezvoltarea inteligenței artificiale (IA), în special prin utilizarea conținutului protejat fără permisiune în procesul de antrenare a sistemelor IA, iar legislația actuală este insuficientă pentru a răspunde acestor provocări. Rezoluția solicită reglementări clare pentru protejarea titularilor de drepturi, propunând un echilibru între inovație și drepturile creatorilor. Raportul cere acțiuni concrete, inclusiv transparență obligatorie din partea furnizorilor de IA cu privire la datele utilizate, remunerare echitabilă pentru creatori și reguli privind etichetarea conținutului generat de IA. De asemenea, se pune accent pe protejarea drepturilor la personalitate ale cetățenilor și a muncii artiștilor interpreți împotriva deepfake-urilor, precum și pe promovarea educației media și informaționale ca instrument pentru înțelegerea publică a IA.

APCE solicită o reglementare echilibrată a inteligenței artificiale, care să consolideze sectorul creativ și să protejeze cetățenii și democrația în ansamblu.

Aprobând o rezoluție bazată pe un raport elaborat de Mogens Jensen (Danemarca, SOC), APCE a declarat că actualele legi privind drepturile de autor din Europa „nu sunt nici clare, nici adecvate scopului” în ceea ce privește antrenarea sistemelor de IA, subliniind că acest cadru juridic favorizează interesele marilor companii tehnologice, în timp ce interesele creatorilor sunt marginalizate.

Adunarea a cerut o serie de măsuri pentru „a echilibra drepturile și interesele furnizorilor de IA și ale titularilor de drepturi, astfel încât inovația să nu fie realizată în detrimentul creatorilor și pentru a proteja cetățenii și democrația împotriva abuzului de instrumente IA”.

Statele membre ar trebui să interzică distribuirea neautorizată a deepfake-urilor și să impună ca conținutul generat de IA să fie clar etichetat într-un mod „lizibil de mașini, interoperabil și ușor de identificat de către oameni”.

De asemenea, artiștii interpreți ar trebui protejați împotriva distribuirii neautorizate a unor prestații false generate de sisteme IA.

În final, Adunarea a solicitat furnizorilor de IA „să asigure transparența datelor utilizate pentru antrenarea IA și să manifeste deschidere pentru dialog și bună-credință în negocierile cu titularii de drepturi”.

*     *     *

23.04.2026

Apărarea adevărului: abordări cuprinzătoare pentru siguranța jurnaliștilor și jurnalism de calitate

În contextul provocărilor tot mai complexe la adresa libertății presei și a încrederii publice, Consiliul Europei a organizat la Chișinău conferința „Defending Truth: Comprehensive approaches to journalistic safety and quality journalism”, desfășurată în cadrul Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei.

Evenimentul face parte din campania paneuropeană „Jurnaliștii contează” (Journalists Matter), lansată de Consiliul Europei pentru a consolida siguranța jurnaliștilor și protecția libertății presei în Europa.

Conferința a reunit reprezentanți ai autorităților publice, jurnaliști, experți internaționali, organizații ale societății civile și parteneri instituționali, având drept obiectiv principal trecerea de la reacție la prevenire în domeniul siguranței mass-mediei.

Discuțiile s-au concentrat pe faptul că siguranța jurnaliștilor și jurnalismul de calitate sunt piloni interdependenți ai rezilienței democratice, iar protejarea acestora contribuie direct la reducerea vulnerabilității societății la dezinformare, manipulare și polarizare.

Printre temele abordate s-au numărat:

  • prevenirea atacurilor și presiunilor asupra jurnaliștilor;
  • rolul jurnalismului etic în consolidarea încrederii publice;
  • provocările jurnalismului de investigație în contexte de risc;
  • combaterea dezinformării și a interferențelor în procesele democratice;
  • necesitatea unor politici publice eficiente pentru protecția presei.

În cadrul evenimentului a fost evidențiat faptul că protecția jurnaliștilor nu este doar o problemă de securitate individuală, ci o condiție esențială pentru funcționarea democrației, transparență și responsabilitate instituțională.

Campania „Jurnaliștii contează” promovează la nivel european adoptarea de planuri naționale de acțiune, mecanisme de coordonare și măsuri legislative menite să întărească siguranța jurnaliștilor și să reducă impunitatea în cazurile de atacuri împotriva presei.

Evenimentul de la Chișinău confirmă încă o dată angajamentul Consiliului Europei și al statelor membre de a sprijini un spațiu informațional liber, pluralist și sigur — fundament al unei democrații funcționale.

Sursa

*     *     *

22.04.2026

Mihai Popșoi prezintă prioritățile Președinției Republicii Moldova înaintea reuniunii ministeriale de la Chișinău

În timpul Președinției sale, Republica Moldova a urmărit să consolideze capacitatea Consiliului Europei de a se adapta la noile realități într-o lume din ce în ce mai incertă: „Aceasta nu trebuie doar să reacționeze la crize, ci să acționeze înaintea lor”, a declarat viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi.

Președinția Republicii Moldova: priorități și realizări

Președinția a acordat prioritate drepturilor femeilor, inclusiv prin implementarea eficientă a Convenția de la Istanbul și prin adoptarea unei noi recomandări pentru stoparea violenței împotriva femeilor și fetelor.

Drepturile sociale au fost, de asemenea, în centrul atenției, printr-o declarație care reafirmă că acestea nu sunt secundare, ci fundamentale. „Ele stau la baza justiției sociale, susțin forța economică și deschid calea pentru exercitarea deplină a tuturor celorlalte drepturi”, a subliniat ministrul.

Evidențiind tendințele pozitive în implementarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, acesta a menționat că tot mai multe cauze sunt închise și se înregistrează progrese semnificative în numeroase țări. „Credibilitatea Convenției Europene a Drepturilor Omului se bazează în mod fundamental pe executarea hotărârilor Curții. Toate statele membre trebuie să își respecte pe deplin obligațiile”, a declarat el.

Alte priorități includ democrația locală, participarea tinerilor printr-o nouă Cartă europeană privind participarea tinerilor la viața locală și regională, precum și protecția jurnaliștilor.

În perspectiva reuniunii miniștrilor de externe la Chișinău (15 mai)

La reuniunea de la Chișinău de luna viitoare, Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei va reafirma sprijinul său pentru Ucraina, în special prin avansarea procesului de creare a unui tribunal special pentru crima de agresiune. „Republica Moldova se numără printre statele angajate să fie membru fondator”, a declarat ministrul.

„Rămâne de o importanță capitală ca convenția [de instituire a unei Comisii Internaționale pentru Cereri de Despăgubire pentru Ucraina] să intre în vigoare cât mai curând posibil”, a adăugat el.

De asemenea, se așteaptă ca Comitetul Miniștrilor să adopte o declarație politică privind aspecte legate de migrație și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, subiect care a generat dezbateri politice intense în rândul statelor membre ale Consiliului Europei.

Ministrul a salutat totodată Noul Pact Democratic pentru Europa ca un „răspuns colectiv pentru consolidarea fundamentelor democrației, pentru a o face mai rezilientă și pentru a asigura relevanța acesteia pentru cetățeni”.

La Chișinău, statele europene vor aborda și problema manipulării informaționale externe și a ingerințelor, urmând să adopte o strategie pentru acțiunea externă a Consiliului Europei, menită să sprijine securitatea democratică și ordinea internațională bazată pe reguli.

„Multilateralismul rămâne cel mai puternic instrument al nostru în apărarea democrației, protejarea drepturilor omului și asigurarea durabilității ordinii internaționale bazate pe reguli”, a declarat Mihai Popșoi.

„Experiența Republicii Moldova arată că reziliența democratică, instituțiile puternice și oamenii curajoși pot face față chiar și celor mai complexe presiuni. Mai mult decât atât, aceasta se poate reînnoi”, a concluzionat el.

Sursa

*     *     *

20-24.04.2026

Adunarea Parlamentară își desfășoară sesiunea plenară de primăvară la Strasbourg

Discursurile Președintelui Colegiului Prezidențial al Bosniei și Herțegovinei, Denis Bećirović, și ale ministrului pentru Europa și afaceri externe al Franței, Jean-Noël Barrot, se numără printre punctele principale ale sesiunii plenare de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care a avut loc la Strasbourg în perioada 20–24 aprilie 2026.

Alte momente importante au inclus dezbateri privind violența și discursul instigator la ură împotriva politicienilor, protejarea libertății de religie și credință în Europa și abolirea pedepsei cu moartea în toate circumstanțele, cu participarea lui Antoinette Chahine, apărătoare a drepturilor omului și fostă deținută condamnată la moarte, și a Barbarei Lochbihler, comisar în cadrul Comisiei Internaționale împotriva Pedepsei cu Moartea.


A avut loc o dezbatere comună privind îmbunătățirea implementării Convenției de la Istanbul – tratatul Consiliului Europei care vizează prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor – prin valorificarea lecțiilor învățate, precum și privind promovarea unei culturi a consimțământului, cu participarea ministrului egalității din Spania, Ana Redondo.

De asemenea, a avut loc ceremonia de decernare a Premiului Muzeului Consiliului Europei 2026, acordat muzeului Young V&A din Londra, filiala pentru copii, tineri și familii a Muzeului Victoria și Albert.

Mihai Popșoi, viceprim-ministru și ministru al afacerilor externe al Republicii Moldova, a prezentat în fața Adunării activitatea Comitetului de Miniștri – organul executiv al Consiliului Europei – și a răspuns la întrebările adresate de membri.

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a susținut, de asemenea, obișnuita sesiune de întrebări și răspunsuri, iar Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, și-a prezentat raportul anual de activitate pentru 2025.

Alte dezbateri incluse pe agendă au vizat urmărirea veniturilor provenite din infracțiunile denunțate de Sergei Magnitsky, combaterea dumpingului social și a exploatării muncii, precum și aplicarea eficientă a drepturilor de autor.

Adunarea a discutat, de asemenea, procedura de alegere a judecătorilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și a avut dezbateri privind observarea alegerilor anticipate pentru Adunarea din Kosovo.

Sursa

Pagina sesiunii

*     *     *

08.04.2026

Nouă Recomandare a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei solicită mai multă transparență și o supraveghere mai puternică a algoritmilor platformelor online

În actualul ecosistem digital, un număr restrâns de platforme puternice determină ce văd și cu ce interacționează utilizatorii prin intermediul unor sisteme opace și lipsite de responsabilitate. Designul orientat spre profit este adesea realizat în detrimentul drepturilor utilizatorilor și al integrității informației. Această situație poate lăsa persoanele expuse riscurilor, fără transparența și instrumentele necesare pentru a lua decizii informate privind experiența lor online.

Consiliul Europei, prin Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, care reprezintă guvernele celor 46 de state membre, a adoptat o nouă Recomandare adresată statelor membre privind siguranța online și responsabilizarea utilizatorilor și a creatorilor de conținut. Documentul stabilește o abordare cuprinzătoare, bazată pe drepturile omului, privind responsabilitatea platformelor în Europa.

Cum ar putea această recomandare să ajute cetățenii?

Recomandarea solicită o transparență mai mare, responsabilitate democratică și o supraveghere consolidată din partea autorităților publice independente și a societății civile în ceea ce privește modul în care platformele care găzduiesc conținut generat de utilizatori — în special cele de mari dimensiuni — își proiectează interfețele și algoritmii, precum și modul în care evaluează și gestionează riscurile pe care le prezintă pentru drepturile omului și procesele democratice.

Acest nou instrument juridic reafirmă faptul că protecția utilizatorilor și garanțiile solide pentru libertatea de exprimare trebuie să constituie o parte integrantă a regulilor privind responsabilitatea platformelor.

Recomandarea promovează un mediu favorabil libertății de exprimare online, în care toată lumea — inclusiv femeile, copiii și alte grupuri expuse unor riscuri sporite — poate participa liber și în siguranță. În acest context, documentul oferă statelor orientări clare pentru legislația, reglementările și practicile lor în abordarea riscurilor și prejudiciilor online, precum dezinformarea, discursul de ură, hărțuirea și discriminarea algoritmică.

Recomandarea stabilește principii care clarifică responsabilitățile respective ale statelor, platformelor online și creatorilor de conținut.

De asemenea, este promovat conceptul de „responsabilizare prin design”, care presupune oferirea utilizatorilor unui control real asupra experienței lor online, prin instrumente și drepturi concrete, precum și sprijinirea creatorilor de conținut în îndeplinirea responsabilităților lor atunci când creează și distribuie materiale.

Totodată, recomandarea subliniază necesitatea unor măsuri proporționale, bazate pe dovezi și adoptate în interesul superior al copiilor, pentru a-i proteja de riscurile din mediul online, inclusiv prin mecanisme atent concepute de verificare a vârstei, care respectă dreptul la viață privată.


*     *     *

08.04.2026

Republica Moldova numește un nou Reprezentant Permanent pe lângă Consiliul Europei

Comisia pentru politică externă a Parlamentului Republicii Moldova a aprobat numirea diplomatului Victor Lapusneanu în funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova, Reprezentant Permanent pe lângă Consiliul Europei la Strasbourg, Franța. Decizia face parte dintr-un proces mai amplu de reînnoire a corpului diplomatic al țării.

Cu o experiență de peste 20 de ani în serviciul diplomatic, Victor Lăpușneanu a activat în mai multe direcții ale Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv în domeniul dreptului internațional și al cooperării multilaterale. De-a lungul carierei sale, el a ocupat diferite funcții diplomatice și a lucrat în misiuni externe la Berlin, Vilnius și de două ori la Strasbourg, inclusiv în calitate de Reprezentant Permanent Adjunct pe lângă Consiliul Europei.

Din august 2022, diplomatul a condus Direcția Cooperare Multilaterală din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, coordonând participarea Republicii Moldova la organizații internaționale precum ONU, Consiliul Europei, OSCE și NATO. Experiența acumulată în aceste domenii este considerată esențială pentru consolidarea dialogului și cooperării dintre Republica Moldova și Consiliul Europei.

Sursa

*     *     *

08.04.2026

Republica Moldova: un nou raport GRECO evaluează progresele în aplicarea măsurilor anticorupție pentru guvernul central și organele de aplicare a legii


Grupul de State împotriva Corupției (GRECO) a făcut public Raportul de conformitate din cadrul Rundei a cincea de evaluare privind Republica Moldova, care prezintă o evaluare a progreselor realizate de țară în implementarea recomandărilor GRECO menite să prevină corupția și să promoveze integritatea la nivelul guvernului central (funcțiile executive de vârf) și al agențiilor de aplicare a legii.

Raportul a fost adoptat de GRECO în cadrul celei de-a 102-a reuniuni plenare, desfășurate la Strasbourg în perioada 23–27 martie 2026.

Detalii

*     *     *

31.03.2026 - 02.04.2026

Sesiunea a 50-a a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei


Cea de-a 50-a sesiune a Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei s-a desfășurat la Strasbourg în perioada 31 martie – 2 aprilie 2026, reunind reprezentanți ai autorităților locale și regionale din cele 46 de state membre ale Consiliul Europei. Reuniunea a constituit o sesiune cu semnificație simbolică, marcând o etapă importantă în activitatea Congresului, instituția care reprezintă aproximativ 130.000 de comunități locale și regionale din Europa și care are rolul de a promova democrația locală, participarea cetățenilor și buna guvernare la nivel local și regional.

Agenda sesiunii a inclus dezbateri politice, prezentarea rapoartelor de monitorizare, schimburi de bune practici și adoptarea unui număr important de rezoluții și recomandări privind consolidarea democrației locale, protecția drepturilor omului și provocările contemporane cu care se confruntă autoritățile locale și regionale.

Un moment important al sesiunii a fost alegerea noii conduceri a Congresului. În urma votului delegaților, Gunn Marit Helgesen (Norvegia) a fost aleasă în funcția de președinte al Congresului. În discursul său inaugural, aceasta a subliniat importanța consolidării democrației locale într-un context european marcat de tensiuni geopolitice, dezinformare și provocări economice și sociale.

Un alt moment instituțional relevant a fost intervenția reprezentantului Republicii Moldova, Alexei Buzu, secretar general al Guvernului, care a prezentat prioritățile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026). 

În cadrul sesiunii plenare, Alexei Buzu, secretar general al Guvernului Republica Moldova, a prezentat prioritățile Președinției moldovenești a Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei.

Alexei Buzu, Secretar General al Guvernului Republicii Moldova, a adresat cea de-a 50-a sesiune a Congresului la 1 aprilie, vorbind în numele Președinției moldovenești a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. În declarația sa, Secretarul General Buzu a pus democrația locală și buna guvernare în centrul rezilienței democratice, subliniind importanța cooperării în fața provocărilor comune.

„Consiliul Europei a fost un adevărat partener pentru Republica Moldova. Activitatea sa în domeniul autonomiei locale ne-a ghidat să abordăm ceea ce consider a fi cea mai importantă reformă a noastră – reconstrucția administrației publice locale”, a declarat el, mulțumind atât Congresului, cât și Consiliului pentru sprijinul continuu și dialogul constructiv. Secretarul General a menționat că Carta Europeană a Autonomiei Locale reprezintă „piatra de temelie a rezilienței democratice” în Republica Moldova.

De asemenea, și-a reafirmat angajamentul ferm al țării sale de a sprijini Ucraina: „Angajamentul nostru față de Ucraina depășește cuvintele. Comisia Internațională de Reclamatii pentru Ucraina, co-gazduită de Consiliul Europei și Țările de Jos, este în curs de înființare pentru a asigura justiția și despăgubirile.”

Dl Buzu a subliniat și rolul esențial al drepturilor sociale în menținerea stabilității și securității democratice, făcând referire la o conferință de nivel înalt privind Carta Socială Europeană, desfășurată la Chișinău în martie 2026: „A investi în drepturile sociale înseamnă a investi în viitorul democrației însăși. Stabilitatea și securitatea democratică pot fi realizate doar acolo unde drepturile sociale sunt protejate corespunzător”, a declarat Secretarul General, invitând statele membre să plaseze aceste drepturi în centrul Noului Pact Democratic pentru Europa al Consiliului Europei.

El a subliniat, de asemenea, importanța participării tinerilor, făcând referire la Conferința Ministerială privind Tineretul desfășurată în Malta în octombrie anul trecut, care a adoptat atât o Declarație Finală, cât și o Rezoluție privind stabilirea unui Cadru de Referință al Consiliului Europei privind perspectiva tinerilor: „Când tinerii se regăsesc în deciziile noastre, investesc în democrație. Am văzut acest lucru. Funcționează. Și trebuie să devină practică standard, nu o excepție.”

În încheierea intervenției sale, Secretarul General Buzu a reînnoit invitația adresată președintei recent alese a Congresului, Gunn Marit Helgesen (Norvegia, PPE/CCE), la 135-a sesiune a Comitetului de Miniștri, care va avea loc la Chișinău în mai anul acesta, consolidând „spiritul de cooperare continuă și dialog constructiv” între Congres și Comitetul de Miniștri.

Temele politice majore ale sesiunii și documentele adoptate

Democrația electorală la nivel local și integritatea alegerilor

Un subiect central al sesiunii l-a constituit consolidarea standardelor democratice privind organizarea alegerilor locale și regionale. Dezbaterea a evidențiat importanța integrității proceselor electorale, a transparenței competiției politice și a protejării autonomiei administrațiilor locale în contextul presiunilor politice și al dezinformării. În urma dezbaterii, Congresul a adoptat:

  • Recommendation 546 (2026) – Ensuring free local and regional elections / Asigurarea alegerilor libere la nivel local și regional
  • Resolution 523 (2026) – Integrity of local and regional elections / Integritatea alegerilor locale și regionale

Aceste documente formulează recomandări pentru statele membre privind consolidarea cadrului legal și instituțional care garantează desfășurarea corectă a alegerilor la nivel local.

Protecția aleșilor locali împotriva violenței și intimidării

Congresul a analizat fenomenul tot mai frecvent al amenințărilor, intimidării și agresiunilor împotriva aleșilor locali și regionali, considerat o amenințare directă la adresa democrației locale. În cadrul dezbaterii s-a subliniat că presiunile politice, discursul de ură și violența pot afecta funcționarea instituțiilor locale și pot descuraja participarea la viața publică. În acest context, Congresul a adoptat:

  • Recommendation 549 (2026) – Violence against local and regional elected representatives / Violența împotriva aleșilor locali și regionali
  • Resolution 524 (2026) – Violence against local and regional elected representatives / Violența împotriva aleșilor locali și regionali

Textele solicită statelor membre să consolideze mecanismele de prevenire și sancționare a violenței împotriva reprezentanților aleși.

Inteligența artificială și administrația publică locală

Un alt subiect major al sesiunii a vizat utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în administrația publică locală. Congresul a analizat oportunitățile oferite de aceste tehnologii pentru îmbunătățirea serviciilor publice, dar și riscurile legate de protecția datelor, transparența algoritmică și responsabilitatea democratică. În urma dezbaterii au fost adoptate:

  • Recommendation 550 (2026) – Strengthening the capacities of local and regional authorities in the use of artificial intelligence / Consolidarea capacităților autorităților locale și regionale în utilizarea inteligenței artificiale
  • Resolution 527 (2026) – Strengthening the capacities of local and regional authorities in the use of artificial intelligence / Consolidarea capacităților autorităților locale și regionale în utilizarea inteligenței artificiale

Documentele promovează utilizarea responsabilă și etică a inteligenței artificiale în administrația locală.

Drepturile sociale la nivel local și regional

Congresul a discutat rolul administrațiilor locale în implementarea drepturilor sociale, în special în domenii precum locuința, accesul la servicii sociale, incluziunea comunitară și reducerea inegalităților teritoriale. Autoritățile locale sunt considerate actori esențiali în aplicarea politicilor sociale la nivelul comunităților. În urma dezbaterii au fost adoptate:

  • Recommendation 547 (2026) – Social rights at local and regional levels / Drepturile sociale la nivel local și regional
  • Resolution 525 (2026) – Social rights at local and regional levels / Drepturile sociale la nivel local și regional

Aceste documente subliniază responsabilitatea autorităților locale în implementarea standardelor sociale europene și în consolidarea coeziunii teritoriale.

Aplicarea standardelor Convenției europene a drepturilor omului la nivel local

Un alt subiect important al sesiunii a vizat modul în care autoritățile locale și regionale pot integra standardele drepturilor omului în activitatea lor. Dezbaterea s-a bazat pe jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și pe necesitatea consolidării culturii drepturilor omului în administrațiile locale. În acest context au fost adoptate:

  • Recommendation 548 (2026) – Implementation of the European Convention on Human Rights by local and regional authorities: lessons from the case law of the European Court of Human Rights / Implementarea Convenției europene a drepturilor omului de către autoritățile locale și regionale: lecții din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului
  • Resolution 526 (2026) – Implementation of the European Convention on Human Rights by local and regional authorities / Implementarea Convenției europene a drepturilor omului de către autoritățile locale și regionale

Documentele oferă orientări pentru integrarea standardelor drepturilor omului în politicile publice locale și în activitatea administrațiilor teritoriale.

Sursa
Agenda sesiunii live

t.ly/QdC21